1,192 matches
-
la ultimele alegeri. La alegerile din 17 decembrie 1978, Blocul Flamand era un fel de coaliție, ce reunea două partide rupte din Uniunea Populară ("de Volksunie"), în urma unui dezacord cu provire la Pactul Egmond. Aceste două partide erau: Partidul Național Flamand ("de Vlaams Nationale Partij") a lui Karen Dillen, și Partidul Popular Flamand ("de Vlaamse Volkpartij") a lui Lode Claes. Karel Dillen era șeful unic al celor două, de aceea ele au fuzionat, formând Blocul Flamand. În 1989, restul partidelor din
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
un fel de coaliție, ce reunea două partide rupte din Uniunea Populară ("de Volksunie"), în urma unui dezacord cu provire la Pactul Egmond. Aceste două partide erau: Partidul Național Flamand ("de Vlaams Nationale Partij") a lui Karen Dillen, și Partidul Popular Flamand ("de Vlaamse Volkpartij") a lui Lode Claes. Karel Dillen era șeful unic al celor două, de aceea ele au fuzionat, formând Blocul Flamand. În 1989, restul partidelor din Belgia formează un « cordon sanitar », adică o înțelegere potrivit căreia nici un partid
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
două partide erau: Partidul Național Flamand ("de Vlaams Nationale Partij") a lui Karen Dillen, și Partidul Popular Flamand ("de Vlaamse Volkpartij") a lui Lode Claes. Karel Dillen era șeful unic al celor două, de aceea ele au fuzionat, formând Blocul Flamand. În 1989, restul partidelor din Belgia formează un « cordon sanitar », adică o înțelegere potrivit căreia nici un partid să nu facă coalițiune cu VB-ul. Din punctul de vedere al celorlalte partide, VB-ul trebuie izolat, din cauza tendințelor nedemocratice (acuzare de
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
celelalte partide, îmbuibate de setea de putere, promovează o pseudo-democrație, lucruri care le unesc pe toate, determinându-le a forma acest cordon sanitar. La 21 aprilie 2004, Curtea de Apel din Gânt condamnă câteva SRL-uri rasiste și xenofobe: Concentrarea Flamandă, Institutul Național de Formare, Radioteleviziunea Naționalistă. Această deciziune va fi confirmată de Curtea de Casațiune din Gânt, pe 9 noiembrie. În urma unei colaborări între Blocul flamand și aceste SRL-uri, Blocul Flamand risca să intre în ilegalitate. De aceea, la
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
2004, Curtea de Apel din Gânt condamnă câteva SRL-uri rasiste și xenofobe: Concentrarea Flamandă, Institutul Național de Formare, Radioteleviziunea Naționalistă. Această deciziune va fi confirmată de Curtea de Casațiune din Gânt, pe 9 noiembrie. În urma unei colaborări între Blocul flamand și aceste SRL-uri, Blocul Flamand risca să intre în ilegalitate. De aceea, la 15 noiembrie 2004 se dizolvă, reunindu-se sub numele de Interesul Flamand, renunțând printre altele la cererea de a fi repatriați emigranții neeuropeni. La ultimele alegeri
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
condamnă câteva SRL-uri rasiste și xenofobe: Concentrarea Flamandă, Institutul Național de Formare, Radioteleviziunea Naționalistă. Această deciziune va fi confirmată de Curtea de Casațiune din Gânt, pe 9 noiembrie. În urma unei colaborări între Blocul flamand și aceste SRL-uri, Blocul Flamand risca să intre în ilegalitate. De aceea, la 15 noiembrie 2004 se dizolvă, reunindu-se sub numele de Interesul Flamand, renunțând printre altele la cererea de a fi repatriați emigranții neeuropeni. La ultimele alegeri, din 2004, VB a avut cel
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
de Curtea de Casațiune din Gânt, pe 9 noiembrie. În urma unei colaborări între Blocul flamand și aceste SRL-uri, Blocul Flamand risca să intre în ilegalitate. De aceea, la 15 noiembrie 2004 se dizolvă, reunindu-se sub numele de Interesul Flamand, renunțând printre altele la cererea de a fi repatriați emigranții neeuropeni. La ultimele alegeri, din 2004, VB a avut cel mai mare număr de voturi, obținând 32 de scaune (24,2%) în Parlamentul Flamand, și 3 scaune (23,2% din
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
reunindu-se sub numele de Interesul Flamand, renunțând printre altele la cererea de a fi repatriați emigranții neeuropeni. La ultimele alegeri, din 2004, VB a avut cel mai mare număr de voturi, obținând 32 de scaune (24,2%) în Parlamentul Flamand, și 3 scaune (23,2% din totalul de belgieni) în Parlamentul European. Președintele partidului este Bruno Valkeniers. Alte două figuri importante sunt: Filip Dewinter și Gerolf Annemans. Cu toate că Frank Vanhecke e președintele oficial, Bruno Valkeniers e liderul harismatic al partidului
