2,084 matches
-
un prieten o persoană necunoscută care, înaintea oricărei convorbiri, ne face o bună impresie, ne este simpatică. Uneori ne dăm seama că aceasta se explică prin asemănarea ei cu un bun amic din copilărie. Asemănarea poate să nu fie de fizionomie, ci în ce privește glasul, gesturile sau opiniile sale. Astfel își găsesc explicația multe simpatii sau antipatii la prima vedere. d. Transferul justifică doar extinderea obiectelor ce ne atrag sau ne repugnă. Formarea unor sentimente noi s-ar putea explica printr-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rentă (Madgearu, 1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim și la unul dintre discipolii lui Stere, M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că „suntem o țară în majoritate de țărani și istoria ne arată că toate societățile manifestă fizionomia elementelor lor dominante în producția lor economică. Simpatic sau antipatic, țăranul e o realitate” care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
răul cel mare al acestui moment poetic. 6. Dacă dumneavoastră considerați că există o poezie revoluționară, vă invit să vă referiți la înțelesul ei, la acei poeți revoluționari al căror rol a fost determinant în dezvoltarea poeziei și după care fizionomia însăși a lirismului se resimte. 7. Care este relația dintre poezie și filozofie? 8. Dacă prin poezie politică nu s-ar putea înțelege decât - sau o artă care celebrează actul politic - sau o artă care-l comite, care este credința
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
iuțeală, deci irezistibil, câteva nume: Baudelaire, Rimbaud, Mallarme, Eluard, Esenin, Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Hölderlin, Rilke, Shakespeare, Villon, Dante, Virgiliu etc., adică absolut toți marii poeți; toți marii poeți au avut un „rol determinant în dezvoltarea poeziei”, după toți aceștia „fizionomia însăși a lirismului s-a resimțit”. 7. Deși există o poezie filozofică ce a rezistat mileniilor, ca acea a lui Lucrețiu (sau fragmentele rămase de la câțiva presocratici), poezia nu câștigă nimic exprimând idei filozofice. Dar există o corelație adâncă între
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu poate fi, Într-adevăr, Împărțită, dar poate fi disimulată.) „Pretextul obișnuit al celor ce pricinuiesc nefericirea altora este că le vor binele.” (Vauvenargues) Chipul omului e oglinda sufletului. Pentru că, remarcă un alt proverb, „Fața spune ce ascunde inima”. Sinceritatea fizionomiei este contrazisă adesea de elaborările conștiente ale gândirii.) Dar la fel de adevărat poate fi și raportul: „Justețea În gândire devine justiție În simțire” (V. Hugo). Pasiune, entuziasm, patimătc "Pasiune, entuziasm, patimă" Fără drojdie, aluatul nu dospește. (Fără pasiuni, care pun În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În relațiile cu alții, cuvintele: „numai așa”, „precum am zis” etc., Înseamnă că acel om nu tinde spre o armonie cu alții. Μ Sunt oameni la care, mai mult decât la alții, imaginea sufletului poate fi citită cu ușurință din fizionomia lor. Aceștia sunt cei care știu să se bucure de trăirile lor. Μ Deși atât de frecventă, suferința umană este cel mai puțin explicată. (Acest paradox se explică, poate, prin faptul că ceea ce ne place Înviorează judecata, pe când ceea ce ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
numită chiar fascistă în sensul clasic al cuvântului, este însă de o reală „extremă dreaptă”. Închei cu amărăciune. Măștile dezgustătoare pe care tinerii și le pun pe chip, urâțindu-se aidoma prostituatelor bătrâne dintr-o nedreaptă iconografie, recreează obiectiv pe fizionomiile lor ceea ce ei numai verbal au condamnat pentru totdeauna. Au apărut vechile fețe de preoți, de judecători, de ofițeri, de falși anarhiști, de funcționari bufoni, de Avocatul Sforărie, de Don Ferrante 1, de mercenari, de escroci, de huligani conservatori. Altfel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
maeștrilor I.L. Caragiale și G. Topîrceanu în față. Abia mai târziu prozatorul, căruia nu îi lipseau spiritul de observație și capacitatea de a prinde dialogul viu și nervos, izbutește să fixeze în culegerea D-aia am divorțat (1942) ceva din fizionomia omului de pe stradă din anii ’30. Roadele exersării se văd însă mai bine în piese. După Nu zice vorbă mare, modestă tragicomedie a donjuanului care se sinucide din dragoste pentru o femeie ce nu se lasă sedusă, comedia Omul fără
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
