4,728 matches
-
o lungă călătorie. Vine de departe. Într-un anumit sens, ea nu aduce nimic nou; nici rupturi, nici lovituri de trăsnet. În limba franceză, termenul comunicare vine din secolul al XIV-lea, cînd a fost inventat de un filosof și fizician, consilier al regelui Carol al V-lea, Nicole Oresme. Carol al V-lea a înființat prima bibliotecă regală; Oresme, traducător emerit din latină în franceză, popularizează cum se cuvine învățăturile timpului său. Acest concept era nou pentru secolul al XIV
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mediologiei aplicate. Mai multă decît Valéry în a sa Introducere la metoda lui Leonardo da Vinci, în abordarea sa fizică a gîndirii și constanta sa preocupare pentru tehnică. Mai multă decît Michel Serres, autorul leibnizian al lui Hermès, poetul nostru fizician, care a regîndit viul și obiectualul. Mai multă decît Derrida și Gramatologia sa, care a problematizat semnul și marcarea. Bernard Stiegler, la rîndul său, după ce a conceput în 1987 expoziția Memoriile viitorului la Centrul Pompidou, urmărește o reprezentare fundamentală a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vid, ea se dezvoltă pentru oameni, este utilizată de către aceștia și interacționează cu mediu, cu societatea, generând efecte de ordin medical, social, cultural, economic, politic. Progresele din medicină se bazează pe cercetare științifică, în care medicul, alături de cercetători, tehnicieni, bioingineri, fizicieni, matematicieni, are datoria de a apăra sănătatea și integritatea ființei umane. Cercetarea medicală ar trebui să ofere răspunsuri la întrebările și controversele din medicină, iar tehnologia medicală să fie o modalitate de rezolvare a problemelor de sănătate. Tehnologia medicală, răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
experimentale cu caracter de inițiere. Metodele experimentale au menirea de a-i obișnui pe elevi să Încerce metodologia transformării materiei pe cale experimentală nu Într-un „spirit de producție”, ca În Învățământul tehnic experimental, ci În ideea adoptării unei „atitudini de fizician”, „de chimist”, ori „de biolog” În cursul Învățării (Jean Capelle). Metodologia Învățării prin cercetare Îl va ajuta pe elev să Înțeleagă știința dinăuntrul ei, ca proces de elaborare de noi cunoștințe, să-l introducă În climatul muncii științifice. Izomorfismul metodelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
distinge de alta , pe lângă formă, și prin culoarea sa. Culoarea exaltă și împlinește senzația vieții ce o primim din contactul cu natura. însuși raiul fără culoare se preface în negrul iad. " Francisc Sirate" 2.1. nsușirile culorilor Culoarea este pentru fizician o anumită lungime de unda a luminii, expresie a oscilațiilor electromagnetice. Este deci un atribut fundamental al luminii. Pentru chimist ea reprezintă fie o anumită substanță sau transformările chimice produse în retină ca urmare a excitațiilor cromatice. Fiziologii și psihologii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
că informează, imaginile vin spre om în flux continuu și alert. Posibilitățile noastre de a procesa cantități mari de imagine scad însă exponențial. Omul renunță să filtreze și se reorientează conceptual dinspre calitatea procesării informației spre cantitatea acumulării de date. Fizicienii contemporani au impus perspectiva discutabilă conform căreia introducând informație, noi negăm entropia lumii. Orice nouă informație introdusă presupune din partea sistemului care o acceptă, un efort de readecvare. Societatea suferă mutații numai „plătind” în manieră istorică, adică consumând energii umane. În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei enorme presiuni sociale către asumarea rolului de gen specific fiecărui sex. 2. Aptitudinile științifice reprezintă o categorie mai complexă de aptitudini, dată fiind complexitatea și varietatea științelor. Pare evident că între aptitudinile necesare unui istoric și cele necesare unui fizician există o mare diferență. Preluând însă o definiție oarecum restrictivă a științelor, pe baza conceptelor lui Claude Bernard (se exclud astfel științele ce utilizează alte metode decât experimentul și observația sistematică), se poate ajunge la conturarea unui mănunchi de calități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este