3,282 matches
-
ghetoul din Groapa Neagră. Nu era nici o graniță, nici un gard. Tramvaiul nici măcar nu se opri când trecu peste bariera invizibilă, dar În același timp, pe parcursul unui cvartal, lumea se schimbase cu totul. Lumina păru să-și schimbe consistența, devenind cenușie, filtrată prin frânghii de rufe. Întunecimea verandelor și a apartamentelor fără curent electric părea să se prelingă pe străzi, iar norul de furtună al sărăciei care atârna deasupra cartierului direcționa atenția În jos, spre claritatea unor obiecte fără umbră, date uitării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o parte. Capota era alungită, terminându-se Într-un punct, ca un scut aerodinamic, iar de acolo aeronava se Întindea În spate, pe alee, Într-o formă prelungă, superbă, Îngrijorător de perfectă. Avea un radiator argintiu multicelular, ca pentru a filtra pulberea stelară. Tubulatura cromată, menită să adăpostească ansamblul de circuite, pornea de la lămpile de semnalizare conice de culoare galbenă și urma conturul rotunjit al mașinii până În spate, unde vehiculul exploda propulsiv În eleroane și turboreactoare. Înăuntru Cadillacul era plușat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
înfrigurat toga dublată peste brațele descărnate. E tot albă, tivită cu purpură, dar din tr-o lână mai groasă, cu fire lungi și flocoase. Și prinsă numai cu fibule, pentru că flaminului lui Jupiter nu-i sunt îngăduite nodurile. Mijește ochii și filtrează lumina printre pleoapele întredeschise, ca să poată vedea mai bine dacă banda de pe poale face parte din țesătură, sau este doar aplicată. Nu-și dă seama. Își mută apoi privirea la propria lui togă, cu un chenar pe margine din două
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
blond. Vede cum ochii lui Ben se măreasc de uimire, înlocuită după câteva clipe de admirație, respect, dorință. Îl vede pe Ben conducând-o acasă cu mașina și intrând la o cafea. Vede cum colegele ei de apartament mor să filtreze cu el, dar mai vede că Ben are ochi numai pentru ea. Îl vede pe Ben apropiindu-se de locul unde stă ea pe canapea, fără să poată să-și ia ochii de la chipul ei nici măcar pentru o clipă. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
contribuind la producerea celor mai multe din aceste reacții chimice. Apa constituie circa 70 % din greutatea corpului uman adult și circa 80 % din cea a unui copil (I. C. Voiculescu, I. C. Petricu, 1971, (34)). 3.2.3.1.CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ Apa filtrată prin pământ, iese la suprafață prin izvoare, sau foraje (fântâni). Apa este consumată de organismele vii. O parte este utilizată și reținută în corpul lor. Se poate spune că apa „spală” interiorul organismelor vii. În apă sunt dizolvate deșeurile metabolice
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
de timp, apa cade sub formă de ploi sau zăpadă, pe pământ. Circuitul apei continuă cu infiltrarea în pământ, a apelor provenite din ploi sau din topirea zăpezii. Străbătând stratul de sol, până la formarea pânzei de apă freatică, apa se filtrează și se purifică și se încarcă cu săruri minerale solubile, benefice sănătății. Acesta este cazul fericit, când straturile de sol sunt curate. Mai sunt localități rurale, nedotate cu rețele de canalizare și cu stații de epurare pentru colectarea și tratarea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
Au branhii, nu plămâni. —De fapt, spuse Harry, pot să se Înece. Toate privirile, mai puțin a lui Heidi, se Întoarseră către el. —La oamenii care se Îneacă, plămânii se umplu cu apă, și, din cauză că plămânii noștri sunt incapabili să filtreze oxigenul necesar din apă, se sufocă. Și aceasta e cauza morții, lipsa de oxigen. Îl numim Înec pentru că are loc În apă sau În orice alt fel de lichid. O surprinse pe Marlena privindu-l cu atenție. Continuă pe tonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fel de lichid. O surprinse pe Marlena privindu-l cu atenție. Continuă pe tonul său relaxat, Încrezător. —Peștii, pe de altă parte, au branhii care extrag oxigenul, dar majoritatea peștilor trebuie să se afle Într-o continuă mișcare pentru a filtra cât mai multă apă din care să-și ia oxigenul. Dacă nu se mai pot mișca, dacă sunt, de exemplu, prinși În cavitatea dintr-un recif la reflux sau Într-un cârlig de pescuit, vor rămâne fără oxigen și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