cea franceză, de la Stendhal până la Proust și Gide, și cea românească, prin Nae Ionescu, doctrinarul „trăirismului”, și prin Camil Petrescu, ca atitudine estetică. Se pune în relief că, departe de a deveni epigonul acestora, Mihail Sebastian și-a conturat o fizionomie proprie sub semnul autenticității. Analiza romanelor e făcută printr-o permanentă corelare și confruntare cu opiniile teoretice ale prozatorului, cu mărturisirile din interviuri și corespondență, precum și cu punctele de vedere formulate de critica literară. Demersul analitic al lui M. are
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
mănăstirea în care M.-M. a deschis ochii, a trăit mult timp și în care ar fi vrut să-i și închidă. „Nuvela” Ada Lazu, cea mai consistentă dintre prozele scurte ale autoarei, i-a fixat într-o bună măsură fizionomia literară. Aflată în fața sfârșitului, protagonista își derulează viața într-un racursi marcat de presiunea stării prezente. Orfană de mamă, izolată, ruptă de realitate, cu năzuințe artistice, ea cunoaște un scurt moment luminos în compania unui tânăr cu care va petrece
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
Milcoveanu, Bianca Leoveanu, Ion Ț. Ionescu. Note, poeme în proza, însemnări dau Lizica Sarbu, Virgiliu Bița, Nicu Olarian, C. Săveteanu, Gheorghe Ionescu Goești ș.a. În primul număr a debutat Al. Balaci, în acest timp elev de liceu, cu articolul Despre fizionomie. M.Pp.
INMUGURIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287554_a_288883]
-
nu lipsit de interes, cu o schiță comică, în „Însemnări literare” (1919), I. tace timp de câțiva ani. De fapt, nu mai publică, fiindcă de scris, scrie, numai că în prozele concepute în acest interval el nu-și conturase încă fizionomia. Tipărite postum în „Adevărul literar și artistic” (1933), aceste încercări eșuează atunci când sunt plasate în registrul comic, în vreme ce schematismul le pândește pe cele cu accent melodramatic, unde sare în ochi înrâurirea ideologiei poporaniste. Însă cu nuvela Domnul de la Murano („Adevărul
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
să identifice în acea frământare o mișcare cu o bază socială foarte largă, fapt greu de dovedit printr-o interpretare obiectivă a surselor și prin identificarea mai atentă a cauzelor 19. În ciuda acestui neajuns autorul a conturat suficient de bine fizionomia actorilor sociali ai revoltei. În • Suceava file de istorie. Documente privitoare la istoria orașului 1388-1918, vol. I, întocmit de Vasile Gh. Miron, Mihai-Ștefan Ceaușu, Ioan Caproșu și Gavril Irimescu, București, 1989, nr. 191, p. 316; în continuare se va cita
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
domenii ca teologia sau filologia greacă, istoria și arheologia antică, universitatea ateniană și-a avut contribuția sa specifică în evoluția pieței intelectuale din România, precum și a disciplinelor amintite. Să încercăm câteva concluzii. Originalitatea culturii române, faptul că aceasta deține o fizionomie proprie în unitatea și totodată în diversitatea spațiului sud-est european, nu poate fi pusă la îndoială. P. P. Panaitescu făcea constatarea că, așa cum o cultură nu este superioară sau inferioară în sine, depinzând direct de societatea ce o generează, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sentimentale, articole, între care gesticulante sunt cele de atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și modifică fizionomia literară, care rămâne aceea a unui prozator. Nuvelele și schițele din La fetița dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
1905-1995 (1995), sunt dedicate revistelor și scriitorilor circumscriși sau legați, în diverse moduri, de spațiul cultural al Olteniei. Volumele De la Macedonski la Arghezi (1975) și Profiluri și structuri literare (1986) sunt, cum le anunță și subtitlurile (Bibliografia scriitorilor olteni și Fizionomii literare legate de spațiul oltenesc), sinteze bibliografice și de istorie literară „oltenească”. Autorul pornește de la premisele unui „specific oltenesc” în literatură, insuficient descris ori explicat. Se pomenește de „apetența pentru poezie” și de cele cinci trăsături prin care Petre Pandrea
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
din cauza rigorilor cenzurii, a elementului național. În F.de d. o atenție deosebită e acordată folclorului. Articolul Literatura poporală (1894) poate fi considerat semnificativ pentru poziția redacției. Cunoscându-și folclorul, românii își pot cunoaște mai bine limba, datinile, obiceiurile, întreaga fizionomie spirituală. Acesta poate deveni astfel un instrument de acțiune politică, slujind la realizarea unității naționale. Literatura populară trebuie culeasă așa cum circulă în popor, pentru a i se conserva originalitatea. Sub titlul general Poezii poporale din Ardeal se tipăresc cântece de
