1,549 matches
-
Ei, asta e, a adăugat ea cu o lejeritate teatrală. Știi cum se spune: dacă vrei ceva, nu ruga o persoană ocupată. Roagă o mamă stresată, care jonglează cu o mulțime de sarcini și mai și lucrează! În timp ce ziarista se foia și lua notițe, Hugo strângea din dinți în tăcere. — Deci, i-a spus el Amandei când mult, mult mai târziu, ușa s-a închis, în sfârșit, am făcut tot ce-ai vrut. Am făcut frumos. —Așa e, a fost ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
implicați. Alice aproape că adormise în noaptea în care a auzit ușa de la intrarea în căsuță trântindu-se cu putere. Și, imediat după asta, niște pași grei și furioși care urcau scările. Rosa a început să scâncească și să se foiască în pat. Alice a înghețat sub plapumă. Chiar mai mult decât înghețase până atunci, dată fiind temperatura mereu nepotrivită din casă. Ușa de la dormitor s-a deschis, lăsând să pătrundă în cameră o felie de lumină. —Al! a șuierat Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
este frumoasă, chiar și atunci când nu este. Mai ales dacă îți spui - și îți spui asta, recunoaște! - că moartea agentului imobiliar a declanșat cu siguranță o serie de evenimente în centrul cărora te afli chiar tu... Pufni nemulțumit și se foi pe scaun, iar obiectul de lemn protestă printr-un scârțâit prelung. - Hei, încerc să scriu ceva aici, e vorba despre ceea ce se va întâmpla în viitoarele minute, nu pot să fiu superficial. Nu-mi permit. Nici nu știu încă în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
prelungeau, vizibil tulburat, aducerile aminte. Trecutul i se părea pierdut undeva în ceață, ca un vis de care nu-si mai amintește decât rareori. Nopțile îi erau tot mai des bântuite de coșmare. Se zbătea ca un animal rănit, se foia prin casă, care i se părea tot mai strâmtă si mai rece... Ca un mormânt... -Toamna... Toamna trupului și a sufletului!.. murmură Iorgu uitându pe afară pe fereastră. Frunzele îngălbenite se desprindeau de pe crengi la cea mai ușoară clătinare. Desprinse
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
odihni puțin pentru a-și trage sufletul în urma avalanșei de acțiuni la care îl obligasem. timp de cinci minute barmanul stătu cu ochii închiși pentru a-și readuna forțele. Ceea ce le permise celor cinci clienți imobili pînă atunci să se foiască puțin. Una dintre femei îndrăzni chiar să întoarcă pagina cărții pe care o citea, iar bărbatul cu papion să-și scoată pachetul cu țigări și să-l pună pe masă. Cea de-a treia femeie, o doamnă plinuță cu ochi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă de greață sub care îi dăduseră brânci pupilele celuilalt. Străinul avea ochii inexpresivi, cleioși , cavernoși, ca de statuie înverzită de fontă ori ca de pește fiert. Globurile oculare albe i se foiau pervers prin lichidul alb înconjurător. Bodogăni. - ...C-are mandea acasă un gen de viraj. Când îl ia, simți precis că ți s-a lipit bluza de pijama de spinare... Și-are neica, sub mână, o frână de mână. Când o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Am invocat numele lui Iehova și-am așteptat..." Eu - șopti Gabi cel Norocos - arunc neliniștit pătura sub care ne camuflasem. La cinci metri de mine, totul normal. La zece metri, un tip care citește, tipe care ascultă, inși ce se foiesc, pregătindu-se de plecare. La cinsprezece metri, priveliște halucinantă. Încremenesc. Sub acțiunea incantației, jumătatea depărtată a încăperii a fost turtită. Și este cuprinsă într-un asemenea proces de micșorare progresivă, încît ar putea să încapă întîi în ambalajul de carton
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ne-au ieșit ochii din cap, ca la melc. S-a produs fenomene de se încrețea, de spaimă, pielea pe tine. Crăcile zarzărilor a prins a se clătina ca niște paparude. Prin ogrăzi, după uluci, s-a prins a se foi arătări cu coarne și furci, ce seamănau cu niște draci mâzgăliți. Iar când s-a mai apucat de răcnit și chiohordoaica... Că de răcnit, musai cică să răcnească... a înghețat parcă și bălegarul din noi... Iar multora, mai subțirei și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de o anumită eleganță. O pală de vânt, de la o singură elice, le ridica părul cărunt, le înfoia veșmintele de dantelă și dădea vorbelor lor o importanță exagerată. Da, nu le menajă Pinky. Și cu fuselajul căzut. - Domnule Floyd, se foi Cocondy, iertați-mă că vă