58,483 matches
-
mă alege drept loc de jertfă, ascult rumoarea trupurilor ce ard în memoria zilei de mîine și în cîntecul meu de roabă abia înfiripată din bereșit, floare de cenușă din floare de cenușă, shoah din shoah, pesah din pesah și floare de shoah risipită în pesah arată-mi-te în floarea de shoah, Rabbi, căci încă nu am părăsit desăvîrșirea cu gestul prin care trupul iese din cămașa sugestiei de a fi vinovat de absența milei, și cocoșii vor cînta la
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
ard în memoria zilei de mîine și în cîntecul meu de roabă abia înfiripată din bereșit, floare de cenușă din floare de cenușă, shoah din shoah, pesah din pesah și floare de shoah risipită în pesah arată-mi-te în floarea de shoah, Rabbi, căci încă nu am părăsit desăvîrșirea cu gestul prin care trupul iese din cămașa sugestiei de a fi vinovat de absența milei, și cocoșii vor cînta la intrarea în cenușă a ființei imaginare, dintr-o dată vom ști
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
de a fi vinovat de absența milei, și cocoșii vor cînta la intrarea în cenușă a ființei imaginare, dintr-o dată vom ști cu toții, și viii, și morții și îndurații, și neîndurații, și slabii, și bogații că acela este mirosul de floare de cenușă și shoah că acela este gustul sîngelui de vițel sau de țap sau de legămînt uitat, iar tu ne vei spune, Rabbi, de ce vei stropi cu sînge cortul și toate vasele pentru slujbă inaugurînd un centru difuz de
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
uitat, iar tu ne vei spune, Rabbi, de ce vei stropi cu sînge cortul și toate vasele pentru slujbă inaugurînd un centru difuz de mîngîiere ce nu alină poate că am venit degeaba la tine, dar încă îmi fac culcuș în floarea de cenușă și îmi ascund în disimularea isihiei adevărata înfățișare, așteptîndu-l pe cel fără de închipuire care este în lume dar nu vine de niciunde spre a începe, în timp ce tu, Rabbi, vei culege floarea de shoah știind că după
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
încă îmi fac culcuș în floarea de cenușă și îmi ascund în disimularea isihiei adevărata înfățișare, așteptîndu-l pe cel fără de închipuire care este în lume dar nu vine de niciunde spre a începe, în timp ce tu, Rabbi, vei culege floarea de shoah știind că după Lege aproape totul este curățat cu sînge; și fără vărsare de sînge nu este iertare și nici receptacol de terapie a durerii dar cine oare ar vrea să-i fac loc în moartea mea ca
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
ar vrea să-i fac loc în moartea mea ca într-un sac de dormit pentru doi? și cine mi-ar înscena mie accidentul ce învie partea hemoragică a cuvîntului? cine mă va purta pe brațe prin albia înghețată a florilor de cenușă cu care este presărată calea de la Crăciun la Înviere prin shoah? sfîrșitul de săptamînă va trece repede, ca și ultimul mileniu în care tu, Rabbi, mi-ai curățat cugetul de faptele reci și mi-ai adus mintea în
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
rugăciunii s-a atins Va fugi de mulțime ca un asin sălbatic." Vîsla mea de acum O car cu mine peste tot. Mai ales pe uscat. Prin păduri. Prin aeroporturi. Prin gări. Fiul mi-a pictat-o toată, toată Cu flori și cu fragi "să te bucuri, mamă, vîslă ca tine nu mai are nimeni!" Uneori ea chiar cîntă. Un solo pentru trompetă Sau un adagio pentru violoncel. Tulburător mai cîntă vîsla aceasta înmuiată în atîtea ape: Dunăre, Susquehana, Ohrid, Missisippi
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
la viscol. Păcat că-i așa de nașparliu. Desfăcu hârtia și-mi arătă crenguțele acelea. Un fel de puiet din ceva fără nume, cu câțiva bănuți de frunze verzulii. - Zicea că crește măricel. Ca alea... rotunde, înfoiate. N-am găsit flori să-i duc. Garoafele îngheață până acolo. Am luat finlandezu ăsta. Cel puțin îl pune la primăvară în grădină și-l are mereu. Etern, a chicotit ea. Era pentru a doua oară când pistruiata mă răsfăța cu un cuvânt imposibil
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