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
Frank Vanhecke e președintele oficial, Bruno Valkeniers e liderul harismatic al partidului. Trei persoane sunt vrednice de pomenire, întrucât acestea sunt capii a trei tendințe din cadrul VB-ului: Alexandra Colen - tendința conservatoare de dreapta. Karel Dillen (fostul președinte) - tendința naționalistă flamandă. Filip Dewinter (capul harismatic) - problematica străinilor. Obiectivele VB sunt criticate la nivel înalt. Părerea VB e că uneori unii membri ai partidelor opuse critică VB-ul, fără a ști despre ce e vorba, și concentrându-se îndeosebi asupra obiectivului independentist
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
Filip Dewinter (capul harismatic) - problematica străinilor. Obiectivele VB sunt criticate la nivel înalt. Părerea VB e că uneori unii membri ai partidelor opuse critică VB-ul, fără a ști despre ce e vorba, și concentrându-se îndeosebi asupra obiectivului independentist flamand, fără a ține seama de politica sa socială. Pe de altă parte, criticii VB-ului argumentează punctul lor de vedere, spunând că pretenția independentistă e anticonstituțională, și câtă vreme primul obiectiv al VB-ului e anticonstituțional, celalalte puncte nu merită
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
altă parte, criticii VB-ului argumentează punctul lor de vedere, spunând că pretenția independentistă e anticonstituțională, și câtă vreme primul obiectiv al VB-ului e anticonstituțional, celalalte puncte nu merită cercetate, deoarece: fie ele se referă la un “viitor” stat flamand, și în acest caz ele nu servesc la nimic în Belgia unitară, fie ele nu sunt vrednice de a fi luate în seamă, din cauza neconstituționalității primului punct. Pe de altă parte, există controverse asupra faptului că VB-ul ar fi
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
străinii legal stabiliți în Flandra; autohtonul primează în fața heterohtonului. După părerea celor opuși VB-ului, fiecare persoană are dreptul la cultura proprie; toți oamenii sunt egali, iar a prima autohtonul înseamnă a face rasism practic. Pentru a vedea orientarea Interesului Flamand întocmai, merită trecute în revistă obiectivele partidului. VB a fost acuzat de lipsa de democrație. În cazul independenței Flandrei, VB optează pentru: VB-ul are următoarele convingeri: De aceea obiectivele Interesului Flamand sunt: În ciuda acuzațiilor de rasism și xenofobie, Interesul
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
face rasism practic. Pentru a vedea orientarea Interesului Flamand întocmai, merită trecute în revistă obiectivele partidului. VB a fost acuzat de lipsa de democrație. În cazul independenței Flandrei, VB optează pentru: VB-ul are următoarele convingeri: De aceea obiectivele Interesului Flamand sunt: În ciuda acuzațiilor de rasism și xenofobie, Interesul Flamand are următoarele obiective: În ochii unora, Interesul Flamand pare a fi demagogic, în special datorită faptului că nu are un vocabular adecvat, ci simplist, astfel putând convinge oamenii simpli. După părerea
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
întocmai, merită trecute în revistă obiectivele partidului. VB a fost acuzat de lipsa de democrație. În cazul independenței Flandrei, VB optează pentru: VB-ul are următoarele convingeri: De aceea obiectivele Interesului Flamand sunt: În ciuda acuzațiilor de rasism și xenofobie, Interesul Flamand are următoarele obiective: În ochii unora, Interesul Flamand pare a fi demagogic, în special datorită faptului că nu are un vocabular adecvat, ci simplist, astfel putând convinge oamenii simpli. După părerea vlaams-belangiștilor, VB-ul e un partid social național prin
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
a fost acuzat de lipsa de democrație. În cazul independenței Flandrei, VB optează pentru: VB-ul are următoarele convingeri: De aceea obiectivele Interesului Flamand sunt: În ciuda acuzațiilor de rasism și xenofobie, Interesul Flamand are următoarele obiective: În ochii unora, Interesul Flamand pare a fi demagogic, în special datorită faptului că nu are un vocabular adecvat, ci simplist, astfel putând convinge oamenii simpli. După părerea vlaams-belangiștilor, VB-ul e un partid social național prin definiție; pe celelalte partide nu le-ar interesa
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
simpli. După părerea vlaams-belangiștilor, VB-ul e un partid social național prin definiție; pe celelalte partide nu le-ar interesa oamenii de rând, și de aceea ele vorbesc într-un limbaj pe care omul simplu nu-l înțelege; or Interesul Flamand se coboară la nivelul omului de rând.
