2,048 matches
-
valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau Wayne C. Booth este reconsiderat. Asta demonstrează că naratologia clasică nu a fost nici pe departe abandonată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații narative care în accepția ei ar putea constitui de asemenea, alte puncte de interes major în studiul narativ al textelor dramatice. Pentru Fludernik, drama ca gen narativ arată că istoria scrisă în termeni academici și preocupată numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau Wayne C. Booth este reconsiderat. Asta demonstrează că naratologia clasică nu a fost nici pe departe abandonată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații narative care în accepția ei ar putea constitui de asemenea, alte puncte de interes major în studiul narativ al textelor dramatice. Pentru Fludernik, drama ca gen narativ arată că istoria scrisă în termeni academici și preocupată numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sunt plasate la nivelul actorilor sociali individuali și colectivi și al inter-schimburilor sau negocierilor ce au loc între aceștia (vezi Sztompka, 1993:191-3). Practic, această tranziție a conceptualizărilor schimbării sociale descrisă de Sztompka (1993) poate fi văzută și prin prisma focalizării cercetătorilor socialului pe nivele spațio-temporale diferite: de la analiza funcționalistă situată spațial la nivelul comunităților și statelor și temporal la nivelul lunilor, anilor sau secolelor, la analiza etnometodologică (Garfinkel, 1967) sau interacționistă a situațiilor localizate temporal la nivelul orelor sau minutelor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că atât de trâmbițatele opoziții între esențialiști și constructiviști sunt exagerate. Ne-am aplecat asupra concepțiilor esențialiste și am constatat că, în mare parte, sunt fals acuzate de inflexibilitate, prin focalizarea criticilor doar asupra unora din aspectele lor teoretice de exemplu, pe ideile de suprastructură și diacronism. Am studiat perspectivele constructiviste și am descoperit că în varianta moderată acestea vin de fapt în continuarea sau în întâmpinarea perspectivelor esențialiste, "locul" de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
succesului activității simultane Îl constituie tocmai capacitatea și priceperea Învățătorului de a asigura, În primul rând, un conținut și forme adecvate, exerciții de muncă independența pe care trebuie să le efectuieze, precum și de a alternă activitatea directă cu munca independența. Focalizarea este mai ales pe cum decât pe ce se petrece În clasă. Frământarea profesorului, preocuparea să majoră este procesul de Învățare, implicarea deopotrivă a elevilor și a profesorului. Aceste observații nu descriu neapărat o metodă cât mai ales o filosofie
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Svend Erik Larsen (2002: 28) oferă în cartea Signs în Use: An Introduction to Semiotics următorul exemplu: fotografia unei persoane reprezintă poză acelei persoane la un anumit moment, surprinsă într-o anumită poziție, folosind un anumit unghi, cu o anume focalizare a camerei. Toate aceste proprietăți aparțin obiectului imediat. Pe de altă parte, persoana reprezentată în fotografie, adică obiectul sau dinamic, poate fi sursa unui număr infinit de reprezentări. Această fluidizare obligatorie între diferite instanțe ale obiectelor a fost analizată de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
generozitatea și perceperea interesului altuia sunt componente esențiale ale nucleului doctrinar al religiilor."5 Rezultatele cercetărilor efectuate de către sociologi cu privire la religiozitate au trezit întotdeauna un real interes. De altfel, observăm lucrul acesta și în sumarul material prezentat mai sus. Oricum focalizarea sociologilor pe religiozitate s-a făcut din interesul mare de a observa și comportamentul în general al oamenilor care se declară a fi religioși. Vedem că Giddens, Gallup, Schwartz și Huismans emit și expun păreri în funcție de cercetările sociologice întreprinse cu privire la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