normal că-i lucesc ochii. Ce-ai făcut, flaorea mamii? Nu ți-am zis normal să bei numa' păhăruțu' ăla? Acuma normal dacă ți se face rău? L-am dus în pat normal, l-am descălțat și-o adormit normal floarea mamii."/.../ Verișoara Pulheria (40 de ani, nemăritată) îi spune miresei: " Știi ceva? A sunat... Hî! Hî!" "Cine-a sunat?" "Costel!" " Dar nu știu cine-i Costel!" "Cu care era să mă mărit. Hî! Hî! Dacă tata...", dă din umeri "...nu m-a
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
Fac niște reparații în apartament." "Cîte camere ai? îți pui aer condiționat?" " Nu, altceva." "Ascultă aici! După ce termini normal cu reparațiile ălea, ne-ntîlnim și dacă nu te-oi învăța normal cum să pui mîna pe un bărbat ca lumea - ca floarea mamii nu mai găsești normal da' măcar ca lumea să fie, ca pentru tine - să nu-mi zici mie Lena. Au!" strigă nașa Lena. "Mi-o amorțit ceafa" și se așează. Verișoara Pulheria sare: "Masaj!" Da' lasă-mă, Pulheria, că
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
celelalte. I-am spus asta. Știa și părea resemnată. înțeleptul și înțeleapta erau nedespărțiți. A trebuit să le dau pe toate 20. De fapt 19. Pe Purtătorul de cuvînt nu l-am dat. L-am îngropat în grădină. De atunci florile au în mijloc blană. Și acolo e gura lor. Și de-acolo vorbesc. Și acolo se sărută pe gură. Singura pisică din casă e pisica mea, Ursuline Păpușescu. E prietenoasă cu mătușa Zizi. Mătușa s-a stins așa cum a trăit
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
Dumitru Chioaru Piața Aurarilor Înalte ziduri cu flori în ferestre escaladate de-o scară de piatră adăposteau larma negustorilor de giuvaeruri în Piața Aurarilor mătăsuri catifele și atlazuri se vălureau sub adieri de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii proaspăt vopsiți
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
jarul în spuză canceuri răspîndind miros de busuioc unde vinul auriu făcea mărgele o furcă și fusul înfipt într-un caier fier de călcat încins cu jar lîngă cămăși de in și poate des încrețite pieptare de piele brodate cu flori ciubere de lemn strînse-n cercuri de fier paturi cu strijeac de cînepă umplute cu foi de porumb perne moi îndesate cu pene de pasăre scrinul din lemn de nuc vopsit albastru cum e cerul senin cu rîndunici purtînd fire de
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
premieră Cisnădioara Pe un munte izolat de lanț cetatea Cisnădioarei arde-n soare ca o vrăjitoare pe rug - pe cărarea șerpuind în sus i-adulmec secularul abandon în oasele de piatră și-un murmur lung de rugăciune se strecoară prin flori de măceș precum albinele roind în clopotnița neagră a bisericii țintind în călcîiele norilor - din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată rugul și-n zgomot
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
se bucură mult văzînd cum își trec povara lucrării din gură în gură așa cum în copilărie văzuse el în mușuroaiele de furnici la care se uita ore în șir bucuria-i ținu însă cît durata fulgerului timp destul pentru nașterea florii de mină gîndul că după primul rod o altă încercare îl așteaptă în Vale fără să știe cît de puternice vor fi vinele picioarelor noilor născuți îl neliniști peste măsură deschise celălalt ochi care vedea numai în afara sa și desluși
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
mers înnodat dacă acest lucru îl vei putea face ca atunci în tinerețile tale cortul cuvintelor ei se va prăbuși goală lăsînd-o în ape deschise strigă-mi tare o dată numele și voi înțelege că i-ai zdrobit orice voință că floarea de jar din nou a-nflorat de-atunci poetul așteaptă pe poem încă nu l-a văzut cineva de-atunci Complotul, nașterea Cînd au văzut cum pîrga cuvintelor mici dă-n floare bogată și rodul va fi pe măsură și
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
înțelege că i-ai zdrobit orice voință că floarea de jar din nou a-nflorat de-atunci poetul așteaptă pe poem încă nu l-a văzut cineva de-atunci Complotul, nașterea Cînd au văzut cum pîrga cuvintelor mici dă-n floare bogată și rodul va fi pe măsură și că pe ele le vede acum doar ca pe niște omizi pe ele care au străbătut Valea mici și în pîrgă la rîndu-le urmîndu-l fără poticnire prin viclenia tinereții și puterea sîngelui
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
