13,762 matches
-
precum: „Oblio”, „Zig-zag”, „Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia”, „Informația Buzăului”, „Buzăul” sau „Jurnalul de Buzău”. George Lixandru s-a născut la Scărișoara, comuna Cislău. A debutat literar în anul 1972 în „Albina” (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Opinia”, “Școala Buzoiană”. A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu” Buzău, „Astra” Brașov și „Tomis” Constanța. A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu”, Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete “Vasile Voiculescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
Jumătăți de cuvinte), poeta mărturisind că „aparține cuvântului”. Convingerea scriitoarei că „Până și Moartea/ ține de Viață” ( Ține de viață) se amplifică în spectaculoase imagini din poezia Ultima zi de sărbătoare: „Se năruie copacii/ în mistuirea dimineții/ și-n curând,/ flăcări vor fi/ în vatra cerului./... Clopotele nu bat doar/ a sărbătoare” (Ultima zi de sărbătoare). E un memento care ne îndeamnă să conștientizăm condiția noastră trecătoare pe acest pământ, în care orgoliile și egoismul steril, dorința de glorie și de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
La orele 18,45 p.m. un angajat al teatrului încearcă să aprindă un șir de lămpi cu gaz, aflat deasupra scenii. Din greșeală, el apropie nepermis de mult torța de norii de decor, atârnați deasupra scenei, care se aprind instantaneu. Flăcările se extind asupra cortinei. Deși existau reguli clare de intervenție în caz de incendiu, acestea nu au fost puse în aplicare. Astfel, nu s-au folosit furtunurile de apă, cu toate că erau funcționale; apoi, sistemul automat de anunțare a incendiului nu
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
interiorul primului teatru din România Teatrul Vechi ”Mihai Eminescu” din Oravița ” ARDEREA TEATRULUI DIN VIENA” Reportaj ”Reproducem următoarele din foile vieneze asupra catastrofei din Viena: Focul a izbucnit pe scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
coridorul scenei, când, la al doilea semnal de începere, 5 minute înainte de 6 și trei sferturi, se auzi un țipăt de groază pe scenă. Alergai pe scenă, care era în foc și de unde toată lumea fugea. Un lucrător apropiase prăjina cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
6 și trei sferturi, se auzi un țipăt de groază pe scenă. Alergai pe scenă, care era în foc și de unde toată lumea fugea. Un lucrător apropiase prăjina cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul pătrunse cortina și flacăra, dusă de curent, ieși în teatru, ajungând până la loje. Fugii în stradă și întâlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul pătrunse cortina și flacăra, dusă de curent, ieși în teatru, ajungând până la loje. Fugii în stradă și întâlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că publicul a ieșit deja și, nemaivăzând pe nimeni ieșind, credeam că toți au scăpat. Știam că gazul
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
toți au scăpat. Știam că gazul ardea pretutindeni și că, 5 minute după țipătul de groază, casa era toată iluminată încă. Mă întorsei și intrai iar în partea din dos a casei, de unde se auzea strigăte de ajutor. Se vedeau flacări colosale plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate. Dar în etajul din urmă locuiește inspectorul iluminatului, Nitsche, cu familia sa. Nevasta cu copiii erau în galerie, de unde și Nitsche i-a condus jos
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate. Dar în etajul din urmă locuiește inspectorul iluminatului, Nitsche, cu familia sa. Nevasta cu copiii erau în galerie, de unde și Nitsche i-a condus jos prin flăcări și fum. În fine, garderobele se goliră de tot. Alergai prin foc înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
căzut sufocate. O actriță [î]și îmbrăcase tricul și astfel a fugit în stradă și de aci acasă cu birja. La 1 oră. Mii de oameni stau pe bulevard (Schottenring )și privesc la foc. Teatrul arde încă. La 2 ore. Flăcările consumă ultimele resturi de materii combustibile din interiorul casei. Până acum s-au găsit în teatru 16 cadavre arse cu totul, încât erau numai de cîte una sau două urme lungime. Nu e posibil a ajunge în etajurile de sus
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Ei au fost însoțiți de profesorul Löw cu soția sa. Aceștia de asemenea sunt morți. Apoi se anunță moartea arhitectului Melic din Viena. El însoțise la teatru pe oaspeții săi din Nikolsburg, cari și ei poate vor fi pierit în flăcări. ” În ziarul ” Timpul”, de a doua zi, 3 decembrie 1881, Eminescu continuă reportajul, sub titlul: ”CATASTROFA DIN VIENA”. Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
flăcări. ” În ziarul ” Timpul”, de a doua zi, 3 decembrie 1881, Eminescu continuă reportajul, sub titlul: ”CATASTROFA DIN VIENA”. Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încât flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încât flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul și, fiind presiunea focului mare, flacăra s-a întins într-o clipă. Cortina nu s-a ridicat, dar nici cortina de sârmă nu se lăsase jos și nu se
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încât flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul și, fiind presiunea focului mare, flacăra s-a întins într-o clipă. Cortina nu s-a ridicat, dar nici cortina de sârmă nu se lăsase jos și nu se știe cauza de ce nu s-a făcut această lucrare indispensabilă. Închiderea becurilor de gaz s-a făcut
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
