1,432 matches
-
I., Tendințe În evoluția postbelică a finanțelor publice, Editura Politică, București, 1968; 168. VĂCĂREL I., Tendințe În evoluția sistemelor fiscale ale țărilor membre ale OCDE, Uniunii Europene și României, Centrul de Informare și Documentare economică, București, 2006; 169. Vintilă G., Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002; 170. VINTILĂ G., Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București, 2004; 171. VINTILĂ G., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000; 172. Voicu M., Suport declarativ și respingere efectivă. Atitudinea față de impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Editura Politică, București, 1968; 168. VĂCĂREL I., Tendințe În evoluția sistemelor fiscale ale țărilor membre ale OCDE, Uniunii Europene și României, Centrul de Informare și Documentare economică, București, 2006; 169. Vintilă G., Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002; 170. VINTILĂ G., Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București, 2004; 171. VINTILĂ G., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000; 172. Voicu M., Suport declarativ și respingere efectivă. Atitudinea față de impozite În România, www.iccv.ro 173. VOINEA Gh.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
România, www.iccv.ro 173. VOINEA Gh., Autonomia financiară și autofinanțarea, Revista Finanțe. Credit. Contabilitate, nr. 5/1992; 174. VOINEA Gh., ȘTEFURA G., BOARIU A., SOROCIANU M., Impozite, taxe și contribuții, Editura Junimea, Iași, 2002; 175. VOINESCU L., ȚIGĂNESCU R., Fiscalitatea anului 2005 - prima relaxare semnificativă, Revista Finanțe publice și contabilitate, nr. 78/2004; 176. VOLONCS E., Pârghiile economico financiare În agricultură, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005; 177. WAGNER A., Les fondements de l'économie politique, vol. III, Paris, 1904; 178
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se poate vorbi de un război de independență. Cum ambele argumente sînt susținute prin acțiuni concrete, verdictul este dificil. În schimb, motivele sînt indisputabile: instrucție armată epuizantă pentru o soldă mică și, pe plan mai general, o opoziție largă față de fiscalitatea excesivă, jaful economic (aur, argint, bijuterii, bumbac și mătase), occidentalizarea cu forța (în consonanță cu rolul civilizatoriu asumat de metropolă, din perspectivă istorică foarte benefică țării, dar nepercepută atunci ca atare) prin interzicerea unor străvechi cutume religioase hinduse și musulmane
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
astfel de firme pot să-și aranjeze operațiunile lor la scară mondială, astfel Încît să fabrice produse acolo unde costurile sunt cele mai mici, să le vîndă acolo unde sunt piețe mai profitabile și să transfere profiturile rezultate acolo unde fiscalitatea este cea mai scăzută. Profesorul japonez Noritake Kabayashi, decanul Școlii de Afaceri din cadrul Universității Keio, care a urmărit - În cadrul unui program de cercetare - Încercările corporațiilor japoneze de a se globaliza Începând din anul 1978, a identificat cinci etape În drumul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
internaționale este de a coordona toate activitățile internaționale, astfel Încât rezultatele firmei să se ridice peste acelea ce s-ar obține În cazul În care filialele ar opera autonom. Principalele avantaje pe care le aduce divizia internațională corporației sunt: poate evita fiscalitatea Împovărătoare prin politica prețurilorde transfer (transfer pricing policy); poate opera transferuri de know how și experiență Între filiale; poate reduce costul capitalului de Împrumut pentru o filială, Împrumutând pentru aceasta din altă țară. Structura organizatorică respectivă se dovedește eficientă pentru
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
externe În totalul populației. Exprimă partea din datoria externă ce revine fiecărui locuitor. Atunci când economia națională nu mai poate susține datoria externă, statul va trebui să găsească alte resurse valutare decât Încasările din exporturi. Orice soluție s-ar alege (creșterea fiscalității, de exemplu), populația resimte direct povara datoriei externe. 55. Serviciul anual al datoriei externe. Analiza gradului de Îndatorare numai pe baza datoriei externe brute sau nete, fără a lua În calcul masa dobânzii este insuficientă. Acest indicator exprimă eforturile depuse
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
fabrici de tuburi de beton, la diametrul și lungimile lor, în stive demonstrative în mijlocul unui parc cu lac, iar becurile electrice aveau să fie scoase din oraș și îngropate în lac, ca să-l lumineze pe dedesupt în culori.74 Aberațiile fiscalității sunt, de asemenea, redate printr-o ducere la extrem a consecințelor infiltrării nonsensului în orice sistem autoritar: Kutul era impus 8 la sută la roșcove, 12 la sută la smochine, 18 la sută la mandarine, 22 la sută la banane
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
