1,670 matches
-
ICD-10 diferă de DSM-IV în principal prin cerința ca anumite simptome fiziologice al anxietății să fie prezente și printr-un accent mai mare asupra excluderii tulburărilor psihotice în diagnosticul diferențial. DSM-III-R a introdus subtipuri atît generalizate, cît și individuale ale fobiei sociale. DSM-IV a reținut specificantul generalizat, dar, pînă în prezent, definiția nu a fost operaționalizată. Fobia socială generalizată este definită simplu ca incluzînd cele mai multe situații sociale. În cazurile clinice, este mai des întîlnită decît fobia socială specifică, însă include numai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezente și printr-un accent mai mare asupra excluderii tulburărilor psihotice în diagnosticul diferențial. DSM-III-R a introdus subtipuri atît generalizate, cît și individuale ale fobiei sociale. DSM-IV a reținut specificantul generalizat, dar, pînă în prezent, definiția nu a fost operaționalizată. Fobia socială generalizată este definită simplu ca incluzînd cele mai multe situații sociale. În cazurile clinice, este mai des întîlnită decît fobia socială specifică, însă include numai o treime din cazurile epidemiologice sau mai puțin (Wittchen et al., 1999; Furmark et al., 2000
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
generalizate, cît și individuale ale fobiei sociale. DSM-IV a reținut specificantul generalizat, dar, pînă în prezent, definiția nu a fost operaționalizată. Fobia socială generalizată este definită simplu ca incluzînd cele mai multe situații sociale. În cazurile clinice, este mai des întîlnită decît fobia socială specifică, însă include numai o treime din cazurile epidemiologice sau mai puțin (Wittchen et al., 1999; Furmark et al., 2000). Permițînd o variație în strategiile folosite de diferite echipe de cercetători pentru a distinge între statutul generalizat și cel
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pe SPS (Social Phobia Scale) și SIAS (Social Interaction Anxiety Scale), aplicate pe o populație epidemiologică, au condus de asemenea la un model de soluție tripartită, similar cu cel de mai sus (Furmark et al., 2000). Există diferențe semnificative între fobia (socială) pură a vorbitului în public și fobia socială generalizată (Kessler et al., 1998, 1999b). Fobia socială limitată la una sau doar cîteva situații sociale este, în general, mai puțin incapacitantă, asociată cu o mai mică comorbiditate și o mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Interaction Anxiety Scale), aplicate pe o populație epidemiologică, au condus de asemenea la un model de soluție tripartită, similar cu cel de mai sus (Furmark et al., 2000). Există diferențe semnificative între fobia (socială) pură a vorbitului în public și fobia socială generalizată (Kessler et al., 1998, 1999b). Fobia socială limitată la una sau doar cîteva situații sociale este, în general, mai puțin incapacitantă, asociată cu o mai mică comorbiditate și o mai bună anticipare (Manuzza et al., 1995; Kessler et
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au condus de asemenea la un model de soluție tripartită, similar cu cel de mai sus (Furmark et al., 2000). Există diferențe semnificative între fobia (socială) pură a vorbitului în public și fobia socială generalizată (Kessler et al., 1998, 1999b). Fobia socială limitată la una sau doar cîteva situații sociale este, în general, mai puțin incapacitantă, asociată cu o mai mică comorbiditate și o mai bună anticipare (Manuzza et al., 1995; Kessler et al., 1999b). Depresia comorbidă și abuzul de alcool
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sociale este, în general, mai puțin incapacitantă, asociată cu o mai mică comorbiditate și o mai bună anticipare (Manuzza et al., 1995; Kessler et al., 1999b). Depresia comorbidă și abuzul de alcool devin din ce în ce mai comune de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică la fobia socială generalizată la fobia socială comorbidă cu TPE (Turner et al., 1986; Holt et al., 1992; Lepine și Pelissolo, 1998; Stein și Chavira, 1998). O excitație autonomă mai mare este evidentă în fobia socială limitată la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai puțin incapacitantă, asociată cu o mai mică comorbiditate și o mai bună anticipare (Manuzza et al., 1995; Kessler et al., 1999b). Depresia comorbidă și abuzul de alcool devin din ce în ce mai comune de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică la fobia socială generalizată la fobia socială comorbidă cu TPE (Turner et al., 1986; Holt et al., 1992; Lepine și Pelissolo, 1998; Stein și Chavira, 1998). O excitație autonomă mai mare este evidentă în fobia socială limitată la teama de a vorbi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu o mai mică comorbiditate și o mai bună anticipare (Manuzza et al., 1995; Kessler et al., 1999b). Depresia comorbidă și abuzul de alcool devin din ce în ce mai comune de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică la fobia socială generalizată la fobia socială comorbidă cu TPE (Turner et al., 1986; Holt et al., 1992; Lepine și Pelissolo, 1998; Stein și Chavira, 1998). O excitație autonomă mai mare este evidentă în fobia socială limitată la teama de a vorbi în public (Stein, 1998