descîlcească umorul tragic al politicii ori administrației de dinainte ori de după Marea Evadare în jungla democrației de la 89. E drept că uneori, din cauza profesiei și nu din motive de inabilitate stilistică apare o dioptrie involuntară la ochelarii prin care își filtrează textul. Gheorghe Bălăceanu este un povestitor. Deloc sofisticat și nărăvit la păcatele intrainframeta-textualiste. El povestește, atîta tot, și te ia de mînecă dacă nu ai schițat măcar un surîs la istorisirea lui. Fie că este vorba despre puricii pe care
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
zidurile întunecate ale sihăstriei, conturate pe fundalul norilor în mișcare. Ploaia măruntă ce salutase trezirea din somn a războinicilor încetase. De la răsărit, huruitul tunetului răsuna încă, dar de acum, cerul schimbător al Sapaudiei pornise să se lumineze, lăsând să se filtreze raze aurii ce cădeau ca o ploaie, împrospătând mantia verde a munților. Păsările începeau iar să zboare în înălțimi, nerăbdătoare, desenând misterioasele lor traiectorii pe fundalul norilor. Cărarea se lărgea și devenea tot mai puțin abruptă, pe măsură ce se apropiau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cunoștea și nici ele nu-l învredniciră cu mai mult de o privire fugară. Fiecare deschizătură din peretele localului fusese bătută în scânduri, în afară de cele plasate ceva mai sus, la marginea acoperișului, iar în lumina blândă a lunii, ce se filtra prin ele, se văzu înconjurat parcă de o mică lume de fantasme. Imediat ce ochii i se obișnuiră cu semiîntunericul, constată că podeaua de pământ bătut și staulele erau încă presărate cu paie, iar pe ele stătea îngrămădită o mică populație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
stepe și câmpii, expusă mereu la pericolul foamei și al războiului? Drumul șerpuia acum printr-o pădure mare de mesteceni. Mulți războinici părăsiseră pavajul bătut de soare și preferau să meargă pe la umbra copacilor, mângâiați permanent de razele ce se filtrau prin frunziș. Apăsați, însă, de peisajul acela cu care erau foarte puțin obișnuiți și hipnotizați de tăcerea ce domnea acolo mergeau înainte cu armele pregătite și aruncând în permanență în jur priviri temătoare. Singurele zgomote ce se auzeau erau pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
locuitor și în curând o să-i bage și în pământ, fără să apuce pensia. Acum câțiva ani au venit nemții și-au propus să monteze niște filtre, să oprească poluarea, cu condiția să le rămână lor cimentul pe care îl filtrează. Da’ tovarășii de la partid nu au fost de acord, iar tâmpitul de Todea activistu’, cu figura lui de strung din primul război mondial, a venit la școală umflat ca o căpușe să ne spună că noi suntem patrioți și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și conspecte. Toată vara am stat cu nasu-n texte. Am vorbit incomparabil mai mult despre Descartes, Fichte și Kant decât despre amoriu. Și nu era tocmai confortabil, fiindcă aveam și interpretări și interese diferite. Eu mă întrebam cum să-mi filtrez lumea din jur prin ideile acelor domni, Adrian se întreba cum s-ar putea formaliza aceleași idei. Caz paradigmatic pentru diferențele dintre noi doi. Și un punct de similaritate: apetit mai scăzut pentru metafizică. Eram mai atașați de filosofia limbajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
era întuneric, un întuneric tăcut și răcoros. Peste tot se înălțau umbre, paznici imateriali ai urâțeniei nevăzute. Afară, porțiunile vizibile ale muntelui Calf se ridicau deasupra casei precum un al doilea tavan furtunos, ferind-o de lumina palidă a soarelui, filtrată de cețuri, care cădea peste câmpiile din vale. Casa lui Liv, cufundată în întuneric și lipsită de fundație, stătea indiferentă pe stânca posomorâtă, cu ușa strașnic zăvorâtă, unicul semn de viață din jur fiind un măgar priponit de cel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nechemaților. Își dorea casa lui departe de oraș, În - pe atunci - Încă relativ dezolantele meleaguri ale bulevardului Tibidabo. Voia să contemple Barcelona de la distanță, spunea el. Drept singură companie dorea o grădină cu statui de Îngeri care, potrivit instrucțiunilor sale (filtrate prin intermediul Mariselei), trebuiau amplasate la capetele conturului unei stele cu șapte vîrfuri, nici mai multe, nici mai puține. Horărît să-și ducă planurile la bun sfîrșit și deținînd belșugul de arginți ca s-o poată face după pofta inimii, Salvador
