916 matches
-
4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea interosoasă 8. Capul ulnar 9. Procesul stiloid medial -apofiza coronoidă (processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de flexie ale antebrațului față de braț în aropița coroniodă a humerusului; - fațeta inferioară ce prezintă ruaozitatea pe care se inseră tendonului mușchiului brahial anterior; - fațeta superioară articulară; - marame internă pe care se inseră fasciculul anterior al liaamentului lateral intern al articulației cotului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membrele în totalitate se apropie de planul saaital al corpului. -abducția este mișcarea prin care două seamente de membru sau membrele în totalitate se îndepărtează de planul saaital al corpului. - circumducția este mișcarea de trecere succesivă prin abducție - extensie - adducție - flexie cu revenire în punctul de plecare. - pronația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se apropie de planul saaital al corpului. -supinația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se îndepărteze de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație tip trohle-artroză între humerus-cubitus, una elipsoidală humeroradială (ambele în raport cu mișcările de flexie/extensie ale antebrațului față de braț) și o articulație tip trohoid radio-cubitală proximală, ultima în raport de mișcările de pronație ale antebrațului. Ținând seama de principalele tipuri de mișcări ce pot fi realizate din articulația cotului, flexieextensie, vom prezenta în continuare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ax luna corespunde axului biomecanic al aambei. în articulațiile dintre tibie și peroneu se realizează mișcări de mică amplitudine, în care nu intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în prima parte a flexiei dorsale, partea înaustă se află în scoaba tibio-fibulară. Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în prima parte a flexiei dorsale, partea înaustă se află în scoaba tibio-fibulară. Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte. Concomitent, liaamentele care leaaă oasele se tensionează. Aceste liaamente trebuie să fie suficient de elastice pentru a permite depărtarea lor cu 12
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte. Concomitent, liaamentele care leaaă oasele se tensionează. Aceste liaamente trebuie să fie suficient de elastice pentru a permite depărtarea lor cu 12 mm și apoi să permită revenirea lor. în flexia plantară mișcările sunt de sens invers fiind posibile prin relaxarea liaamentară. ARTICULAȚIILE PICIORULUI (articulations pedis) La nivelul oaselor piciorului se formează articulații multiple și diferit concepute, după cum sunt privite din punct de vedere anatomic, funcțional sau chiruraical. Clasificarea articulațiilor din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piciorului, - articulațiile intertarsiene, - articulațiile tarso-metatarsiene, - articulațiile intermetatarsiene. La picior se distinae o articulație superioară, talo-crurală și alta inferioară, talo- tarsiană. Cea din urmă este subdivizată la rândul ei în mai multe articulații secundare. Articulația talocrurală este leaată de mișcarea de flexie plantară - flexie dorsală; articulația talotarsiană de mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intertarsiene, - articulațiile tarso-metatarsiene, - articulațiile intermetatarsiene. La picior se distinae o articulație superioară, talo-crurală și alta inferioară, talo- tarsiană. Cea din urmă este subdivizată la rândul ei în mai multe articulații secundare. Articulația talocrurală este leaată de mișcarea de flexie plantară - flexie dorsală; articulația talotarsiană de mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori, în inspirul forțat; - contracția scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale nervilor cervicali C4, C5 și CQ. MU{CHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI (m. rectus capitis lateralis) Originea se găsește la nivelul procesului transvers al atlasului. Inserția terminală se realizează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. MUȘCHIUL PIRAMIDAL (m. pyramidalis) Originea se observă la nivelul pubisului. Inserția terminală se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele ale mușchiului fascia lata. Acțiunea: - în contracția unilaterală determină rotația trunchiului de partea opusă porțiunii care se contractă, - participă la flexia trunchiului pe bazin sau invers în funcție de unde este punctul fix pentru contracție, - mușchi expirator. Inervația se realizează prin: - nervii intercostali inferiori, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. MUȘCHIUL OBLIC INTERN (m. obliquus abdominis internus) Originea este la nivelul: - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, - fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, - fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta pectineală. Acțiunea este de: - rotația toracelui de aceeași parte, - flexia toracelui față de bazin sau invers în funcție de locul unde ia punct fix, - mușchi expirator. Inervația este posibilă prin nervii: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MUȘCHIUL CREMASTER (m. cremaster) Originea este produsă prin fasciculul lateral din mușchii oblic intern și din cel transvers
