1,627 matches
-
și 1906 a fost și director), „Noua revistă română”, „Revista poporului”, „Lumina” (Bitolia), „Grai bun”, „Foaia literară” (Ploiești), „Moldova de la Nistru”, „Graiul”, „Apărarea” ș.a. Prima carte, Poezii lirice-eroice, cuprinzând peste o sută cincizeci de titluri, îi apare în 1907. În foileton i s-a tipărit și romanul scris în aromână Murminți fără cruțe („Ecoul Macedoniei”, 1903), editat în volum în 1993. Versurile lui T. au contribuit, alături de acelea ale lui C. Belimace, N. Batzaria, Zicu A. Araia, Marcu Beza, L.T. Boga
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
Textele sunt culese cu alfabet de tranziție, iar titlurile, subtitlurile și numele autorilor cu litere latine. Colaborează cu articole pe subiecte politice acute Cezar Bolliac (Care este politica guvernului nostru?), Ion Ionescu de la Brad și D. Bolintineanu, acesta dând la „Foileton” și însemnările intitulate Constantin Postelnicul (Cantacuzin), Kipruli și Grigoriu Ghica. În numărul 2 se reproduce după „Românul” din 12 februarie 1861 fabula lui Grigore Alexandrescu Catârul cu clopoței, o aluzie transparentă la Vasile Boerescu, redactor la ziarul „Naționalul”. O cronică
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
proletare, se intitulează chiar Artiștii proletari. Fiind un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
primul fiind director, celălalt redactor-primar. În articolul Către publicul român din numărul inaugural, C.N. Brăiloiu oferă toate detaliile privitoare la publicație ca organ politic și la programul urmărit. Preocupările literare sunt destul de firave și aparțin preponderent redactorului, care publică la „Foileton” proză și lungi poeme în versuri (O scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările unei măști, tipărită la foarte
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
a remarcat drept una din revistele importante ale anilor 1890-1916, a fost, oricum, una dintre cele mai stabile atât în ceea ce privește cercul de colaboratori, cât și programul asumat: un periodic popular, ce oferă cititorilor literatură accesibilă. Revista a preluat constant și foiletonul cotidianului, continuându-l în zilele când ziarul nu apărea, publicând, de asemenea, alternativ cu gazeta tutelară, cronica teatrală, cronica judiciară, populara rubrică „Viața la mahala” a lui Marion. Acestor rubrici li se adaugă altele, nu mai puțin atractive, precum aceea
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
publicației), „Naționalul”, „Lumea veche” (revistă literară și umoristică pe care o editează în 1896 și la care colaborează și bunul său prieten I.L. Caragiale), „Adevărul de joi”, „Pagini literare”, „România jună”, „Noua revistă română”, „Minerva”, „DiGranda” ș.a. Bună parte din foiletoane intră în volumele Ghiveci (1894), Cronicele Doctorului (1898), Verzi și uscate (1900), Factor răspunzător. Decorat! Mica publicitate! (1915), Cu ou și cu oțet (1920), semnate Dr. Urechiă sau Iodoform, alături de care mai utiliza și iscăliturile Aur, Iod, Rigomeț. Popularizând într-
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
cugetări etc., semn că orice, dar mai cu seamă condeiul confraților poate fi persiflat, bagatelizat. Multe „pilule” datează, aparținând efemerei publicistici umoristice, adesea critica este facilă, agresivă, supralicitând comicul de limbaj, echivocurile, nu o dată licențioase. În aceeași categorie intră și foiletoanele de la rubrica „Ghiveci săptămânal” din „Vieața”, unde U. susține polemica revistei cu unii colaboratori și simpatizanți ai publicațiilor socialiste. Doar când și când umorul rezistă, e viu, ca în fiziologiile Cataplasmele, Reclamagiul, D-l care s-a lăsat de tutun
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
fi profesor la Vălișoara (1965-1966) și Zăgujeni (1966-1968), județul Caraș-Severin, referent literar la Teatrul de Stat din Timișoara (1968-1970). Debutează la „Scrisul bănățean” în 1961, iar editorial în 1975, cu volumul La umbra cărților în floare, conținând o parte a foiletoanelor publicate în„Scrisul bănățean” și în „Orizont” din 1963, când începe să țină cronica literară a revistei, la care în 1970 va deveni redactor, iar în 1990 redactor-șef adjunct. A colaborat la majoritatea revistelor culturale din țară (mai frecvent
