3,336 matches
-
s-ar fi schimbat semnificativ, după un program de 3 săptămâni de jogging acvatic, comparativ cu același program efectuat pe uscat). Relația dintre joggingul acvatic și terapia prin apă este întărită și argumentată de datele evidențiate de cercetările efectuate în fiziologia sportului. Conform acestor date, practicarea joggingului acvatic și a altor activități acvatice duce la stimularea funcției cardiace, însă solicitarea inimii indică o valoare a pulsului cu până la 20 bătăi / minut mai mică decât în același efort, efectuat pe uscat (după
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pot apărea fie ca urmare a dorinței inițiale prea mari a practicanților de a atinge anumite efecte în timp scurt, fie ca urmare a pasiunii exagerate pentru astfel de activitate fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
atletică. Teza doctorat, ANEFS, București; 42. Goldstein, A., Lowery P.J., (1975), Effect of the opiate antagonist naloxone on body temperature in rats, în “Life Sciences “ volum 17 nr.6, pp. 927-931 43. Guyton, A.C., Hall, Jh., E., (2006), Tratat de fiziologie a omului, trad.2007, Editura Callisto, București; 44. Hang, J., (1994), The Essential Runner, Lyons and Burford Publications, New York; 45. Hanin, Y., L., (1999), Emotion in Sport, Human Kinetics Books, Champaign, USA; 46. Henderson, J., (1996), Better Runs, Human Kinetics
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
educare a nevăzătorilor și a surzilor a fost doar un pas. Conștiința rolului decisiv al senzației în declanșarea proceselor psihice provine nu numai de la filosofi și psihologi, ci și de la pedagogi. Adolphe Ferriére, promotorul conceptului de "școală activă", notează: "În fiziologie se constată că la individ, între senzația, ce emană din lumea exterioară și lucrează din afară spre înăuntru 75, și reacția ce se exercită dinăuntru în afară asupra lumii exterioare, se plasează, pe de o parte, sentimentul de plăcere și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
adresată mai ales specialiștilor, dovedind că problemele logopediei (ca și cele ale defectologiei, în general) sunt probleme care trebuie să privească întreaga societate. Studierea cauzelor deficienței Pentru a putea depista cauzele tulburărilor de limbaj, va trebui să cunoaștem structura și fiziologia aparatului fono-articulator. Acesta este compus din plămâni, laringe și cavitatea bucală și este coordonat de celulele specializate din scoarță prin nervii cranieni răspunzători de actul fonației. Iată descris succint mecanismul vorbirii umane: "În expirație, curentul de aer este condus din
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deveni o problemă de multe ori nerezolvabilă. Cauzele apariției tulburărilor de vorbire pot fi somatice, fiziologice sau urmarea unor deprinderi greșite. Pentru a putea înțelege cauzele somatice și fiziologice este nevoie ca specialistul să aibă cunoștințe de anatomie și de fiziologie. Este vorba atât noțiuni despre anatomia și funcționarea aparatului fono-articulator, cât și de traseele nervoase implicate în actul limbajului, precum și despre scoarța cerebrală, despre organizarea ei topografică și funcțională. De asemenea, vor trebui cunoscute atât fiziologia fonației, cât și cea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de anatomie și de fiziologie. Este vorba atât noțiuni despre anatomia și funcționarea aparatului fono-articulator, cât și de traseele nervoase implicate în actul limbajului, precum și despre scoarța cerebrală, despre organizarea ei topografică și funcțională. De asemenea, vor trebui cunoscute atât fiziologia fonației, cât și cea a aparatului respirator, mecanismele neurofiziologice ale întregului proces, precum și date despre aparatului auditiv pentru a se înțelege deficiențele sau scurtcircuitele din controlul audio-fonator. La fel de important pentru specialist este să studieze și să cunoască evoluția ontogenetică a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Dacă vrei să prânzești la ora două după-amiaza poți observa că eseistul publicat de crel suprapune a asimila cu a exprima. Or genul proxim al asimilării culturale nu este punerea în expresie (bazată pe cuplul semnificant/semnificat, componente inseparabile) ci fiziologia, bazată pe deglutiție și respectiv non-deglutiție. Astfel, când se spune despre membrii unei etnii că sunt "borâți", în subtext apare imposibilitatea de a-i înghiți. Non-digerarea duce fie la gerber (a borâ dar și a condamna în argou), fie la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
