3,170 matches
-
reverie Primăvara, alintându-se. Iartă-i și crede în cele ce ți-au spus! Săriră și slujitorii: - Iertare, Majestate, iertare! Pe fața lui Soare-Împărat se înfiripară mugurii unui zâmbet luminos: - Destul! M-am înșelat în ce-am crezut despre acești flăcăi și amarnice hotărâri am luat. Nu numai că îi iert, dar îl numesc pe Mărțișor comandantul oștilor mele și-i cer să-nceapă pregătirile de expediție pentru ticăloasa de dușmancă ce-atâtea suferințe ne-a pricinuit. În uralele de bucurie
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
osul brațului în poziția normală. Acesta s-a sudat greșit cu ani în urmă și trebuia reparată anomalia. Îmi explică cum va decurge operația. Se face ințeles, iar eu sunt de acord și intru în sala de operații. Văd un flăcău întins pe masă. Medicul îmi arăta mâna acestuia care s-a fracturat cu ani în urmă- La țară, de unde era, „doftoroaia satului” i-a pus osul rupt, greșit. Acum, la spital se va reface totul și o să fie bine... Apare
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
în: Ediția nr. 1695 din 22 august 2015 Toate Articolele Autorului PRAHOVA IUBEȘTE BASARABIA Din Basarabia mândră, furată, A noastră vitregă soră uitată, Venit-au cu drag, cu mic cu mare, La a noastră sărbătoare. Din Leova și din Hîncești, Flăcăi și fete ca-n povești, Din Basarabeasca și din Cimișlia, Ne-au adus pacea și prietenia. Au venit surori, copii și frați, De peste tot, din Călărași, Din Cernăuți, din Bucovina, Să ne unim, să ne dăm mâna. Să salte inimile
PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368078_a_369407]
-
o vorbesc este româna. De dincolo de Prut ei au venit, Cu voie bună i-am primit. În festival ne-am întrecut, Cu dans și cânt am petrecut. Chiar dacă ploaia ne-a-ncercat, Acasă noi nu am plecat. Fete mândre și flăcăi voinici Au încântat privirile aici. Dansuri, tradiții și costume Aduse aici de ei anume, Din Basarabia surată, Ce nu-i uitată niciodată. Și noi și voi să ne rugăm, La ce-i mai bine să sperăm. Să reveniți, dragi frați
PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368078_a_369407]
-
iar termenul pede avea să se transforme în bete. Cuvântul bete, folosit în unele zone din Oltenia, are înțelesul de mulțime, adunare însă simbolic acest cuvânt se pare că avea să denumească, mai târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și poartă noroc îndrăgostiților. Motivațiile preluării au fost profunde, întrucât păsările erau privite ca mesageri ai zeilor, cuvântul grecesc pasăre însemnând mesaj al cerului și, de aceea, zeul a mai fost numit și Logodnicul Păsărilor. În această zi, fetele și flăcăii, îmbrăcați de sărbătoare, se întâlneau fie în mijlocul satului, fie în fața bisericii, ca loc sacru de săvârșire a unei împliniri, iar de acolo, în tinereasca veselie porneau pe dealuri să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Florile de început
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de multe ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici, a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rădulescu - Codin (1875-1926) consemna: ”Dragobetele e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de ragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți... ”. În urma acestui fapt a rămas și zicala referitoare
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
arătos, cu un temperament năvalnic. Mitologia cosmogonică, în care sunt descrise momente ale genezei poporului nostru, afirmă că Dragobetele a fost fiul preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezintă ca pe un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură principală a locuitorilor acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cu o sanie, să-și poată căra tatăl accidentat. Omul a rămas singur. Gerul pusese stăpânire grea peste întreaga așezare și, odată cu el, noaptea. Gemea și inima i se strângea, nu la auzul urletelor animalelor pădurii, ci la teama că flăcăul lui se putea pierde pe muntele ale cărui trecători fuseseră acoperite de zăpadă. Începuse să îi fie frig, iar de la mijloc în jos nu își mai simțea corpul. Privea pierdut cerul înstelat. Ninsoarea se oprise de mult, iar sunetul văilor
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și te vei rezema de sacul acesta. Vei adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat peste un sac plin cu merinde. Picioarele îi înghețaseră, iar oasele care i se rupseseră în timpul prăbușirii copacului aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea aceasta, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de ziuă, Bristena se strecura, prin pădure, la izvor, învățând să tragă ca un arcaș adevărat, poate chiar mai bine decât frații ei. Uneori, mai mergea să-i urmărească și, câteodată, după ce ei plecau, trăgea la ținta mare folosită de flăcăi. Era mulțumită! Acum putea chiar să vâneze, întocmai așa cum îl văzuse și pe tatăl ei. Când reuși pentru prima dată să săgeteze un iepure se simți atât de fericită, încât, aproape că își spuse secretul fratelui mai mic, care lăudase
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
