12,882 matches
-
carte, după cum știți, era o carte de aforisme și, într-un anume sens, Cioran putea reveni mai ușor asupra fiecărei fraze. G.L. "ŤNuť, îi plăcea lui Cioran să spună, mi-a intrat în viață." Doamnă, cum v-ați acomodat cu filozofia de viață a lui Cioran, cu scepticismul lui, cu pesimismul acela căruia nu-i scapă nimic din lume și din aspectele vieții? Faptul că partea de frumos a lumii era, în scris cel puțin, cu desăvârșire ignorată? S.B. Nu cred
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
teatru Toane sau vorbe de clacă) au un aer etnologic și chiar seamănă puțin cu scrierile lui Ion Creangă, prozatorul ardelean se găsește rapid pe el însuși și își identifică ușor drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dată cu mentorul său; plecare din Capitala habsburgică la 1872, în același an cu Eminescu; din nou lîngă Eminescu la Iași, în 1874; venise împreună cu Eminescu la București, în redeacția "Timpului"), Slavici înfățișează intenționat un profil șters
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
se simt chiar în biografia lui: a absolvit Facultatea de Matematică, secția Informatică, în 1978, cu o lucrare din domeniul limbajelor formale și al gramaticilor generative, pentru ca apoi, dînd chemare imboldului speculativ, să urmeze în perioada 1984-1989 cursurile Facultății de Filozofie de la Universitatea din București. Susținîndu-și licența în filozofie în 1990, sub conducerea profesorului Ilie Pârvu, Vladimir Pătulescu a păstrat mereu regretul de a nu fi ascultat de îndemnul pe care acesta i l-a dat atunci: să elaboreze o teză
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
Facultatea de Matematică, secția Informatică, în 1978, cu o lucrare din domeniul limbajelor formale și al gramaticilor generative, pentru ca apoi, dînd chemare imboldului speculativ, să urmeze în perioada 1984-1989 cursurile Facultății de Filozofie de la Universitatea din București. Susținîndu-și licența în filozofie în 1990, sub conducerea profesorului Ilie Pârvu, Vladimir Pătulescu a păstrat mereu regretul de a nu fi ascultat de îndemnul pe care acesta i l-a dat atunci: să elaboreze o teză de doctorat în marginea ontologiei lui Noica, cu
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
pregătise ca specialist în matematică: tehnologia informației și, cu precădere, domeniul software-ului. Însă tristețea de a nu fi pășit pe calea cercetării filozofice nu l-a împiedicat ca, în intimitatea ființei sale, să rămînă un practicant ad hoc al filozofiei. Paradoxul fericit al practicantului ad hoc de filozofie este că nu are nevoie de o "practică" menită a-i justifica statutul. El trăiește filozofia, nu o etalează. În plus, e scutit de corvezile impuse de ierarhia disciplinei - lucrări, traduceri -, într-
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
cu precădere, domeniul software-ului. Însă tristețea de a nu fi pășit pe calea cercetării filozofice nu l-a împiedicat ca, în intimitatea ființei sale, să rămînă un practicant ad hoc al filozofiei. Paradoxul fericit al practicantului ad hoc de filozofie este că nu are nevoie de o "practică" menită a-i justifica statutul. El trăiește filozofia, nu o etalează. În plus, e scutit de corvezile impuse de ierarhia disciplinei - lucrări, traduceri -, într-un cuvînt de toată suita de acte silite
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
nu l-a împiedicat ca, în intimitatea ființei sale, să rămînă un practicant ad hoc al filozofiei. Paradoxul fericit al practicantului ad hoc de filozofie este că nu are nevoie de o "practică" menită a-i justifica statutul. El trăiește filozofia, nu o etalează. În plus, e scutit de corvezile impuse de ierarhia disciplinei - lucrări, traduceri -, într-un cuvînt de toată suita de acte silite din cauza cărora, astăzi, suntem martorii unui munte de literatură ce e sortit să dispară în deșertul
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
inteligență speculativă este un detaliu care nu schimbă cu nimic înfățișarea fenomenului: valuri de literatură abstractă măturînd plaja culturală dispar cu aceeași repeziciune cu care au apărut. În comparație cu tracasările profesionale ale practicanților oficiali, viața unui trăitor pe cont propriu a filozofiei e cu mult mai ușoară, și asta fiindcă nu cere, drept condiție de existență, decît acea dispoziție lăuntrică în virtutea căreia lumea e trecută prin sita reflexivității: îți trăiești viața și apoi o cerni în nuanțe și înțelesuri. Avantajul acestui tip
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
cu mult mai ușoară, și asta fiindcă nu cere, drept condiție de existență, decît acea dispoziție lăuntrică în virtutea căreia lumea e trecută prin sita reflexivității: îți trăiești viața și apoi o cerni în nuanțe și înțelesuri. Avantajul acestui tip de filozofie, este că, neavînd a se supune unor obligații circumstanțiale, se bucură de o libertate neîngrădită: totul atîrnă de cît de înclinat spre meditație îți este temperamentul. În schimb, dezavantajul este că, trăind în felia neștiută a singurătății tale, nu ai