segmente (persoane cu handicap/dizabilități, persoane în vârstă, familii numeroase sau monoparentale etc.) fiind umbrite de urgența și importanța acordată, atât de serviciile publice specializate, cât și de organizațiile neguvernamentale, acestui segment de populație copilul aflat în dificultate. Mai mult, focalizarea acțiunilor de asistență socială în mod necorespunzător, a făcut ca situația categoriilor de persoane aflate în dificultate sărăcie extremă, excluziune și marginalizare socială să fie puțin acoperită, atât financiar, cât și cu servicii sociale. (cf. Ludușan, 2005, p. 29). O dată cu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ea. Așa arată datele empirice. Pe de altă parte, posturile de televiziune au început să includă în programele lor emisiuni cu caracter religios și au apărut chiar posturi de televiziune și radio care difuzează predominant programe cu caracter religios. Această focalizare a mass-media pe informații cu caracter religios demonstrează că dincolo de datele culese de sociologi, există cerere pe piața audio-vizualului pentru astfel de emisiuni. Construcția a aproape 1000 de biserici în ultimii 17 ani, alocarea de fonduri de la bugetul de stat
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pot fi prezente online în aceeași perioadă de timp. Dezavantajele celor două variante de focus-grup se referă la faptul că interacțiunea scrisă în timp real reduce din spontaneitatea exprimării, în timp ce comunicarea pe o perioadă mai lungă de timp își pierde focalizarea. Analiza de conținut este o metodă accesibilă și bine adaptată pentru comunitățile virtuale religioase care comunică în scris, acestea fiind majoritare în spațiul virtual. Analiza de conținut computerizată (utilizând un software specializat) prezintă avantajul acoperirii facile a unui volum foarte
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
declarată conține elemente comunitare valoroase. d) Comunitățile "fără frontiere" sunt formațiuni interconfesionale care valorizează în principal experiența spirituală comună. Trăirile emoționale ale individului sunt considerate manifestări veritabile ale credinței. Comunitatea întreține un climat afectiv pozitiv prin ignorarea opiniilor divergente și focalizarea pe ideile și credințele comune. Tematica discuțiilor se concentrează asupra unor subiecte cu caracter general de natură etică și spirituală, care să nu ofenseze participanții și să nu stârnească polemici. Preocuparea principală în ceea ce privește moderarea discuțiilor în aceste comunități este corectitudinea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dar nu mai există priviri. Iar o viață fără priviri va fi lungă, lungă, prea lungă" (p.50). Același narator aflat sub semnul feminității construiește monologul din capitolul 7. Deși naratorul se schimbă de-a lungul romanului, cititorul, din perspectiva focalizării, nu beneficiază de mai multe puncte de vedere. Viziunea asupra lumii rămâne aceeași, chiar dacă ea, lumea, se schimbă. Despărțirea de pereche provoacă tristețe și singurătate. Totuși, existența cuplului e condiționată de absența oricărui alt lucru. Izolat în turn sau lăsat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă (literatura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și tehnicilor descriptive: strategia relaționării prin analogie/prin contrast, stra tegia focalizării multiple etc.; tehnica acumulării prin juxtapunere - „efectul de listă“ -, a reluării „în cercuri concentrice“ sau „în oglindă“, tehnici cinematografice etc. Formele principale în care se concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar în proză (tip de discurs descriptiv constând în prezentarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se realizează prin „decu parea“ unor „felii de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective narative), contaminare între discursul naratorului și cel al personajelor, enunțare tipic realistă (persoana a treia narativă, narațiune ulterioară, cronologică). - Descrierea mediului social, prin dezvoltarea observației și a reflecției morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
social, prin dezvoltarea observației și a reflecției morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin care „încearcă să producă impresia de documentar autentic și de viață reală“ (G. Larroux). - Canonul realist al structurilor narative este reliefat prin „pactul de lectură“, focalizare zero, unitate de compoziție (progresia logică, previzibilă a acțiunii; compoziția închisă, având ca principiu dominant cronologia etc.); viziunea artistică este construită cu intenția de a surprinde particularul și generalumanul, dramele mărunte și mari tragedii colective, binele și răul etc. - Dezvoltarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rețea de corespondențe: a) între elementele diverse ale lumii fizice; b) între universul exterior și cel interior. Modelul simbolist se definește aici ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]