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
pe viață între pictor și suveran. La 6 octombrie 1623, tânărul Velázquez este numit ""pintor de camera"" (pictor de curte) și locuiește împreună cu familia la Madrid, în palatul "Alcazar". Din august 1628 până în aprilie 1629, se află la Madrid pictorul flamand Peter Paul Rubens, care pictează portretele familiei regale. Împreună vizionează întreaga colecție din palatul ""Escorial"" și admiră operele lui Tiziano și discută despre pictura italiană. Aceste discuții trezesc în Velázquez dorința de a cunoaște Italia. În 1629, regele îi permite
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
tezaure. Erau indivizi ce dețineau colecții particuare, mai ales in Italia, cănd cardinalul Giordano Orsini din Romă a creat un cabinet de antichități. Lorenzo Magnificul deținea o colecție de manuscrise și geme. În secolul XV, erau colecții de tapiserii, picturi flamande, fildeșuri, covoare orientale, stampe, instrumente muzicale, sculpturi antice. Apar cabinete de curiozități, cu obiecte antice și fosile preistorice, cu pavilioane pentru observații astronomice, experimentări și cercetări de alchimie. Ia naștere Muzeul Istoric sau Muzeul de Antichități, care acordă atenție personalităților
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
istorice (în principal în Westhoek, pe valea râului Dender și la Beveren), Sf. Martin este sărbătorit în seara zilei de 10 noiembrie (11 noiembrie înaintea celui de-al Doilea Război Mondial). Într-adevăr, potrivit legendei, în timp ce vestea evanghelia pe coastele flamande, Sf. Martin și-ar fi pierdut măgarul plecat la păscut altundeva, pe când el încerca să le propovăduiască păcătoșilor dintr-un mic sat, viitorul Dunkerque. La căderea nopții, copiii din sat plecând în căutarea măgarului, fiecare fiind înarmat cu câte un
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
, prescurtat LLN (, , ) este un oraș universitar în Valonia, Belgia. Împreună cu localitatea Ottignies formează orașul Ottignies-. Orașul a fost creat din cauza certurilor lingvistice ale anilor 1960. Studenții flamanzi doreau ca studenții francofoni să plece de la Louvain. Astfel, nu departe de Louvain, s-a construit Louvain-la-Neuve, care adăpostește UCL-ul, aripa francofonă a Universității Catolice din Louvain. În ciuda faptului că erau bilingve cursurile, iar numărul de profesori flamanzi crescând
Louvain-la-Neuve () [Corola-website/Science/299768_a_301097]
-
Studenții flamanzi doreau ca studenții francofoni să plece de la Louvain. Astfel, nu departe de Louvain, s-a construit Louvain-la-Neuve, care adăpostește UCL-ul, aripa francofonă a Universității Catolice din Louvain. În ciuda faptului că erau bilingve cursurile, iar numărul de profesori flamanzi crescând, studenții flamanzi se simțeau într-o universitate francofonă. În această atmosferă, grupurile de studenți au scandat: "Walen buiten!" («Afară valonii!»). Neputința de a potoli conflictul a dus la căderea guvernului Paul Vanden Boeynants. Astfel, puterea organizatoare a aprobat pe
Louvain-la-Neuve () [Corola-website/Science/299768_a_301097]
-
ca studenții francofoni să plece de la Louvain. Astfel, nu departe de Louvain, s-a construit Louvain-la-Neuve, care adăpostește UCL-ul, aripa francofonă a Universității Catolice din Louvain. În ciuda faptului că erau bilingve cursurile, iar numărul de profesori flamanzi crescând, studenții flamanzi se simțeau într-o universitate francofonă. În această atmosferă, grupurile de studenți au scandat: "Walen buiten!" («Afară valonii!»). Neputința de a potoli conflictul a dus la căderea guvernului Paul Vanden Boeynants. Astfel, puterea organizatoare a aprobat pe 18 septembrie 1968
Louvain-la-Neuve () [Corola-website/Science/299768_a_301097]
-
acordat titlul de conte de Luxemburg. Combinând moștenirile habsburgilor, cea a Casei de Burgundia și moștenirea spaniolă a mamei sale, Carol transcendea frontierele etnice și naționale. Deviza sa a fost "Plus Ultra", „Mai departe”. Carol s-a născut în orașul flamand Ghent în 1500. Cultura și viața curtezană din Țările de Jos burgunde l-au influențat mult la începutul vieții sale. Vorbea cinci limbi : flamandă, germană, spaniolă, franceză și italiană. Vorbea franceza ca limbă maternă și flamanda din copilărie, după care
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
latură a Pieței Mari. a fost înființat în anul 1817, fiind constituit din colecțiile baronului Samuel von Brukenthal. În anul 2015, muzeul a avut peste 400.000 de vizitatori. Secțiile muzeului sunt următoarele: În România există 4 tablouri atribuite pictorului flamand Peter Paul Rubens (respectiv atelierului sau): În ziua de duminică 26 mai 1968, un grup de hoți a intrat în muzeu, ca niște vizitatori obișnuiți, s-au ascuns la etajul doi, aflat în renovare. Noaptea au coborât și au furat
Muzeul Brukenthal () [Corola-website/Science/298792_a_300121]
-
Notre Dame", slujba de înmormântare a pictorului a avut loc pe data de 9 septembrie. În afara acestor fapte, nu știm nimic sigur despre viața particulară a lui Bosch. Mai multe întrebări, rămase încă fără răspuns, se ridică în legătură cu acest artist flamand. După opinia unor comentatori, simbolica operei lui Hieronymus Bosch ar putea fi legată de faptul că ar fi fost membru al sectei ""Homines Intelligentiae"", care - năzuind la atingerea inocenței cerești - asocia libertinajul cu emanciparea mistică. Este cunoscută și ipoteza privind
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]