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
nu ai fost încă miruit de untdelemnul considerației de breaslă. Cu o sensibilitate lirică care îl predispune negreșit către filozofarea subiectivă, de mărturisire și de analiză a ecourilor sufletești, Petru-Vladimir Pătulescu nu este cruțat de drama practicantului ad hoc de filozofie. E deștept, cult și familiarizat cu tărîmul nuanțărilor fine, dar este închis în hotarele propriei autorități. Cînd o astfel de ființă nu primește semne de recunoaștere publică, singura cale de a-și micșora frămîntarea e să facă ceea ce au făcut
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
vieții. În această privință, autorul se arată consecvent cu sine, dovadă că volumul de față, al doilea după cel din 2003 - Contemporan cu două milenii - Te x Te - este o colecție de reflecții și meditații personale, așadar o mostră de filozofie lirică. Dintre cele trei părți cît numără volumul, prima este cu precădere inspirată din viața personală ("Cu ochii închiși"), pentru ca celelalte două ("Refluxul cuvintelor" și "Provocări și pariuri") să reprezinte pilde de cugetare pe teme venite din afară, din lumea
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
cu precădere inspirată din viața personală ("Cu ochii închiși"), pentru ca celelalte două ("Refluxul cuvintelor" și "Provocări și pariuri") să reprezinte pilde de cugetare pe teme venite din afară, din lumea largă a culturii contemporane. Bizareria este că, deși practică o filozofie a subiectivității, Petru-Vladimir Pătulescu se mișcă mult mai detașat în tărîmul temelor care nu au legătură cu persoana sa. În schimb, de cum începe să vorbească despre sine, un ecran deformator îi tulbură analiza, îmbrăcîndu-i panseurile în specioase gîlme de jargon
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
semnate de G. Ardeleanu. El ne lasă această speranță ici-colo în voluminosul opus. Va reveni cu documente noi și va epuiza dosare rămase deschise. Un astfel de demers este anunțat: "Desigur, se poate glosa la nesfârșit pe tema experienței și "filozofiei" carcerale ale lui N. Steinhardt (ne rezervăm aceasta pentru, eventual, alt volum)"9. O altă carte în perspectivă ar putea fi referitoare la fauna mizerabilă a informatorilor, alta la chestiunea evreiască și "corectitudinea politică". Abandonând la un moment dat, stilul
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Badoiu Raluca Andrei Mureșanu este autorul imnului național ,,Deșteaptă-te, române!". S-a născut la data de 16 noiembrie 1816, în orașul Bistrița. Revoluționar român din Transilvania, Andrei Mureșanu s-a născut într-o familie de țărani și a studiat filozofia și teologia la Blaj. În anul 1838 a început să predea ca profesor la Brașov. A început să publice poezie în revista ,, Foaia pentru minte, inimă și literatură." A fost printre conducătorii Revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la
Personalitatea zilei: Andrei Mureșanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80778_a_82103]
-
uitare programată: tăcerea de mormînt pe care o merită leproșii ideologici. Retrospectiv judecînd, Marin Ștefănescu a fost victima propriei credințe: credința că are o misiune de îndeplinit, și anume un apostolat filozofic săvîrșit în numele vi-ziunii creștine. Cu un doctorat în Filozofie luat la Sorbona și cu o carieră universitară începută promițător sub direcția lui Rădulescu-Motru, Marin Ștefănescu întru-chi-pea-ză una din cele mai exotice apariții din filozofia românească. Exotismul lui vine nu doar din zelul de misionar cu care a propovăduit superioritatea
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
de îndeplinit, și anume un apostolat filozofic săvîrșit în numele vi-ziunii creștine. Cu un doctorat în Filozofie luat la Sorbona și cu o carieră universitară începută promițător sub direcția lui Rădulescu-Motru, Marin Ștefănescu întru-chi-pea-ză una din cele mai exotice apariții din filozofia românească. Exotismul lui vine nu doar din zelul de misionar cu care a propovăduit superioritatea spiritualității românești, dar și din ciudățeniile comportamentului său cotidian: fiind profesor de filozofie la Universitatea din Cluj, obișnuia să-și înceapă cursurile printr-un scurt
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
lui Rădulescu-Motru, Marin Ștefănescu întru-chi-pea-ză una din cele mai exotice apariții din filozofia românească. Exotismul lui vine nu doar din zelul de misionar cu care a propovăduit superioritatea spiritualității românești, dar și din ciudățeniile comportamentului său cotidian: fiind profesor de filozofie la Universitatea din Cluj, obișnuia să-și înceapă cursurile printr-un scurt preambul ritualic: îngenunchea în fața studenților și rostea cu glas tare "Tatăl nostru", după care, reintrînd în pielea dascălului, își vedea liniștit de perorațiile abstracte ale discursului speculativ. Viața lui