organism (plantă, animal), se arată mai întâi mediul în care trăiește organismul, se trece apoi la demonstrarea morfologiei externe, discutându-se legătura dintre forma corpului și mediul de viață. Se trece apoi la morfologia internă și la elementele legate de fiziologie. Paralel cu aceasta, profesorul face schema logică a lecției de tablă. Demonstrarea cu ajutorul desenului la tablă Demonstrarea cu ajutorul desenului este folosită de profesorul de specialitate în aproape toate lecțiile și în toate momentele din lecție: verificarea cunoștințelor, predarea cunoștințelor noi
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
lecției noi pentru a stimula asimilarea noilor cunoștințe și pentru pregătirea aperceptivă, sau experimentul se face paralel cu expunerea cunoștințelor noi, ușurând accesibilitatea și determinând participarea activă și conștientă a elevilor la lecție. Astfel de experimente se pot aplica la fiziologia plantelor (transpirația, fotosinteza, absorbția apei și sărurilor minerale de către rădăcină și tulpină) și la fiziologia animalelor (reflexele, etc.). - la sfârșitul lecției, în etapa de fixare a cunoștințelor pentru consolidare. Integrarea experimentului în lecție Profesorul trebuie să pregătească în așa fel
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
face paralel cu expunerea cunoștințelor noi, ușurând accesibilitatea și determinând participarea activă și conștientă a elevilor la lecție. Astfel de experimente se pot aplica la fiziologia plantelor (transpirația, fotosinteza, absorbția apei și sărurilor minerale de către rădăcină și tulpină) și la fiziologia animalelor (reflexele, etc.). - la sfârșitul lecției, în etapa de fixare a cunoștințelor pentru consolidare. Integrarea experimentului în lecție Profesorul trebuie să pregătească în așa fel experimentul încât să ofere cadrul necesar pentru însușirea cunoștințelor științifice. Integrarea experimentului în lecție presupune
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
gradul sporit de ambiguitate a acestui personaj contradictoriu. Ne aflăm pe un teritoriu incert, care se descifrează cu greu în spatele aparentelor înșelătoare și a imaginii reducționiste stereotipate pe care o înregistrează mentalul colectiv. Puținele lucrări dedicate integral Parizienei reprezintă genul fiziologiilor din secolul al XIX-lea2. Scopul și obiectivele lucrării sunt determinate de actualitatea și oportunitatea temei și constau în investigarea și teoretizarea fenomenului femeii pariziene în proza franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sfidând ambiguitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
preocupată în exclusivitate de aventură, lux și risipă. Ceea ce este considerat în secolul al XIX-lea, de regulă, ca defect feminin: inteligență agera, voința nedisciplinata, orgoliul, capătă un farmec aparte în cazul Parizienei. Pariziana de la sfârșitul secolului este clasată în fiziologiile timpului că un tip distinct: "La parisienne d'aujourd'hui se présente comme un type absolument distinct; elle apporte, dans la vie agissante, une expression d'art (...) le style esthétique, leș manières, leș gestes, la théorie de la grace" [Uzanne, 1910
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unicitatea culturală. Această pierdere este o pierdere dublă, lizibila și vizibilă în scenografiile femininului [Bugi-Glucksmann 1986, p.408-409]. Femeia este prima victimă în declinul valorilor: muză se transformă în model, femeia credincioasa într-o isterica, femeia naturală se reduce la fiziologie. Degradarea muzei, redusă la femeia care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
reflectă imaginea totalității. Un astfel de demers justifica importantă semnului, care, oricât de neînsemnat ar fi, permite să se completeze Întregul. În poetica realistă, elementele cooperează între ele și schimbarea unuia antrenează modificarea celorlalte elemente. Imobilul și mobilierul, fizionomia și fiziologia constituie semne care identifică personajul într-un mod riguros și precis, la fel că destinul în poetica antecedenta. Gérard Genette menționează [1969, p.59] că la Balzac și succesorii săi realiști, portretele fizice, descrierea îmbrăcămintei și mobilierului tind să dezvăluie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