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială; - în profunzime: cu mușchiul coracobrahial, superior și inferior cu mușchiul brahial anterior; între toți acești mușchi se găsește nervul musculocutanat; - mediale: cu vasele brahiale; - laterale: cu nervul radial. Acțiunea: - flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă antebrațul este în supinație); - este supinator al antebrațului aflat în pronație; - adductor al brațului (capul scurt); - abductor și rotator medial al brațului (capul lung); - flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vasele brahiale; - laterale: cu nervul radial. Acțiunea: - flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă antebrațul este în supinație); - este supinator al antebrațului aflat în pronație; - adductor al brațului (capul scurt); - abductor și rotator medial al brațului (capul lung); - flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. Inervația este asigurată prin nervul musculocutanat. MUȘCHIUL BRAHIAL (m. brachialis) Originea este pe: - buza inferioară a tuberozității deltoidiene; - fețele laterală și medială ale humerusului sub inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fețele laterale ale acesteia. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor profund al degetelor; între cei doi mușchi se găsește nervul median și vasele ulnare; - profunde cu mușchilor flexor profund al degetelor, lung flexor al policelui precum și cu nervul median. Acțiunea este: - de flexia articulațiilor peste care trece fiind un mușchi poliarticular, - adductor al mânii, - adductor al degetelor aflate în abducție. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR (m. flexor digitorum profundus) Originea este pe cele 2/3 proximale ale fețelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii: flexor superficial a\ degetelor și flexor radial a\ carpului, de care este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă, radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat pronator; - medial: flexorul profund al degetelor. Acțiunea: - flexia articulațiilor peste care trece: falanga distală pe cea proximală, policele pe metacarpianul I și mâna pe antebraț, - ușoara abducție a degetelui. Inervația provine din nervul median. MU{CHIUL PĂTRAT PRONATOR (m. pronator quadratus) Originea este pe marginea anterioară a cubitusului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
DEGETULUI MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Origine: - cârligul osului hamat, - retinaculul flexorilor. Inserția terminală este pe fa]a medială a bazei falangei proximale a degetelui V de la fiecare mână. Raporturi: este acoperit de mușchiul scurt palmar. Acțiunea este de flexie a articulațiilor peste care trece. Inervația provine din nervul ulnar. MU{CHIUL OPOZANTUL DEGETULUI MIC (m. opponeus digiti minimi) Originea este pe: - retinaculul mușchilor flexori, - cârligul osului hamat. Inserția terminală se af\ă pe marginea medială a metacarpianului V. Raporturi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, - când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, - în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, - flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, - acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. Inervația prin : - ramuri de plexul lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m. psoas minor) Este un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Cei doi mușchi gluteali au o dispoziție în evantai ceea ce face posibilă acțiune diferită: - fasciculele posterioare produc extensia și rotația în afară a coapsei, - fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale coapsei, - fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei față de bazin, - abductor al coapsei, - fixează genunchiul aflat în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. Inervația este realizată prin intermediul nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL PIRIFORM (m. piriform) Originea este pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispozițiiei în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei - Figura 133. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe fața medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - flexia coapsei pe bazin, - flexor al gambei față de coapsă (numai prin porțiunea inferioară), - slab rotator extern al coapsei, - slab abductor al coapsei. Inervația este dată de nervul femur MUȘCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI Musculatura regiunii mediale a coapse este dispusă în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este, cel mai frecvent, din nervul femural. MU ȘCHIUL ADDUCTOR LUNG (m. adductor longus) Origine: suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - când genunchiul se află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - când genunchiul se află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]