987 matches
-
23. Războiul, de asemenea, a dus la crearea a ceea ce mai tarziu au fost considerate primele dintr-o serie de puternice magistraturi de război ale Florenței, Cei Zece [Dieci di Balia]24. În plus, o nouă conștientizare a puterii unui fisc administrat la nivel central a fost promovată de cetățeni, ca urmare a împrumuturilor de succes pe scară largă prin Monte Comune în timpul acestui război 25. Un model important pentru activitatea florentina a fost furnizat de statul papal. Dar nu atât
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
militare italiană, Turin, 1952. Felix Gilbert, "Machiavell: The Renaissance Art of War", în The Makers of Modern Strategy, 3rd edition, (ed.) Peter Paret (Oxford University Press, Oxford, New York, 1986), pp. 11-31, a fost doar mai înțelegător cu Machiavelli. 10 Asupra fiscului în relație cu consolidarea statului, vezi Anthony Molho, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Monte Oriolo, Papafava, 1987, pp. 191-207; și idem, "Lo stato e la finanza pubblica
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
continua. (http://www.oecd.org/fatf/Mlaundering en.htm ) De fapt, din moment ce folosirea poștei Statelor Unite pentru a înlesni frauda este un delict penal, inspectorii poștali au acționat timp îndelungat ca agenți de poliție (Clarke și Tigue 1976: 82); în mod asemănător, Fiscul a folosit de mulți ani încoace agenți înarmați pentru a monitoriza disparitățile dintre modul de viață al criminalilor suspectați și venitul lor declarat (Clarke și Tigue 1976: 16). O astfel de activitate este obișnuită și în alte țări unde averea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pecuniar. Acele acte îi înregistrează viața. Doar ele contează. Și, la fel cum istoria trebuie permanent rescrisă pentru a ne legitima pe noi, cei de azi, și acele documente trebuie aranjate în așa fel încât să nu avem probleme cu Fiscul sau cu alți cetățeni care din când în când te mai întreabă de sănătate. - De ce n-ai scris, mă, de taică-tu că bea, crezi că de la noi de aicea nu se aude cum urlă la maică-ta, mă? Șoferu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe nimic?! Zi și tu, nu? Vezi c-ai înțeles? Un milion, dar fix un milion. Nici un cent mai puțin. Să vină cu geamantanul, să văd banii și-i dau actele. Altfel, exclus. Că nu-s nebun să-mi ia Fiscul jumătate.“ La cuvântul vapor, bunicuțele din imediata apropiere a domnului Aron au holbat ochii. Și aveau dreptate să caște ochii mari, ba chiar să le tremure și bărbia de mirare. Nici unul dintre călătorii obișnuiți ai tramvaiului 21 nu mai avusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
particular coregrafie și cânt“. „Du-te mata la Ministerul Sănătății“, îl sfătuiește președintele juriului, cunoscutul critic proletcultist și cu angajament temporar la Securitate Spânoiu. Asta n-ar fi nimic, că cer subvenții și persoane fără atestate de geniu de la Primărie, Fisc, ba chiar și fără diplome de la Școala Populară de Artă, dar de la 12 fix, în clădirea de vizavi de Minister, se distribuie ciorba și tocana la săraci, și țiganii cu Mercedesuri dau buluc în parcare. Unii mai isteți nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
undeva prin județul Giurgiu. De fapt, toate numele, toate datele de identificare esențiale erau trase în alb, dar mi-am dat repede seama că un "băiat deștept" trecuse afacerea pe numele unei bunici sau străbunici de la țară, ca să scape de fisc sau să i se ștergă numele, habar nu am în ce consta de fapt "șmenul". Cert este că cei de la bancă simțiseră ceva. Traducerea din română în franceză era ca vai de lume, genul de lucrare pe care o livrează
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
12: Experiența Zhuangzi: odată visam că eram un fluture care zbura și mă simțeam fericit; nu mai știam că sunt Zhuangzi. Și nu știu dacă am fost Zhuangzi visând că e fluture sau sunt un fluture visând că e Zhuangzi. Fiscul englez susține că d-na Anne Hugessen, fabricantă de centuri de castitate, trebuie să plătească o taxă de 13,75%, așa cum se cuvine când produci obiecte de lux. Fiscul englez consideră că centurile de castitate sunt obiecte de lux. Doamna
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