nu le văd le aud doar la nașterea lor întotdeauna particip doar pe furiș ciulind urechile se lamentă Scribul în urma Stăpînului mergînd cît timp acesta nu-l băga în seamă avînd un ochi ațintit spre fruntea cerului iar celălalt spre floarea de lotus încremenită parcă plutind Mundus subterraneus Supraviețuise pînă la ei zvonul că harta pe care din generația lor nici unul nu o văzuse decît singur paznicul porții cînd noapte de noapte întra în pivniță precum părinții lor în cortul femeilor
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
lumii, împletind ciorapi din ceața amurgului. Părul îi cade pe umeri, degetele sunt amorțite de apropierea fulgerului. O să plouă. Se va adăposti sub streașina unui cireș de pe care tocmai s-a ridicat un înger. Apoi va picta toată pajiștea cu flori: Grădina va avea, în sfârșit, părul plin de Albăstrele și dediței. Un greier va răsuci o cosiță dintr-un fuior de funigel. Seara doar se va înălța la cer, spre a avea de unde să coboare atunci când va simți că se
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
Clipa cea repede!” Titlul lui Sorin Titel, atît de teoretic, a fost ani de zile o metodă de lucru pentru mine. Vroiam să prind secunda, oricît de ușoară, de superficială, de (aparent) banală. Culoarea unui fluture ca și mireasma unei flori, are țîșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surîs. Există o diferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
Groapa bunicului meu, peste groapa străbunicului meu,/ Tatăl meu, peste bunicul meu/ Și tot așa vechiul primar/ Peste străvechiul primar - vechiul popă/ Peste străvechiul popă,/ Vechiul sat peste străbunul meu sat.// La margini cresc pruni și meri/ Și se văd flori mirositoare,/ Aburul lor pătrunde în lucruri/ Până departe./ Cei care vin în trecere pe la noi/ Cu ceasurile îngropate în mâna stângă/ Și umerii plini de bătrânețe/ Se minunează ca în paradis.” În Ca în paradis, Ioan Alexandru prezintă cimitirul din
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
acest tip de teren. De la acest nivel zero, ghicim sub noi ,,etajele” mereu în surpare ale generațiilor, cu gropi noi săpate peste cele vechi. În ultimile opt versuri, imaginea se înalță din nou, la nivelul arborilor dar nu departe de florile mirositoare. O mărturie din afară este invocată pentru a dovedi frumusețea cimitirului sătesc, de care orășenii în trecere ,,se minunează ca în paradis”. Poemul meu favorit din creația lui Ioan Alexandru este Omul. Mai există altele, admirabile, dar pe care
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
ajunsă în pragul bătrâneții. În lipsa mea deretica prin cameră, aerisea, spăla perdelele la geamuri și cearceafurile, făcea o oarecare ordine prin cărți (o instruisem cum să șteargă cu periuța praful de pe ele, bătea covorul și-mi aducea în fiecare dimineață flori proaspete pe care le aranja într-o oală smălțuită cu o impresionantă delicatețe și pricepere și abia după aceea se îngrijea de măturatul coridoarelor și claselor și cabinetului și toate celelalte. Stăpână autoritară peste treburile contabilicești-financiare, regină a daravelelor de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
rând / fostele mele femei / treizeci și șapte la număr”), ori la pasiunea adolescentină pentru o femeie idealizată, asimilată capodoperei artistice: “și mă îndrăgosteam de mona lisa / aveam o carne castă timpurie / ca un pământ virgin / mâncam agrișe / apostolii veneau cu flori de măr în mână / mă ajutau să trec calea ferată”. Se poate identifica în astfel de versuri mult din înclinația avangardistă spre persiflarea retoricii tradiționale a poeziei, cu accente particularizate la un Gellu Naum în amestecul de frazare “nobilă” și
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia palide // și umbra acestui cuier / ca o spânzurătoare” - câteva vise “cu Dostoievski” proiectează angoase nocturne, “mâinile lui (ale băiatului) așează flori de aer pe lucruri”. Gesturile cotidiene ale “bucătăresei” se amestecă până la confuzie cu mișcarea scriiturii, curățatul orezului e asemuit “corecturii”, “suflecarea mâinilor” e urmată de “așteptarea și surpriza unei fraze noi”. Din asemenea notații și construcții ale imaginației iese una
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]