întreb. Poate aveți alte gusturi. În Orient așa se obișnuia. Pentru început, în cinstea vizitei dumneavoastră, n-ați dori să închinați, alături de noi, un păhărel de lichior? Bem aldămașul. Se ridică, abținîndu-se să-și pocnească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gândi și la Andra. Pe ea cine s-o mai țină în facultate? Led Zeppelin?! - Ascultați-mă pe mine! Mai lăsați-le încolo de autorități. Stăm cu ele mereu în legătură și, dacă sânt cuminți, le chemăm altădată!... Bătrânele se foiră ușor consternate. Uitîndu-se de data aceasta, dânsele la el, să vadă dacă glumește. Patricia, nelăsând să-i treacă, nici acum, degeaba apele pe la moară, examinîndu-l ca pe un microorganism și trăsnindu-l, când se aștepta mai puțin, cu copita ei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o rază de jumătate de kilometru. L-a invitat Regele pe prietenul său, de două ori mai tânăr, să-i treacă pragul. - Cosim momîrnaso!... Cosim momîrnaso!... - Tric, trica?... - Portaschi Slic tanarasu. Portaschi... - Vugo! În vreme ce Doru netezea pardoselile desfundate, cu tălpica, foindu-se și cuibărindu-se cu pătura, într-un ungher al celui de-a doua încăperi, Regele alegea din ieburile degerate, de pe lângă pereți ori din legăruricile de fânuri (încă din primăvară pitulate de el pe sub scînduri), străduindu-se să-i prepare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
diverse teme. Vroiau să îl bine dispună și să piardă timpul când răspundea Stelică, însă nu a avut trecere nu știa nimic, nu punea mâna pe carte deloc... cum să îl treacă profesorul? Aveau teza la franceză, Stelică se tot foia și vine profesorul Mugioiu să vadă ce se întâmplase; tăiase Dumnezeu știe când și cum, o fantă în bancă, acolo unde se pun penarele. Fițuica era împăturită în formă de rolă. Înainte de teză, în recreație i-a arătat lui Stani
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
singura scăpare era teza. Am niște pantaloni cărora li s-a rupt pânza de la un buzunar. La teză vreau să mă așez în spate dar scorpia mă urmărea și mă aduce în banca întâi. Ne dă subiectele< încep să mă foiesc, îmi bag mâinile în buzunare iar în cel rupt, îmi aranjez cariciul. Observând, bineînțeles se repede la mine: - Scoate fițuicile! - Nu am fițuici! - Întoarceți buzunarele! - Nu, fiindcă n-am fițuici! Atunci mă scoate brutal din bancă și bagă mâna în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
așteptând. Aglaia se așeză, își trase barizul mai bine pe frunte, îl potrivi și-o luă pe departe: - Da frumos mai e la dumneavoastră! Se cunoaște că sînteți oameni vrenici... - De, rosti dogarul mulțumit de cele ce auzise și se foi pe locul său. - Și ești singurel azi? - Da. A mea a plecat la un maslu cu fata... - Că pentru asta venisem și eu, se agăță nevasta de vorbele lui. - Adică pentru ce? - Parcă dumneata nu știi? Ai sau n-ai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Să nu caut eu, auzi tu, Marghioalo, să nu caut!... Și cât se dondăneau, hop și Tinca, cea mai tânără dintre ele, care nici nu mai bătea la ușă, știind sorocul primăverii. - V-adunarăți? - Ne-adunarăm. - Cald afară! -Cald. Se foia ce se foia Tinca, și când nu mai putea, întreba: 346 ' - Coană Marghioalo, da cîte-un morcov nu ne dai? N-avea ce le mai face. Se scula, alunga mițele rămase prin casă, că nu ținea una, două, ținea vreo cinci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
eu, auzi tu, Marghioalo, să nu caut!... Și cât se dondăneau, hop și Tinca, cea mai tânără dintre ele, care nici nu mai bătea la ușă, știind sorocul primăverii. - V-adunarăți? - Ne-adunarăm. - Cald afară! -Cald. Se foia ce se foia Tinca, și când nu mai putea, întreba: 346 ' - Coană Marghioalo, da cîte-un morcov nu ne dai? N-avea ce le mai face. Se scula, alunga mițele rămase prin casă, că nu ținea una, două, ținea vreo cinci, și trecea pragul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