se îmbrăcă cu haine șterpelite de la fratele ei mai mic. Își adună părul sub cușma puțin cam mare, care îi cădea pe ochi, alăturându-se altor băieți care întovărășeau grupul războinicilor. Nu îi fu greu să treacă neobservată în entuziasmul flăcăilor care mergeau pentru prima dată la luptă. Avu grijă să nu ajungă în preajma tatălui și fraților săi, nici măcar atunci când intrară în cetatea regelui și mulțimea începu să se miște în valuri, împingând-o în față. De grija arcului și săgeților
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Sinaia, însă mai aștept pe cineva să sosească cu alt tren. - Da? Atunci vacanță plăcută și timp frumos pentru excursii! - Mulțumesc! Paloarea Săndicăi căpătată în aerul închis din vagon se transformă într-un val de roșeață când mâna puternică a flăcăului o prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica îl privea cu nostalgie. Ce băiat frumos. Cine se va bucura oare de tandrețea brațelor sale puternice și de
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
că...(iar plânge). --Te bate? --Ba bine că nu! (plânge). Că e cât un taur. Am fost orb, dom’le, când m-am însurat cu ea. Dacă am văzut-o așa colosală, m-am bucurat că o să-mi facă niște flăcăi voinici. Și mi-a făcut (iar plânge), trei fete, toate seamănă cu mine. Oof! (plânge cu hohote), da’ mă bate, dom’le... cu parul...hââ!..I l-am ascuns odată și până nu i l-am adus, m-a uscat
TRANDAFIRUL SIRENEI-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353270_a_354599]
-
luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi, adormeam greu. Gândurile mele fugeau aiurea, explorând cerul cu minunățiile lui sau viața de noapte a naturii care parcă se deschidea misterelor... Într-un târziu am
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
unde trecea, prin câmpii, păduri și lunci, prin sate și orașe, alaiul era întâmpinat cu urale și aplauze: -A sosit Primăvara! A sosit Primăvara cu Mărțișor! - Trăiască Mărțișor cu Primăvara! Amețiți de atâta entuziasm și veselie, tot mai mulți copii, flăcăi și fete mari, dar și păsări și turme de oi cu mieluții lor, se alăturau alaiului, cântând și jucând fiecare în felul său. Un bătrân uimit, dar curios, îi întrebă: - Unde mergeți, măi zănaticilor? - La nunta lui Mărțișor cu Primăvara
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
mari, dar și păsări și turme de oi cu mieluții lor, se alăturau alaiului, cântând și jucând fiecare în felul său. Un bătrân uimit, dar curios, îi întrebă: - Unde mergeți, măi zănaticilor? - La nunta lui Mărțișor cu Primăvara! răspunse un flăcău. Așa se răspândi zvonul și acum toți știau unde merg. Nimeni nu-și mai bătea capul să afle de ce a plecat de acasă și s-a prins în vârtejul alaiului. Cine stătea să-i mai contrazică? Întreba câte un nedumerit
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
tarafuri de lăutari, toți în căruțe frumos împodobite, cu coviltire de salcie înflorită, cu liliac și bujori pe la loitre, spițele roților cu brebenei și viorele , trase de căluți cu hamuri de mătase țintuite cu bujori, lalele și zambile. În căruțe, flăcăi și fete mari chiuiau și dansau în cântec de vioară și țambal. Întreba câte un bătrân mirat: - Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Majoritatea rămase pe ulițele satului, cu toată larma și chiuiturile. Mulți continuară drumul pe valea unui pârâu, până pe malul lacului, la marginea pădurii, într-o poiană, unde începu petrecerea. Ei, dar când văzu Speranța mândrețea de fată ținând de mână flăcăul cel chipeș și alături flăcăiașul cel frumușel ca un paj, rămase mută de bucurie și emoție. Ochii îi înotau în lacrimi, zăgăzuite de zâmbetul ce-i înflori pe față. Soare-Împărat își sărută fiica, apoi pe Mărțișor și pe Ghiocel. Îi
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Poftiți cu toții în casă! Să se bucure de voi și mama! În acest timp, afară, pe ulițe, era o hărmălaie de nedescris. Căpitanul Zefir și soldații săi abia mai făceau față să mențină ordinea. Ce se întâmplase? O ceată de flăcăi, îmbrăcați ca Mărțișor, cu cămăși înflorate, cu pene de păun la pălărie, cu brâuri late, călări pe cai, cântau și chiuiau, zicând că ei merg la măritul Soare-Împărat să-i ceară pe mândra Primăvară ca să-i fie soțioară chipeșului Mărțișor
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
-i fie soțioară chipeșului Mărțișor, care-așteaptă cu mult dor... Iar la astă nuntă mare, să poftească mândrul Soare! Și dă-i chiote și pocnete de bici! Căpitanul Zefir rămase cu gura căscată, uluit de ce-auzea, dar și contrariat că flăcăii voiau musai să treacă de cordonul format de soldații din garda sa, ca să meargă... la măritul împărat. Îngrijorat, întrebă pe un soldat: - Ce vor zurbagii ăștia? - Trăiți, dom' căpitan! Vor s-o răpească pe prințesă și s-o ducă la
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cică ar fi cavalerii lui Mărțișor. Așa mi-a spus unul. Dar eu nu i-am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în ochi și astupătură în gât. Începu să tușească în spasme, spre satisfacția flăcăilor care râdeau cu hohote. După ce se liniștiră, căpitanul Zefir îi întrebă: - Cine sunteți, măi flăcăi? Și ce vreți voi? - Noi suntem vorniceii și avem poruncă să luăm mireasa, s-o ducem la mirele nostru, voinicul Mărțișor. După cum le luceau ochii
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]