crearea de obligațiuni europene, folosirea Băncii Europene de Investiții) și durata de lucru (reducere și redistribuire a muncii, modelul de 35 de ore). Ca politici active, au propus formarea și subvențiile pentru locurile de muncă (dialogul social pentru promovarea flexibilității, fiscalitatea: politicile sociale favorabile pieței muncii, împrumuturile pentru IMM...). Cît despre obiectivele politicii locurilor de muncă, ei au cerut restructurări industriale (muncitorii suferiseră din pricina crizelor industriale), reducerea inegalităților (șomajul în rîndul tinerilor, persoanele în vîrstă, egalitatea între bărbați și femei) și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
șomajului pe baza unor obiective cuantificate generoase. În plus, PASOK a vrut să mobilizeze acțiunile politice în favoarea locurilor de muncă prin investiții și reducerea timpului de lucru. SPÖ. Reprezentantul SPÖ, Ferdinand Lacina, a acordat o mare importanță problemelor șomajului și fiscalității 543. În privința șomajului, reprezentantul cancelarului austriac Viktor Klima considera că obiectivul summit-ului de la Luxemburg consta în ameliorarea situației locurilor de muncă în Europa. În acest scop, era necesară stabilirea unor obiective clare legate de locurile de muncă și indicarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a recomandat investiții, redistribuirea muncii și intensificarea formării. Obiectivul specific era de se reduce inegalitățile care-i afectează pe șomerii tineri și pe cei de lungă durată. Socialdemokratiet. Reprezentantul social-democraților danezi, Henrik Hofman, și-a exprimat poziția în raport cu trei domenii: fiscalitatea, politica monetară și locurile de muncă. În primul subiect, s-a arătat favorabil unui prag minim de impozitare. Nu și-a ascuns totuși ostilitatea față de principiul armonizării fiscale 552. Apoi, Socialdemokratiet a avansat ideea că uniunea monetară punea o problemă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
muncă (formarea și subvențile fiscale) și acțiuni politice precum reducerea timpului de lucru și crearea de noi sectoare ale economiei sociale. PS belgian s-a poziționat favorabil față de propunerea Comisiei Europene, considerînd-o o contribuție pozitivă. O găsea totuși insuficientă în ceea ce privește fiscalitatea, redistribuirea muncii și recurgerea la instrumentele financiare europene 557. Dezvoltîndu-și critica, Partidul Socialist Belgian avea ca obiectiv combaterea șomajului în rîndul tinerilor și a celui de lungă durată. Șomajul printre tineri este considerat problema centrală. Estimînd că există o relație
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de cooperare economică (idee a PS francez) în a treia fază a UEM, prin folosirea articolului 103 al Tratatului de la Maastricht, reorientarea politicilor structurare și coordonarea bugetară. Era necesară și folosirea măsurilor fiscale, adică subvenționarea locurilor de muncă prin reechilibarea fiscalității directe și indirecte (reducerea ratei de impozitare pentru serviciile cu mînă de lucru sporită), prin "oportunități comerciale pentru IMM-uri, de exemplu, scăzîndu-le datoriile administrative și financiare" (sugestie mai ales a SD-D, BLP și PSOE) și prin reducerea costului muncii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
comerciale pentru IMM-uri, de exemplu, scăzîndu-le datoriile administrative și financiare" (sugestie mai ales a SD-D, BLP și PSOE) și prin reducerea costului muncii. Apoi, autorii propunerii arau de părere că lupta împotriva competiției fiscale trebuia să se concentreze pe fiscalitatea societăților și a capitalului (propunere a SPÖ). În plus, autorii preconizau finanțarea unor noi investiții, la recomandările PASOK, PS francez, SP belgian, POSL, Irish Labour Party și PvdA. Era vorba, de exemplu, de creșterea rolului Băncii Europene de Investiții și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ratei de impozitare pentru mîna de lucru, în timp ce, de pildă, impozitul pe capital a scăzut între 1980 și 1996. De aceea, a recomandat reducerea îndatoririlor care apasă asupra muncii. Prin urmare, PS belgian a susținut dezvoltarea la nivel european a fiscalității de mediu și a impozitului pe capital. În această privință, a recomandat referirea la raportul Busquin al PSE601. Pe scurt, PS belgian cere diminuarea șomajului și sporirea locurilor de muncă. În prelungirea nemulțumirii sale, a dezvoltat rolul pe care trebuia
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a fost PSE important în realizarea consensului de la Lisabona? Utilitatea PSE s-a manifestat cel puțin pe patru planuri. Mai întîi, Guterres a identificat dezacordurile pentru care este indicată o confruntare și pe acelea unde nu este deloc recomandată, precum fiscalitatea, liberalizarea piețelor energetice și financiare 661. Pe baza acestei constatări, Guterres a observat divergențele de fond, în cadrul conferinței liderilor de partid, între prim-minstrul francez, L. Jospin, preocupat de chestiunea protecției sociale, și cel britanic, T. Blair, care urmărea reforme economice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Ferdinand Lacina, Comments on the Draft List of Possible Common PES Points of View on Employment. 544 Obiective: E reducerea inegalităților. 545 Acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă: C creștere; D durata de lucru. 546 Alte politici: B buget; FISC fiscalitate; MON politică monetară. 547 Labour Party UK, Comments from the Labour Party UK on Questions for the PES Leaders' Meeting, "Employment" and the Draft List of Possible Common PES Points of View on Employment, 16 octombrie 1997. 548 Obiective: NS