sensibilitatea, ecoul afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor. Așadar, pe lângă factorii generali implicați în structura creativității există și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator ori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se specifică problema, ziua, ora și locul întrunirii; persoanele respective au fost alese mai demult, urmărindu-se să facă parte din cele mai diverse profesiuni Ă deci, pe lângă ingineri, vor fi un biolog, un ziarist, un istoric, un agronom, un fizician ș.a. În felul acesta se asigură, din capul locului, o varietate a punctelor de vedere. Acești specialiști iau cunoștință de problemă, dar nu o analizează în mod special. În ziua stabilită, adunați în jurul unei mese, după o luare de contact
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui Einstein și făceau referire la orice subiect demn de interes - probabil că însăși lumea constituia unul dintre subiectele de discuție - și, în special, la teoriile lui Einstein. Dintr-o epocă mai recentă ne parvine povestea relatată de matematicianul și fizicianul Freeman Dyson. Când a observat că metodele neortodoxe de soluționare a problemelor de electrodinamică cuantică ale lui Richard Feynman nu erau pe înțelesul comunității de fizică și al membrilor ei renumiți, s-a hotărât să construiască o punte de legătură
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perspectivă presupune că ideile creative, la fel ca mutațiile care oferă materia primă pentru selecția naturală, sunt rezultatul unor procese „oarbe”. După părerea lui Campbell, acest lucru este necesar pentru a duce la un progres real al cunoașterii: Între un fizician modern care experimentează și unul de demult, concentrat asupra virușilor, se află un imens progres al cunoștințelor despre mediu... El reprezintă „evadări” repetate din limitele cunoștințelor disponibile, deoarece, dacă aceste extinderi ar fi fost doar anticipări bazate pe informații, ar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferite de activitate creativă pot fi necesare niveluri foarte variate de inteligență. De exemplu, s-ar putea ca un nivel înalt al inteligenței să nu-i fie indispensabil unui artist, însă ne așteptăm, fără nici o îndoială, să-l aibă un fizician care a primit premiul Nobel. Se poate spune, de asemenea, că în diverse domenii ale comportamentului inteligent este nevoie de niveluri foarte diferite de creativitate. Creativitatea și inteligența sunt sau nu același lucru? Dacă nu, care este relația dintre ele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
respectivă și se exprimă prin lucrările acesteia, nu mai este nevoie decât de un „expert” care să-i recunoască existența. Prin urmare, dacă niște educatori de la grădiniță cad de acord asupra faptului că desenul unui copil este creativ sau câțiva fizicieni care au obținut premiul Nobel consideră că teoria unui tânăr savant e creativă, discuția este încheiată și tot ce mai rămâne de aflat e cum a reușit acea persoană să creeze desenul sau teoria. Dar, dacă este adevărat că atribuirea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
decât sub raport pur sentimental, căci n-ar fi nici un rău politic pentru stat” (Saint-Simon, 1819, 1966, pp. 17-21). În enumerarea „albinelor”, găsim prefigurarea ordinii excelenței propuse mai târziu de Pareto, așa cum am văzut în capitolul 1: „primii cincizeci de fizicieni, primii cincizeci de chimiști etc.”. Totuși, este vorba despre o ordine a excelenței în activitățile care se pretează cel mai puțin atribuirii frauduloase a „etichetelor” de apartenență la o elită (Pareto, 1916, § 2035). Așadar, Saint-Simon enumeră niște categorii care aduc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe un statut obținut cu multă vreme în urmă. Prima dintre aceste orientări este cea care asociază noțiunea de elită celei de timp liber. Parabola albinelor și a trântorilor Presupunem că Franța îi pierde subit pe primii săi cincizeci de fizicieni, pe primii săi cincizeci de chimiști, pe primii săi cincizeci de fiziologi, pe primii săi cincizeci de matematicieni, pe primii săi cincizeci de poeți, pe primii săi cincizeci de pictori, pe primii săi cincizeci de sculptori, pe primii săi cincizeci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci înlănțuiri de cauze reductibile printr-un efort al spiritului. Când se amestecă și inteligența, apar relații între aspecte care păreau lipsite de consecințe. A cunoaște principiile, iată proiectul fizicianului care vizează o etică a seninătății edificate. Odată cu el apare și o idee redutabilă, simplă și adevărată: religia, religiosul se nasc din incultură și din lipsă de cunoștințe. Credinciosul se mulțumește cu credința pentru că e ignorant. Faptul de a te
