826 matches
-
eutrofe naturale cu vegetație tip" Magnopotamion "sau" Hydrocharition; "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de" Chenopodion rubri "și" Bidention și "Lacuri distrofe și iazuri". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN); precum și o gamă diversă specii floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliac cu
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 Arbori și arbuști: molid (Picea abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două specii rare din ordinul coleopterelor; ultima aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992: Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis") și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), clopțelul cu frunze de crin
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus fruticosus"); ierburi și flori; printre care se află câteva elemente (soiuri) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 . La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturașul albastru cu puncte negre ("Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), stânjenelul de nisip ("Iris humilis ssp. arenaria"), dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"), pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), clopțelul
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
România". Această așa-zisă minideltă sau delta dintre blocuri (...) este un spațiu care de 25 de ani a fost lăsat de izbeliște. Acolo s-a creat un ecosistem acvatic, unde în clipa de față avem peste 90 de specii faunistice, floristice, este o stație de migrare pentru păsări și, din cauza acestei biodiversități foarte bogate, ca să declarăm acest parc bineînțeles a fost nevoie de un studiu științific specializat aprobat de Academia Română. Am instituit acest regim de arie naturală protejată tocmai pentru a
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
Regatul Boreal sau Regatul Holarctic (Holarctis) este un regat floristic identificat de către botanistul Ronald Good (și mai târziu de către Armen Takhtajan), care include porțiunile de la temperată la arctică din America de Nord și Eurasia. Flora acestora este moștenită din vechiul supercontinent Laurasia. Cu toate acestea, anumite părți ale regatului floristic (și cea
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]
-
un regat floristic identificat de către botanistul Ronald Good (și mai târziu de către Armen Takhtajan), care include porțiunile de la temperată la arctică din America de Nord și Eurasia. Flora acestora este moștenită din vechiul supercontinent Laurasia. Cu toate acestea, anumite părți ale regatului floristic (și cea mai mare a regiunii Circumboreale a sa) a fost înghețată în timpul Pleistocenului și are o floră foarte tânără. Relictele cenozoice și-au găsit refugiul în părțile sudice și muntoase ale regatului, mai ales în Regiunea Est-Asiatică și în
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]
-
milioane de ani, ceea ce a eliminat legătură din zona temperată între America de Nord și Eurasia, dar originile comune laurasiatice și o lungă istorie de punți terestre temperat-climatice explică asemănările botanice între florele de climă temperată de pe cele două continente. Un regat floristic este analogul botanic al unei ecozone, care ia în considerare distribuția animalelor, precum și a speciilor de plante. Mulți biogeografi disting drept cuprinzând două ecozone, cea nearctică (America de Nord) și cea palearctică (Africa de Nord și Eurasia). Alții, bazându-se pe distribuția familiilor înrudite
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]
-
nearctică (America de Nord) și cea palearctică (Africa de Nord și Eurasia). Alții, bazându-se pe distribuția familiilor înrudite de plante și animale, includ Palearctica și Nearctica într-o singură ecozonă Holarctică , care corespunde Regatului Boreal al lui Good. Regatul este împărțit în trei floristice subregate și nouă regiuni floristice.
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]
-
Africa de Nord și Eurasia). Alții, bazându-se pe distribuția familiilor înrudite de plante și animale, includ Palearctica și Nearctica într-o singură ecozonă Holarctică , care corespunde Regatului Boreal al lui Good. Regatul este împărțit în trei floristice subregate și nouă regiuni floristice.
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]