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politice în favoarea locurilor de muncă: C creștere; D durata de lucru; P productiviztatea orară a muncii. 561 Instrumente active (IA): F formare profesională; R regularizarea muncii; S subvenții. 562 Alte politici: B buget; E educație; ECON coordonarea politicilor economice; FISC fiscalitate; MON politica monetară; NT noi tehnologii; SO social; NS nespecificate. 563 Grupul de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels, Draft List of Possible Common PES Points of View on Employment, to Be Discused on November 16th, 1997 by the PES Sherpas (revised Version
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
croissance et l'emploi en Europe, 19 februarie 1999. 584 Obiective: OC ocuparea completă a mîinii de lucru; NS nespecificate. 585 Acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă: C creștere; P prodictivitatea orară a muncii. 586 Alte politici: B buhet; FISC fiscalitate; INSTIT instituțional; NT noi tehnologii; SO social; ZE zona euro. 587 Jean Asselborn, Prise de position luxembourgeoise au sujet de "l'Initiative Emploi", Luxemburg, 10 februarie 1999. 588 Partidul Laburist Britanic, PES Working Group on Employment, Paper from the British
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Italia, iar hainele sînt cu 37% mai ieftine în Irlanda decît în Germania. 591 Obiective: E reducerea inegalităților; NS nespecificat. 592 Dispoziții specifice pentru politicile locurilor de muncă: IA instrumente active; S subvenții. 593 Alte politici: FI finanțe internaționale; FISC fiscalitate; PB reforma pieței bunurilor; MC reforma pieței capitalurilor; NS nespecificat. 594 Ferdinand Lacina, Contribution from the SPÖ, 9 februarie 1999. 595 Yanoos Kranidiotis, "Employment Initiative" for a United and Progressing Society, Atena, 10 februarie 1999. 596 Lena Hjelm-Wallén, The PES
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în favoarea locurilor de muncă: C creștere; D durata de lucru; P productivitatea orară a muncii. 607 Dispoziții specifice pentru politicile locurilor de muncă: IA instrumente active; F formare profesională; R regularizarea muncii; S subvenții. 608 Alte politici: E educație; FISC fiscalitate; F fond structural; INSTIT instituțional; NT noile tehnologii; SA salarial; SO social; NS nespecificat. 609 PES, A European Employment Pact for a Europe with Human Face, prima versiune, 18 februarie 1999. 610 Interviu cu Antonio Guterres, Lisabona, 19 iulie 2002
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
sunt Germania, Olanda, Belgia, Austria, Finlanda. În toate aceste țări formele cooperatiste de organizare a activităților economice își găsesc temei juridic în Legea cooperației completată cu prevederile altor legi cum sunt Constituția, Legea privind companiile comerciale, Codul Civil (Olanda), Legea fiscalității. țări în care cooperativele din agricultură dispun de o reglementare proprie însoțită de o lege generală a cooperației și de prevederile altor legi care cuprind referiri la societățile cooperatiste. In această categorie intră: Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia. În toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
statutul și legea privind corporațiile societățile). Astfel de legi aplicabile cooperativelor în SUA sunt: legea contractelor economice (de bază), codul comercial, legile privind asigurările și sistemul bancar, legea salarizării muncitorilor, legea privind asigurările în caz de șomaj, legile privind impozitarea (fiscalitatea) etc. Legile și reglementările federale sunt foarte numeroase și trebuie să fie luate în considerare în gestionarea unei cooperative cu obiect de afaceri. Unele cooperative, cum sunt asociațiile de marketing de tip pool folosesc și Contractele de Comercializare. Acestea diferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
restricțiile cantitative directe. El conține, de asemenea, dispoziții menite să prevină utilizarea măsurilor de altă natură într-un mod abuziv, menit să stânjenească sau chiar să împiedice funcționarea normală a fluxurilor comerciale reciproce. În această categorie intră măsurile legate de: - fiscalitatea internă. Este prevăzut angajamentul celor două părți de a nu aplica normele interne in materie fiscală de o manieră care, în mod direct sau indirect, să favorizeze produsele proprii în detrimentul celor originare din cealaltă parte; - procedurile de desfășurare a achizițiilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Deschis la Distanță ( C.E.C.I.D.D. ) și Facultatea de Științe Economice, va organiza cursul postuniversitar de specializare „Managementul financiar în sectorul public“, ce va include modulele următoare: Management și antreprenoriat public, Managementul schimbărilor organizaționale, Marketing public, Mediul economic internațional și integrarea europeană, Fiscalitate, Drept financiar, Deontologia și etica funcționarului public, Sisteme comparate de impozitare, Buget și trezorerie, contabilitate publică, audit public, Control financiar, Expertiza contabilă judiciară, Analiza financiară în sectorul public. Programul se va desfășura vinerea între orele 16 și 20 și sâmbăta
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]