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
ales cel din relatările de voiaj. Călătorie în Moldova de sus („Foiletonul Zimbrului”, 1855-1856) e un jurnal instructiv în felul lui, dezvăluind o conștiință politică mereu trează. În De la Iași la Roman („Almanah pentru români”, 1857), călătorul încearcă să fixeze fizionomia variată a unei politii. A compus și un Irod național (1895), cu evidente implicații politice. Cu Un vis curioz („Almanah de învățătură și petrecere”, 1857), M. poate fi omologat ca primul autor SF român. SCRIERI: Regule scurte de versificație română
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
literare, demonstrau prin trimiteri la Dobrogeanu-Gherea „confuzia eticului cu esteticul”, iar prin referiri la N. Iorga, totdeauna tratat cu răceală, cea a „etnicului cu esteticul”. Odată cu următoarele două volume - Evoluția poeziei lirice și Evoluția poeziei epice - erau schițate profiluri și fizionomii, scriitorii fiind grupați pe curente sau în funcție de afinități, în capitole ca Poezia de „sentiment”, Poezia de „fantezie”, Poezia de tendințe „extremiste”, Contribuția „Sburătorului” la epica urbană și la obiectivare, Contribuția „Gândirii” la poezia epică ș.a. Substanța următorului volum, Evoluția poeziei
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
doua populație de origine barbară. Trebuie să observăm apoi că prin aceste literaturi romano-barbare se epuizează treptat acea caracteristică originară a creștinismului din epoca greco-romană care s-a răspândit începând cu primele predici ale apostolilor și care căpătase o precisă fizionomie literară; cele mai importante figuri ale acestei epoci, adică Grigore cel Mare și Isidor din Sevilia încheie deja epoca antică și marchează începutul Evului Mediu. Fără îndoială, evoluția istorică nu permite (se știe) o limitare cronologică și nici măcar o separare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de Munte, 1909; Priveliști și amintiri, București, 1912; Floarea iubirei, București, 1914; Dragostea unui trubadur, București, 1916; Flori de pădure, București, f.a; Mărin
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
l-au taxat drept „trubadur al antisovietismului”, „înverșunat antisovietist”. O mare parte a scrierilor lui H. sunt dedicate interferențelor culturale româno-germane. Astfel, s-a simțit îndemnat să supună analizei critice variatele relatări în limba germană despre români, luați ca indivizi - fizionomie, trăsături de caracter, comportament -, dar și ca membri ai unui grup etnic. Acest vast material documentar este filtrat în Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic (apărut în germană în 1985 și în versiune română în 1995
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
aibă caracterul oficial al unui letopiseț de Curte. Situat între cronica lui Miron Costin și cea a lui Ion Neculce (căruia îi va servi și de izvor), acest letopiseț, departe de valoarea literară a operelor celor doi cronicari, are o fizionomie distinctă, caracterizată prin bogăție portretistică și amănunte semnificative, creatoare de atmosferă. Începe cu domnia lui Eustratie Dabija, urmărind în continuare prezentarea tuturor domnilor moldoveni care i-au succedat. Iliaș Alexandru, domn milostiv, care nu de puține ori plătea datoriile săracilor
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
întotdeauna cu îndreptățire). El spune lucrurilor pe nume, cu riscul de a ultragia orgoliul național, ce îi place și ce nu la un popor, fiecare cu caracterul și moravurile care îi alcătuiesc, în cele din urmă, cu bune și rele, fizionomia. R. e un om de condei prin excelență intelectual, raportându-se frecvent la istorie și la istoria culturii, sensibil în fața peisajului, a elementelor de civilizație, a aspectelor sociale și spirituale, atent la amănunte semnificative, care vin să îi întărească o
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen Frunză ș.a.), O nouă invenție. Literatura vulgară, Atunci când „Scânteia” răsfoiește „Viața românească”, „Cronica de familie” - titluri din rubrica „Cultura RPR-istă”. O galerie de necruțătoare „Sovrom-portrete” reține, alături de fizionomiile unor lideri comuniști, și pe cel al „candidatului Sadoveanu” ori pe cele ale lui G. Călinescu, Camil Petrescu, Mihai Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, Laurențiu Fulga, Geo Bogza ș.a. Rubricile „Fapte și întâmplări” sau „Note”, de asemenea consacrate culturii, au în
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]