șoptit celui tînăr: - Ce vrei să faci? - Vezi de treaba ta, nu-{i băga nasul... Și-a chemat armonistul mai aproape: Cântă, puișorule, și pentru dumnealui... Gheorghe a mai cerut vin și de mâncare. Mînă-mică ședea ca pe ghimpi. Se foia pe scaun. Nu-și găsea locul. Pungașul îl îndemna mieros: - Ia cu noi, că nu ne-am mai văzut de mult! Bea și miră-te că ne găsești, că iar am fost la mititică, dar ne-am întors! El abia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de flacări, prin ferestrele plesnite ieșind flacăra neagră - roșie. cu fum negru... astfel șirele caselor păre[u] pus[e] în ordine de bătălie cu capetele arzînde, cu ochii cei plini de flacără și fum. Oamenii alergau și țipau, stradele negre foiau asemenea mușinoiului de furnici, unii cărau și duceau lăzi, cu fața speriată și ochii holbați la soldații ce nu știau ce urmări... prăzile ce fugeau, femeile ce, pe jumătate goale, alergau pe strade despletite și palide asemenea stafiilor... Barbații lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
clipă, după care a continuat. La sfârșitul prezentării, șefii de departamente au luat cuvântul unul câte unul, prezentând noutățile din domeniul lor. Privind grupul adunat În sală, am constatat cu surprindere o evidentă lipsă de energie. Unii desenau, alții se foiau sau pur și simplu priveau pierduți pe fereastră. Analizând chipurile din jurul mesei, mi-am dat seama pe dată: „Dumnezeule, oamenii aceștia sunt rupți de oboseală!”. Pe măsură ce ședința continua, semnele care indicau starea de oboseală deveneau tot mai pronunțate. Managerul departamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
sud-vestul Statelor Unite, plutea În aer ca un nor apăsător. Compania tocmai pierduse un cont substanțial În fața unui rival, care se Întâmpla să fie chiar un fost angajat al directorului cu pricina. Acesta nu primise foarte bine vestea. În vreme ce managerii se foiau pe scaune, omul a continuat: „Aflu eu cine a făcut greșeala asta și-am să i-o plătesc cu vârf și Îndesat”. Plecând de la ședință, un manager i-a spus altuia: „De-acum, cred că trebuie să ne actualizăm CV
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
neobișnuit de mare la ascultat și am decis să las glumele deoparte și să trec la materialele serioase. N-am avut noroc. Degeaba Încercam, nu obțineam nici un fel de interacțiune cu un oarecare sens. Toată dimineața, spectatorii mei s-au foit pe scaune, uitându-se la ceasuri cu o frecvență de-a dreptul enervantă! La prânz, am plecat de unul singur Într-un părculeț de pe domeniul companiei. Eram destul de abătut văzând ce se alesese din primul program și voiam să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
litere: a, b, c, d - se poate cere sublinierea răspunsului sau marcarea lui în alt mod. Pentru a se ușura procedura de introducere a informației în calculator se pot trece codurile în căsuțe pătrate, ordonate la marginea din dreapta sau din stânga foii, sau chiar pe o fișă de înregistrare a răspunsurilor, separată de chestionar, fișă formată din șiruri de asemenea pătrățele. Sistemul de variante de răspuns al oricărei întrebări închise trebuie să satisfacă un număr de condiții elementare, dintre care amintim: a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reanimare ? — Ce-i cu el ? — În ce stare e ? — Pe bucata de hârtie era scris un singur nume. Nu încap pe un petic două nume deodată. Trebuie să te mulțumești cu atât. Se priviră câteva clipe în tăcere. Papi se foi pe canapea, altădată s-ar fi cuibărit lângă umărul lui Efrem, acum ezită, ghemuindu-se în colțul ei. Filip își muie buzele în pahar. Shiva își întindea aripile deasupra tejghelei, umbrele lor alcătuiau pe tavan un cerc rotitor, precum șarpele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe țambalul tare, de șipci negeluite, care ținea loc de pat. Se așezară unul lângă altul, cu privirea înainte și mâinile pe genunchi, uitându-se printre gratiile celulei, fiecare cu felia lui. — N-am mai fost în pușcărie, spuse el, foindu-se pe marginea patului. — Eu am mai fost, răspunse ea, de parcă ar fi întrebat-o. — Cum e ? întrebă el și, tocmai pentru că fusese pusă într-un loc ca acela, întrebarea sună nelalocul ei. Închisoarea ei fusese altfel. Era, de fapt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
e rușine să viu acasă la dumneavoastră... Atunci, de ce m-ai căutat tocmai la mine acasă ? — Tot de rușine... Intră stângaci, se așeză prin deschizătura portierei, apoi se îndreptă, trăgându-și picioarele înăuntru. Nu-și puse centura de siguranță, se foi neliniștit, neștiind de unde vine sunetul care semnala asta. Rada vru să-i arate ce-i de făcut, dar se răzgândi. Porni încet, însă, după câțiva metri, chiar înainte de intrarea în bulevard, frână și se întoarse spre el : — De unde ai știut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]