românul realist și naturalist el devine corp, cuprins de frământare și pasiuni contrarii. Corpul feminin, în special, este atât de prezent în literatura perioadei studiate, încât ajunge, uneori, să înlăture orice altă dimensiune. Balzac și Zola își bazează psihologia pe fiziologie, de aici importanța acordată în plan afectiv stomacului și sexului, accentul pus pe lucruri, dorințe și necesități, care îi interesează atât de mult. Zola concepe organizarea ciclului sau că istorie a unei familii 79. Zola a urmărit devenirea și evoluția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
eu-lui. În conformitate cu orizontul așteptărilor, se crede că Pariziana este o persoană extraordinară, având o aparentă ieșită din comun. Ce constituie specificul și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixneuviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, fiind o constantă a literaturii franceze, prezența în fiziologiile și românele secolului al XIX-lea. Că tip literar distinct, femeia pariziana devine un nucleu contagios, care implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Din perspectiva fenomenologica, Pariziana este un eveniment, deoarece transcende stereotipul femeii tradiționale ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et plus riche. De ce passé, revécu en photographies, à notre présent, quelque chose d'insolite tremble et se précise: l'éternel féminin" [Juin, p.36]. 51 Românul naturalist descoperă alte motivații Evei păcătoase, mai ales de ordin medical: guvernată de fiziologie, supusă eredității sale, femeia devine o ființă inferioară, biologia explică slăbiciunea să morală și incapacitatea intelectuală. Mult înaintea lui Freud, se vorbește despre inconștient că despre visuri premonitorii, instinct sau nesăbuința. 52 Imaginea femeii în fața oglinzii este un loc comun
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
interioare, a însăși naturii umane. De fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre miturile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cunoașterea acestuia fiind considerată adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
primul, Huxley reactualizează o tradiție estetică engleză, cu rădăcini victoriene, a tipologiilor mentalitare, aparținătoare unui anumit moment istoric. Explorînd profiluri individuale și colective din anii douăzeci, el stabilește o legătură intertexuală cu proza secolului al XIX-lea, fie în varianta "fiziologiei" franceze, fie în cea a "personajului-clișeu", din canonul literar al Albionului, inaugurat prin Bleak House/Casa umbrelor de Dickens sau The Book of Snobs/Cartea snobilor de Thackeray. În al doilea, autorul, folosindu-se de instrumentarul artistic al distopiei, oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Georgeta Adam, Ana Blandiana: Imaginarul liric sau pasul dintre materie și spirit, în "Pro Saeculum", nr. 3, 2007, p. 28. 41Sursa: http://www.anablandiana.com/ accesat iunie 2011. 42Ibidem. 43Sursa: http://www.anablandiana.com/ accesat iunie 2011. 44 Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, București, Editura Eminescu, 1990, p. 35. 45Ana Blandiana, La cules îngeri, București, Editura Cartea Românească, p. 1970, p. 23. 46Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. Coordonator general: Eugen Simion, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 554. 47Vezi, Alex
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și simplu sau limbajul absolut reprezintă logos-ul semantikos aristotelic, anterior oricărei determinări, oricărei finalități (fie ea apofantică, pragmatică sau poetică), limbajul exclusiv semantic, a cărui funcție esențială și primordială este aceea de a semnifica. 20Ibidem, p. 80. 21Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, București, Editura Eminescu, 1990, p. 56. 22Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol III, București-Chișinău, Editura David-Litera, 1998, p.197. 23Sursa: www.anablandiana.com. 24Sursa: www.anablandiana.com/ accesat iunie 2011. 25Sursa:http://www.observatorcultural.ro/Neomodernismul-poetic-romanesc*articleID 11017 articles details
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
actul de a mânca în fața televizorului devine compulsiv. Totul se întâmplă ca și cum ar fi absolut necesar ca privitul anumitor filme să fie însoțit de un gest automat al umplerii burții. Cum poate fi explicată această tendință? Studii în psihologie și fiziologie arată că situațiile care provoacă stres (de exemplu, suspansul de nesuportat al anumitor filme precum „Seven” sau „Tăcerea mieilor”) creează nevoia de hidrați de carbon pe care îi găsim mai ales în paste, în cartofi și în produse de patiserie
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]