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lungul spectrului, de la fobia socială specifică la fobia socială generalizată la fobia socială comorbidă cu TPE (Turner et al., 1986; Holt et al., 1992; Lepine și Pelissolo, 1998; Stein și Chavira, 1998). O excitație autonomă mai mare este evidentă în fobia socială limitată la teama de a vorbi în public (Stein, 1998). În prezent, există destule dovezi care sprijină ideea că fobia socială și TPE reprezintă diferite puncte pe un spectru în care condiția comorbidă este asociată cu o mai mare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
et al., 1992; Lepine și Pelissolo, 1998; Stein și Chavira, 1998). O excitație autonomă mai mare este evidentă în fobia socială limitată la teama de a vorbi în public (Stein, 1998). În prezent, există destule dovezi care sprijină ideea că fobia socială și TPE reprezintă diferite puncte pe un spectru în care condiția comorbidă este asociată cu o mai mare severitate și intruziune a anxietății și disconfortului, o mai mare comorbiditate și o incapacitare funcțională (Holt et al., 1992; Turner et
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asociată cu o mai mare severitate și intruziune a anxietății și disconfortului, o mai mare comorbiditate și o incapacitare funcțională (Holt et al., 1992; Turner et al., 1992b; Rapee, 1995; Boone et al., 1999). Prevalența estimată a TPE comorbide în fobia socială variază de la 18% la 84% (Alnaes si Torgersen, 1988b; Schneier et al., 1991; Turner et al., 1991; Holt et al. 1992; Mersch et al., 1995; Baillie și Lampe, 1998; Turk et al., 1998). În studiile care utilizează criteriile DSM-III-R
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Schneier et al., 1991; Turner et al., 1991; Holt et al. 1992; Mersch et al., 1995; Baillie și Lampe, 1998; Turk et al., 1998). În studiile care utilizează criteriile DSM-III-R, nu există prea multe deosebiri între pacienții diagnosticați doar cu fobie socială generalizată și cei la care tulburarea este comorbidă cu TPE în ceea ce privește situațiile temute, concentrarea cognitivă generală, anxietatea situațională subiectivă și subminarea percepută a performanței (Holt et al., 1992; Turner et al., 1992b), dar ultimii manifestă o evitare mai mare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cognitivă generală, anxietatea situațională subiectivă și subminarea percepută a performanței (Holt et al., 1992; Turner et al., 1992b), dar ultimii manifestă o evitare mai mare și un disconfort general (Turner et al., 1986). Rudele de gradul întîi ale probanzilor cu fobie socială generalizată indică o prevalență deosebit de ridicată a TPE în comparație cu rudele grupului de control fără fobie socială (Stein et al., 1998). DSM-IV a introdus revizuiri semnificative ale criteriilor pentru TPE, pentru care există un suport empiric (Baillie și Lampe, 1998
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
al., 1992b), dar ultimii manifestă o evitare mai mare și un disconfort general (Turner et al., 1986). Rudele de gradul întîi ale probanzilor cu fobie socială generalizată indică o prevalență deosebit de ridicată a TPE în comparație cu rudele grupului de control fără fobie socială (Stein et al., 1998). DSM-IV a introdus revizuiri semnificative ale criteriilor pentru TPE, pentru care există un suport empiric (Baillie și Lampe, 1998). O accentuare mai mare a fricii de respingere și umilire și ideea inadecvării personale și a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Baillie și Lampe, 1998). O accentuare mai mare a fricii de respingere și umilire și ideea inadecvării personale și a inferiorității necesare pentru stabilirea diagnosticului pot permite identificarea unui grup de indivizi care diferă în moduri semnificative de subtipurile de fobie socială recunoscute în prezent și care pot avea nevoi nesatisfăcute de programele de tratament existente. STUDIU DE CAZ Cazul 1 Datele pacientului Dna B. este o femeie de 45 de ani, căsătorită, cu doi copii. Ea lucrează cu jumătate de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
relațiile intime. Starea mentală în momentul examinării Dna B. este o femeie îngrijită, care pare puțin stînjenită, dar care a întreținut un contact vizual normal cu intervievatorul, căruia i-a povestit despre trecutul ei în mod fluent și spontan. Diagnosticul Fobie socială, subtip generalizat. Dna B. este un caz tipic pentru pacienții de la capătul cel mai puțin grav al spectrului fobiei sociale, care sînt capabili să întrețină anumite relații sociale satisfăcătoare și care manifestă o incapacitare minimă. Acest caz ilustrează problemele