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
drastice pe un fundal istoric plin de rupturi sociale. Între 1916 și 1918 participă la Primul Război Mondial, este rănit de două ori pe front și, întorcîndu-se acasă ca invalid de război, devine în 1919 profesor de Logică și Istoria Filozofiei la Cluj. Catedra va fi pentru el o prelungire a tranșeelor prin care trecuse, dovadă impresia pe care o lasă în ochii colegilor: un exaltat căruia nici o opinie, oricît de potrivnică sau malițioasă, nu-i poate domoli ardoarea mesianică: este
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
ostracizat: se va crede victima unui complot menit a-i neutraliza rostul hotărît de providență, detaliu pe care nu se sfiește să-l spună într-o petiție înaintată Ministerului Instrucțiunii în 15 septembrie 1924: "Subsemnatul Marin Ștefănescu, profesor titular de Filozofie la Universitatea din Cluj, am crezut că rostul meu este acela al unui apostolat. Dar ca urmare a acestei credințe s-a încercat să se azvîrle asupra mea una din cele mai josnice învinuiri, cu scopul ca să fiu discreditat și
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
la Ateneul Român sau în cadrul Asociației "Cultul Patriei" nedeosebindu-se prea mult de cursurile predate la facultatea din Cluj: o viziune creștină pliată pe un tipar național de înțelegere a sensului omului în lume. În 1922 își va publica volumul Filozofia românească, iar ecourile stîrnite în rîndurile colegilor îi vor întări convingerea că împotriva lui există o subtilă conspirație filozofică. Printre criticii cei mai acerbi se vor număra N. Bagdasar și D. D. Roșca, așa cum reiese de altfel dintr-o scrisoare
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
Universul e alcătuit din două principii ireductibile, materia și spiritul. Materia este însuflețită de spirit și, grație acestei animări, ea se organizează ierarhic pe trepte de evoluție. Treapta supremă de dezvoltare e cea umană, iar în om spiritul atinge stadiul filozofiei și al științei. În ochii autorului, filozofia înseamnă două lucruri: o sinteză a științelor particulare, adică cupola atotîncăpătoare sub care științele își dezvăluie principiile care stau la baza lor, și în al doilea rînd o atitudine națională. Așadar, spre deosebire de științe
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
materia și spiritul. Materia este însuflețită de spirit și, grație acestei animări, ea se organizează ierarhic pe trepte de evoluție. Treapta supremă de dezvoltare e cea umană, iar în om spiritul atinge stadiul filozofiei și al științei. În ochii autorului, filozofia înseamnă două lucruri: o sinteză a științelor particulare, adică cupola atotîncăpătoare sub care științele își dezvăluie principiile care stau la baza lor, și în al doilea rînd o atitudine națională. Așadar, spre deosebire de științe, care nu sunt impregnate de un specific
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
o sinteză a științelor particulare, adică cupola atotîncăpătoare sub care științele își dezvăluie principiile care stau la baza lor, și în al doilea rînd o atitudine națională. Așadar, spre deosebire de științe, care nu sunt impregnate de un specific național sau etnic, filozofia este expresia unei mentalități naționale. Cîte națiuni, atîta filozofii, adică tot atîtea concepții despre univers. Și cum în orice viziune asupra lumii trebuie să existe și o parte privitoare la originea universului, adică la temeiul divin din care izvorăsc toate
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
expresia unei mentalități naționale. Cîte națiuni, atîta filozofii, adică tot atîtea concepții despre univers. Și cum în orice viziune asupra lumii trebuie să existe și o parte privitoare la originea universului, adică la temeiul divin din care izvorăsc toate, orice filozofie națională este străbătută în intimitatea ei de elementul religiei pe care o împărtășesc membrii comunității. În cazul românilor, creștinismul este filonul care le hrănește concepția despre lume. Să vrei să gîndești în afara acestui filon e pierdere de timp. E ca și cum
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
românilor, creștinismul este filonul care le hrănește concepția despre lume. Să vrei să gîndești în afara acestui filon e pierdere de timp. E ca și cum ai vrea să crești o plantă rupînd-o de solul din care a apărut. Și astfel, șansa unei filozofii românești vine din talentul cu care cărturarii vor ști să extragă nuanțe speculative din adevărul revelat al Noului Testament. Acestui adevăr trebuie să i se subordoneze științele exacte, precum și întreaga politică a statului român. În concluzie, nu există filozofii individuale
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]