că e fluture sau sunt un fluture visând că e Zhuangzi. Fiscul englez susține că d-na Anne Hugessen, fabricantă de centuri de castitate, trebuie să plătească o taxă de 13,75%, așa cum se cuvine când produci obiecte de lux. Fiscul englez consideră că centurile de castitate sunt obiecte de lux. Doamna Hugessen se opune categoric, susținând că atelierul ei produce material de securitate, ceea ce n-are nimic cu luxul. Fiscul invocă exemplul americanilor care folosesc centurile de castitate pentru ghivecele
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
13,75%, așa cum se cuvine când produci obiecte de lux. Fiscul englez consideră că centurile de castitate sunt obiecte de lux. Doamna Hugessen se opune categoric, susținând că atelierul ei produce material de securitate, ceea ce n-are nimic cu luxul. Fiscul invocă exemplul americanilor care folosesc centurile de castitate pentru ghivecele de flori - ceea ce iar intră la lux. Se merge prea departe. E suficient să privești în jur - fără a avea instinct fiscal - ca să înțelegi că dna Hugessen este impozabilă. Castitatea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nimic nu scapă nedijmuit din ceea ce iobagul, mai ales român, prin legi nedrepte era obligat să dea stăpânilor, a fost introdusă metoda conscripțiilor periodice, un fel de recensăminte ale forței de muncă și ale tuturor resurselor pământului, din care nobilul, fiscul, armata, mânăstirea, etc., considerau că trebuia să-și primesacă obolul. Sunt cunoscute rezultatele a o serie de conscripții, din 1640, din 1713, apoi din 1721 - 1722, 1724, 1750, 1760 1762, 1805, 1820. Conscripția cea mai completă, cunoscută, în care găsim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de numai 17 ani la 19710, ceea ce e total neverosimil. Aceste anormale schimbări din timp în timp, uneori chiar dela un an la altul, istoricii le explică a fi urmarea exploatării nemiloase a iobagilor din partea proprietarilor donatari și anume 1. Fiscul, 2. Nobilii care țineau zălog moșiile fiscale, 3. Sașii arendași a vreo 36 sate întregi și părți din ele pe 99 de ani (dela 1765), la care se mai adăugau rechizițiile și întreținerea armatei austriace, care se așezase pe capul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub stăpânirea fiscului, a nobililor donatari și a patricienilor sași. Iată plângerile din 1726 ale iobagilor din satele Arpașul de jos, Arpașul de sus, Oprea și Streza Cârțișoara, Telechi Recea și Voievodenii Mici împotriva celui mai neomenos domn de pământ din părțile acelea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
locuitori, prin sosirea altor coloniști, iar după descoperirea minereului de cărbune, în 1790 de către un tăietor de lemne pe nume Mathias Hammer, sosesc și primii cunoscători într-ale mineritului. Dezvoltarea mineritului a necesitat aducerea de noi coloniști. Pentru adăpostirea lor, fiscul minier nou înființat a început să construiască locuințe pentru noii sosiți, special pentru extragerea aurului negru care se găsea din belșug pe sub platourile de lucru răspândite pe zeci de km pătrați. Strada principală (vedere de epocă) Fiecare grup nou sosit
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
precizează că o comisie a Centralei va inspecta centrele urbane evreiești să stabilească răspunderile conducătorilor și ale contribuabililor recalcitranți. Se cere revizuirea subscrierilor pentru identificarea celor care nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul subscrierilor făcute de evreii din Dorohoi este de 7092500 lei, suma
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul subscrierilor făcute de evreii din Dorohoi este de 7092500 lei, suma cerută de fisc era de 14024000 lei. Această sumă nu poate fi atinsă pentru că mai mult de jumătate din populația evreiască din localitate a fost evacuată/deportată și deci pusă în imposibilitatea de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. La 12 februarie 1942, președintele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obligânduse lunar a căra proviziuni rusești până și chiar În Bulgaria”. Răspunsul guvernului fusese formulat astfel: „[Guvernul] nu poate opri Învoelile contractate de bună voe Însă el este dator pentru cei ce se angajează pe timp Îndelungat a asigura banii