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ei, să adopte observația laudativă în detrimentul celei critice, să fie tolerant. Cadrul didactic trebuie să valorifice experiența de viață a copiilor, să se adapteze la condițiile noi de reformă în învățământ, să aibă voință, să fie plin de energie, să filtreze deciziile pe care le ia, pentru a o alege pe cea mai bună. Un bun psiholog nu rezolvă cu nu simplu „Nu” sau cu un „Da” o problemă ridicată de un elev. El trebuie să analizeze profund situația creată, înainte de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
lipicioase, scurgându-se din gurile-i larg deschise pe podea. Oliver Își făcu În gând semnul crucii. Din nou scăpase de ispită. Stând țeapăn pe taburetul său, el Își Îndreptă ochii spre pasărea ce fusese Înșurubată În dulie În loc de bec, filtrând bezna din afară În lumină, care-l avertiza de fiecare dată, printr-un croncănit specific, că Oliver se afla În preajma unui pericol iminent; mulțumindu-i În gând pentru ajutorul acordat, masterandul Își dădu seama că nu numai forțele binelui, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Gârleanu, Arghezi, Farago etc. și completează astfel o serie de cărți având ca temă copilul și lumea înconjurătoare. Nu ne propunem să facem o analiză a lucrărilor cuprinse în carte. Cititorul trebuie să descopere, prin lectură, frumusețea scrierilor, să le filtreze și configureze conform eului său și să se alăture lumii minunate a copilăriei, la care trebuie să ne întoarcem ca la un izvor dătător de viață, așa cum face autoarea. Leonid IACOB
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
MĂ PAȘTE DORUL E-o apă lină dorul ce mă paște, Filtrându-se-n lumina somnolentă Din amintirea-n vis adiacentă, Ce timpul mort, încetul îl renaște; Sculptată-n piatra vremii, se ridică Din așternuturi tari, aceeași oră, De parc-ar fi cu rătăcirea soră Și spaimelor alunecând, din frică; Fireasca-mperechere
M? PA?TE DORUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83824_a_85149]
-
lucarnă întredeschisă pentru aerisire - acoperită, dar deschisă. Lucarna dădea spre o potecă pietruită și un gard viu înalt, ce separa domeniul De Haven de casa învecinată. Danny se duse acolo, se lăsă pe vine și ascultă. Cuvintele ajungeau la el filtrate printre tusete și întreruperi neclare. Distinse strigătul unui bărbat: „Cohen și lacheii lui fershtunkener ar trebui mai întâi s-o ia razna!” Apoi se auzi vocea lui Claire: „Totul e să știi când anume să strângi șurubul”. Cineva cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe care ule iurile străluceau ca lumina filtrată prin vitralii. În partea dreaptă a odăii se ridica un șevalet uriaș, din lemn închis, care, nu știu de ce, îmi evocă deopotrivă ima ginea înfricoșată a unui tron sumbru și pe cea a unei tram buline aflate la o înălțime
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
LĂUNTRICĂ să nu pară vizitatorilor un sacrilegiu. Dar nu a fost așa. Oamenii au simțit că doream să creez stări de grație prin culoare, reflexe, lumină. Crist, Fecioara, sfinții nu-mi apar ca personaje, ci ca prezențe stilizate, ca razele filtrate prin vitralii. Nu le poți vedea în clar, căci privirea muri toare e mărginită, dar ți le poți imagina, dincolo de contur. Am pictat dorul de Dumnezeu. IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Jucării Se făcuse târziu. Auriul salonului în care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
dădea spre chioșcurile de pe malul Mării Marmara. Urcă treptele În fugă și se opri În dreptul ușii. Într-adevăr, dinăuntru se auzeau voci. Deschise ușa cât putu de ușor și se strecură În spatele perdelei de catifea care avea menirea de a filtra zgomotele și de a permite intrarea oricăruia dintre Cuceritori În Încăpere fără a fi văzut de la Început. - Nu ai acest drept! se auzi, În limba mongolă, vocea poruncitoare a Întâiului Cuceritor. Yassa vine din trecutul cel mai măreț al Asiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
îi era mult slăbită, cu două cearcăne negrui subt ochi, datorite febrei, nu kholului. Trăsăturile feței erau subțiate și tenul limpede, deși palid subt puținul roz al pudrei. Nu mai era în carnea ei acea revărsare de otrăvuri turburate. Se filtraseră și se așezaseră în cine știe ce fiolă internă, în formă de esență concentrată. Capul rămânea acum foarte mic pentru trupul ei încă robust. Părea că doarme. Când desenise O"Mi, chemată de Lina, Mini fu mirată de expresia lor. Verzi, limpezi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]