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
întreținut un contact vizual normal cu intervievatorul, căruia i-a povestit despre trecutul ei în mod fluent și spontan. Diagnosticul Fobie socială, subtip generalizat. Dna B. este un caz tipic pentru pacienții de la capătul cel mai puțin grav al spectrului fobiei sociale, care sînt capabili să întrețină anumite relații sociale satisfăcătoare și care manifestă o incapacitare minimă. Acest caz ilustrează problemele diferențierii între fobia socială specifică și cea generalizată: temerile dnei B. implică doar două tipuri de situații: întîlnirea oamenilor necunoscuți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
generalizat. Dna B. este un caz tipic pentru pacienții de la capătul cel mai puțin grav al spectrului fobiei sociale, care sînt capabili să întrețină anumite relații sociale satisfăcătoare și care manifestă o incapacitare minimă. Acest caz ilustrează problemele diferențierii între fobia socială specifică și cea generalizată: temerile dnei B. implică doar două tipuri de situații: întîlnirea oamenilor necunoscuți și vorbitul în public. Cu toate acestea, ea întîlnește sau evită din cauza anxietății multe situații de acest gen. De asemenea, admite că se
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
contactul vizual, deși acest aspect s-a ameliorat într-o oarecare măsură pe parcursul interviului. Povestea cu pauze, iar discursul său era calm și lipsit de culoare. Era anxios și disforic. Nu a manifestat tulburări de gîndire, iluzii sau halucinații. Diagnosticul Fobie socială, subtip generalizat. Tulburare de personalitate evitantă. Acest exemplu ilustrează în mod tipic debutul precoce al simptomelor cînd fobia socială este comorbidă cu TPE, credințele despre sine negative tipice și anxietatea și evitarea generalizate, determinate în principal de teama de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
său era calm și lipsit de culoare. Era anxios și disforic. Nu a manifestat tulburări de gîndire, iluzii sau halucinații. Diagnosticul Fobie socială, subtip generalizat. Tulburare de personalitate evitantă. Acest exemplu ilustrează în mod tipic debutul precoce al simptomelor cînd fobia socială este comorbidă cu TPE, credințele despre sine negative tipice și anxietatea și evitarea generalizate, determinate în principal de teama de respingere. Dl P. se așteaptă la respingere deoarece se consideră inferior și incapabil să satisfacă așteptările sociale ale celorlalți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de teama de respingere. Dl P. se așteaptă la respingere deoarece se consideră inferior și incapabil să satisfacă așteptările sociale ale celorlalți. Evitarea în TPE este atît de extinsă, încît anxietatea s-ar putea să nu constituie afecțiunea principală, spre deosebire de fobia socială. O vîrstă fragedă la debutul simptomelor a fost asociată cu o dizabilitate mai ridicată în fobia socială. Acest lucru ar putea explica cel puțin o parte din dizabilitatea și incapacitarea întîlnite în TPE. Deși durata bolii nu influențează rezultatul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
satisfacă așteptările sociale ale celorlalți. Evitarea în TPE este atît de extinsă, încît anxietatea s-ar putea să nu constituie afecțiunea principală, spre deosebire de fobia socială. O vîrstă fragedă la debutul simptomelor a fost asociată cu o dizabilitate mai ridicată în fobia socială. Acest lucru ar putea explica cel puțin o parte din dizabilitatea și incapacitarea întîlnite în TPE. Deși durata bolii nu influențează rezultatul, vîrsta la debutul său reprezintă un puternic factor de predicție a recuperării, conform unui studiu epidemiologic canadian
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
debutul său reprezintă un puternic factor de predicție a recuperării, conform unui studiu epidemiologic canadian (DeWit et al., 1999). Pacienții cu vîrsta de 7 ani sau mai puțin la debutul bolii au avut cele mai mici șanse de recuperare. Relația fobiei sociale cu timiditatea și anxietatea socială Timiditatea nu a fost definită în mod corespunzător. Ea cuprinde elemente de stîngăcie și poate fi echivalată cu o anxietate socială moderată, care implică o frică de evaluarea negativă, dar nu conduce la disconfort
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o anxietate socială moderată, care implică o frică de evaluarea negativă, dar nu conduce la disconfort sau evitare semnificative. Prevalența timidității raportate este mai mare de 40% (Turner și Beidel, 1989). Așadar, este mai frecventă, dar mai puțin incapacitantă decît fobia socială. Chiar și la cei care nu sînt timizi, în adolescență se dezvoltă o oarecare anxietate socială. Ar putea rezulta din dezvoltarea intelectuală normală prin care adolescenții devin conștienți de sine ca obiecte sociale. NCS (National Comorbidity Survey) a întrebat
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]