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Antichitate. Dezbaterile pe marginea acestui subiect „au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți” (Howard, 2003, p. 29), în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mare om de știință care să nu fi fost și un om de cultură umanistă și clasică. Să reamintim mărturisirile lui Heisenberg; să nu uităm că J.R. Oppenheimer avea nu numai o solidă cultură greco-latină, dar cunoștea și sanscrita. Iar fizicianul Max von Laue spune în autobiografia sa: „Mă îndoiesc că m-aș fi consacrat științei pure dacă nu ar fi fost contactul cu cultura și cu limba elină. Pentru a atrage tineretul studios spre știință, inclusiv spre cercetarea naturii, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații prealabil necesare, fiindcă din rezultatele lor decurge morala respectivă. De altminteri, în epocile clasice, marii filosofi, aveau și ocupații profesionale pozitive: medici, legislatori (adică juriști), economiști, geometri, fizicieni, astronomi etc. La orientali și îndeosebi la indieni, despre care știm că disprețuiau tot ce e lumesc, speculația metafizică și contemplația nu au alt rost decât terapeutic, adică practic. În Baghavad Gita e vorba de acțiune și de libertate în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
peliculă foarte subțire alcătuită din molecule. Pentru a o rupe este necesară aplicarea de forță și încă una destul de mare. Pe această peliculă aleargă insectele de apă, se agață larvele de țânțari și se târăsc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce halteră ar trebui atârnată de o coloană de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o halteră uriașa de peste o sută de tone! Aceasta numai în cazul când apa ar fi perfect pură. În natura
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
din numeroase situații diferite. Dacă viața ta ar depinde de supraviețuirea vasului pe care te afli printr-o furtună, atunci cu siguranță că ai prefera ca acesta să fie pe mâna unui căpitan experimentat decât, de pildă, pe a unui fizician strălucit, care a analizat legile naturale implicate În activitatea de navigare, dar care nu s-a aflat la cârmă niciodată În viața lui. Specialiștii În situații de urgență și dezastre sunt și ei relevanți În acest sens. Pompierii, echipele de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
rezultat ar putea fi justificat pe baza unui element și cât de mult din rezultat ar putea fi derivat din alte elemente, sau dac) este autonom și liber” (1966, p. 220). Dac) îi vom urma sfatul, ne vom asem)na fizicienilor aristotelieni. Vom trata o problem) în același chip în care cineva ar încerca s) l)mureasc) în ce m)sur) mișcarea unei furgonete rezult) din impuls și gradul de înclinație, și în ce m)sur) mișcarea acesteia e îngreunat) de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
teoriei. Avem, în acest sens, afirmația f)cut) de James B. Conant, chimist, c) ,,o teorie poate fi detronat) doar de o altă mai bun)” (1947, p. 48). La fel e și opinia împ)rt)sit) de John Rader Platt, fizician, conform c)reia ,,presiunea exercitat) de determinismul științific își pierde din amploare și din sigurant), pe m)sur) ce ne apropiem de marile sinteze unitare. Pentru c) ele nu sunt simple descoperiri. Ele sunt și creații artistice, pe care și-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în cel mai bun caz, de o relevant) sc)zut). Am descoperit, în schimb, c) avantajele de a sc)dea câteva și de a obține doar dou) sunt decisive. Problema celor trei corpuri” trebuie s) fie totuși l)sat) pe seama fizicienilor. Ar putea politologii sau decidenții politici speră s) urm)reasc) mai în detaliu traiectoriile a trei sau mai multe state care interacționeaz)? Cazurile care se plaseaz) între simplă interacțiune a dou) entit)ți și între interacțiunile predictibile, din punct de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]