conducerea gazului pentru scenă e separată de a spațiului spectatorilor, totuși s-au închis becurile și în teatru, fără ca să se fi aprins cel puțin lampele de petroleu spre a nu lăsa casa în întuneric. Cortina a fost apucată de flacări și bucăți arzânde zburau prin teatru; astfel s-a comunicat focul parte din scenă, în sus, parte în băncile spectatorilor. Dar chiar dacă s-ar fi lăsat cortina de sârmă n-ar fi ajutat mult, căci operația aceasta ține 12 minute
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
și rămâne tot așteptând. A doua zi el se pune a căuta și deodată cade lovit de apoplexie. Fiind paralizat pe jumătate și fără grai el zace acum și face necontenit semn, chemând pe fiicele sale cari sunt înmormântate în flacări! ” ” Timpul”, [9 decembrie 1881] Chestiunea producerii de incendii în incinta teatrelor din Europa este reluată într-un articol scris de Eminescu în numărul din 14 martie 1882, în care cesta remarcă următoarele: ” Nu era de ajuns cele două colosale catastrofe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
mai întâi testamentul și să se grijească, dacă va crede în Christos, ca să fie gata pentru orice întâmplare.” În România, însă, ard orașe și târguri întregi, observă cu amărăciune ziaristul de la ”Timpul”: Daca, în străinătate, ard teatrele, la noi, vai! flăcările incendiului consumă orașe și târguri întregi. Sute de familii au rămas pe drumuri. Se pare că focul Sodomei și al Gomorei s-au abătut asupra țărei spre a o pustii. Târgul Fălciului, Târgul Neamțului, Târgul Cucului, focul din Brăila și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
sau - de ce nu? - "de închiriat", cum locuiesc (și nu numai Pantazi, în scurtă trecere prin capitală) cu chirie: într-un sordid, ca Arnotenii, sau într-un, precum primii doi, cvasi-princiar provizorat; având, mai toți, vocația distrugerii de sine, dând pradă flăcărilor, piromani ce sunt, nu doar hârțoage compromițătoare (la Mateiu, "hârtiile încurcă"!), dar și nevinovate misive părintești, portrete de familie și, mai cu seamă, scrieri de o viață, ca unii bântuiți de gândul de-a nu lăsa nicio amprentă, nicio urmă
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
la mine și la tine ca la nu știu ce minunăție.// ș...ț Îți scriu acestea toate ca să-ți cer iertare/ că n'am putut fi mai mult decât sânt - / ieri am primit o scrisoare dela fratele Lango,/ știi, clovnul care 'nghițea flăcări și vânt.// Mă invita să joc alături de el;/ pe scrisoare era desenat un craniu, o cruce, un creion și-o paletă,/ și crunt mă ruga: ŤTe invit - / peste-un milion de ani plecăm cu turneul în altă planetăť.//... Tu, Doamne
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
echipe de dansuri, gazetar, dascăl, culegător de folclor etc., e un temperament eruptiv ce se pliază cu ușurință pe formula unei imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale emite jerbe magmatice, de-o impuritate originară ce încearcă a se topi în flacăra dicției: "Dintre gropile drumului mocnind /sar pașii nepietruiți ai țăranului - / lapte al Mumei, carne de / bivoliță, strigoi,/ neastîmpăr rănit al Dorului - / joardă pentru iertarea păcatului, / dezlănțuiri ale sufletului - / invizibile pete creștine / lacrimi ale alfabetului înfundîndu-se / în Semnul neînțeles al Crucii
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
s-a născut în exil) cu N. I. Herescu, autor al romanului Agonie fără moarte, scris în limba franceză, sub pseudonimul Ch. Severin, și cu atâția alții. Alături de fratele ei, Dinu Pillat, ea continuă tradiția familiei, a tatălui, poetul Ion Pillat, flacără pe care azi o menține vie poeta Monica Pillat, care a îngrijit, cum spuneam, această ediție, ca și pe aceea a corespondenței extrem de valoroase a părinților săi, Dinu și Cornelia Pillat. Scrierile din exil ne apar ca o semnificativă completare
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
izvorăsc lumi. Domolește-mi tremurul agresiv al corpului și descătușează-mă din încleștarea fălcilor mele. Fă să dispară acel punct negru, ce se aprinde în mine și se întinde în toate membrele, născând în arderea nesfârșitului negru al urii o flacără ucigătoare. Scapă-mă de lumile născute din ură, eliberează-mă din nesfârșirea neagră sub care mor cerurile mele. Deschide o rază în această noapte și fă să răsară stelele pierdute în ceața densă a sufletului meu. Arată-mi calea spre
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
artificii. Eu și tu intră în comunicare directă, inima este dezvelită complet, iar cele două entități tind spre comuniune, spre unio mystica, spre pierdere unul în celălalt, asemenea picăturii de vin din apă sau a picăturii de ceară topită în flacără. Rugăciunea misticului este un act de maximă intimitate și nu întâmplător poezia mistică seamănă cu poezia erotică, atât în substanță, cât și în retorică, în ton și în imagini. Cel care se roagă, asemenea celui care iubește, are o reprezentare
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
există alternativă și, pe această temă, nu încap discuții. Dușmanii acestei opțiuni trebuie exterminați. Revoluția nu cruță pe nimeni: "Trăim în miezul unui ev aprins/ și-i dăm a-nsuflețirii noastre vamă./ Cei ce nu ard dezlănțuiți ca noi,/ În flăcările noastre se destramă" - o spune răspicat, dar elegant metaforic Nicolae Labiș în poemul declarativ și mobilizator Viitorul. Alții, ca Victor Tulbure, invocă mai abrupt răzbunarea și "mânia lumii muncitoare". Maria Banuș dărâmă cu patimă tot "bâlciul" vechii orânduiri. Demonstene Botez
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]