fiscului, datoriile cătră comună, (...) și În același timp a asigura prin garanții solvabile Întoarcerea individului la căminul său”. Ministerul mai adăugase: Cu aceste reserve, se poate da autorizarea. În unele contracte am luat știință că sar fi stipulat garanții de solidaritate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Terdiman, În teribila sa dorință de a pârî pe rudă pe sămânță, amintise de un comerciant vasluian domiciliat pe strada Călugăreni (Galler) care „(...) a fot prins pe când scotea un camion cu vin fără autorizație, dar cu toate taxele plătite la fisc”. Potrivit Legii 351/2 mai 1945, completată ulterior și cu alte dispoziții (mai ales după declanșarea cumplitei foamete), se interzicea cu desăvârșire transportarea tuturor produselor alimentare În afara județului de reședință al cetățeanului respectiv, sub amenințarea pedepsei cu Închisoarea sau cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
zburătoare se apropia vertiginos de pământ. Toți locuitorii Belgiei se ascundeau, inclusiv membrii Bisericii Evanghelice Libere. Era o atmosferă în care se aștepta chiar venirea lui Mesia... A doua zi însă, a completat Ralf, surâzând ironic, Lionel a primit vizita fiscului, pentru că Lionel uitase să plătească ce trebuia pentru numeroasele case amanetate pe care le are la Bruxelles și în alte orașe. Lionel era pus pe glume, propunându-le celor veniți să vândă mobilele lui vechi pentru a plăti taxele. Cei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Lionel uitase să plătească ce trebuia pentru numeroasele case amanetate pe care le are la Bruxelles și în alte orașe. Lionel era pus pe glume, propunându-le celor veniți să vândă mobilele lui vechi pentru a plăti taxele. Cei de la fisc i-au răspuns: „Domnule pastor, noi am venit aici să confiscăm, nu să cumpărăm!”. Despre René, Lionel ne-a spus deodată, cu o mină foarte serioasă, că se găsește acum în Geol, adică în adâncul pământului, pentru că numai aleșii, chemații
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
e cazul sectelor și al bisericilor fără mijloace economice, cum ar fi biserica evanghelică a lui Lionel. El însuși, ca posesor de imobile moștenite, a făcut totul ca bogăția să-l deservească, trezindu-se, din cauza dezinteresului pentru „afaceri”, foarte îndatorat fiscului pentru neplata impozitelor. Dar ca „pote de Dieu” se descurcă miraculos de bine, ajutându-i chiar și pe cei săraci sau îndatorați ca mine. Visez la acea zi în care nu va fi nevoie să fac nici o datorie și să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Stat, mitropolitul Nectarie prezintă, printr-o cuvântare, guvernanților Statului, motivele pentru care ar trebui să îl ajute în a obține împrumutul, cuvântare redată în capitolul dedicat activității cărturărești a mitropolitului. Toți clericii, în frunte cu păstorul lor, se plângeau că Fiscul pune prea mari impozite, în situația în care era deja destul de greu de supraviețuit. La mai toate Adunările Eparhiale pe care le convoca mitropolitul Nectarie se discuta problema fondului, și se încerca luarea unor măsuri menite să ajute la rezolvarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cu 30.000.000 de lei de la bancă, sumă care trebuia returnată cu dobândă. Ceea ce îl nemulțumea pe mitropolit, așa cum reiese din cuvântarea sa, este faptul că deși situația era destul de dificilă, ea era și mai îngreunată de către stat, prin Fisc, care punea niște impozite prea mari, astfel încât Fondul a trebuit să facă alte împrumuturi, „încât ne-am văzut adânc înfundați în împrumuturi, în speranța unor vremuri mai bune”. Vorbește apoi și descrie cu lux de amănunte cum au decurs toate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
obligațiunilor fiscale și de muncă. Art. 36. - Livretele evreilor între 18 și 50 ani vor fi prezentate anual, în cursul lunei Februarie, la cercurile de recrutare, pentru a fi vizate. Viza nu se face decât acelora care dovedesc cu recepisele fiscului că au plătit taxele militare prevăzute de lege. Cei care nu fac dovada plății taxelor militare, precum și acei care nu se prezintă la viză, vor fi înscriși pe tabelele evreilor ce urmează a fi chemați la munci de interes obștesc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]