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Critica criticii, CNT, 1978, 50; Cornel Moraru, „Lecturi și rocade”, O, 1978, 51; Iorgulescu, Scriitori, 350-353; M.N. Rusu, „Lecturi și rocade”, AFT, 1979, 2; Dan Zamfirescu, Un critic, SPM, 1979, 432; Alexandru Piru, „Lecturi și rocade”, LCF, 1979, 28; Dobrescu, Foiletoane, I, 110-118; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 252-275; Popescu, Cărți, 70-72; Grigurcu, Critici, 354-359; Marcea, Varietăți, 318-321; Edgar Papu, „Proiecte eșuate” și reveniri neobosite, LCF, 1985, 29; Florin Faifer, „Interviuri neconvenționale”, ALIL, t. XXIX, 1985; Fănuș Neagu, A
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
1890 U. devine unul dintre cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ciupagea, Elizei Mustea, lui Virgiliu N. Cișman, George Murnu, N. Christescu, N.G. Rădulescu-Niger, Radu D. Rosseti, Cincinat Pavelescu și St. O. Iosif. Se tipăresc schițe și povestiri, unele cu caracter satiric, ilustrând viața de fiecare zi a Bucureștilor, iar în foileton intră romane de aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ludovic Dauș, C.D. Anghel și din când în când Al. Macedonski. În fiecare săptămână, cu începere din 1912, Mihail Sadoveanu este prezent cu nuvele, continuând în 1913, când îi apare seria de însemnări intitulată 44 de zile în Bulgaria. În foileton se tipărește, în același an, romanul lui E. Lovinescu Aripa morții, iar Al. Macedonski dă multe cronici literare. Versurile le aparțin acum lui Iuliu I. Roșca, Petru Vulcan, Oreste, Alfred Moșoiu, N. Mihăescu-Nigrim, N. Vulovici; în anii următori li se
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
mai târziu) un episod cu rezonanțe dramatice, exploatat în sensul ideologiei pașoptiste, meritorie dovedindu-se știința resuscitării romantice a atmosferei printr-un mozaic pitoresc. Acuratețea detaliilor, din nou concomitentă cu retorismul tendinței - umanitaristă, protestatară -, distinge, de asemenea, romanul Coliba Măriucăi („Foiletonul Zimbrului”), o replică românească la Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher-Stowe, scriere tradusă în limba română cu câțiva ani înainte. Ca și la alți confrați, reușitele se manifestă fragmentar și pot fi câteodată neobișnuite. Astfel, în alt roman, Omul muntelui
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
replică românească la Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher-Stowe, scriere tradusă în limba română cu câțiva ani înainte. Ca și la alți confrați, reușitele se manifestă fragmentar și pot fi câteodată neobișnuite. Astfel, în alt roman, Omul muntelui (tipărit în foileton la „Românul”, în 1857, apoi în volum sub semnătura Doamna L.), rod al colaborării cu scriitoarea Marie Boucher, poate fi descoperită o anume finețe a notației psihologice, anticipând - cum apreciază Nicolae Manolescu - stilul analitic prezent în scrierile de gen românești
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
t. I: Comedii, scenete, București, 1878, [t. II]: Teatru. Drame, București, 1878, seria B, t. I: Conferințe și discursuri, București, 1878, t.II: Discursuri academice, București, 1882, seria D, t. I: Didactica, București, 1883, seria E, t. I: Novele, cugetări, foiletoane, bibliografii, varia, București, 1883, seria B, t. II: Memorii prezentate Academiei Române în 1887-1888, București, 1889, t. III: Memorii prezentate Academiei Române în 1888-1889, București, 1890; Schițe de istoria literaturei române, București, 1885; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (1720-1780), București, 1889; Autografele lui Varlaam
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
1979, 10; Florin Faifer, Memorialistica între euforie și luciditate, CRC, 1980, 5; Nae Antonescu, „Groapa cu lei”, T, 1980, 3; Lit. rom. cont., I, 383-384; Nae Antonescu, Cu Lucian Valea despre reviste transilvane, șezători literare, scriitori, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 150-155; Regman, Noi explorări, 29-33; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1983, 151-162; Gellu Dorian, „Autoportret în timp” (interviu cu Lucian Valea), ATN, 1984, 1; Ion Oarcăsu, „Autoportret în timp”, TR, 1984, 11; Laurențiu Ulici, „Pe urmele lui George Coșbuc
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
își modifică treptat atitudinea, un prim pas fiind renunțarea la colaboratorii de origine evreiască, majoritatea simpatizanți ai stângii, situație „justificată” de editorialiștii politici (C. A. Donescu, N. C. Angelescu și E. Poulopol), dar și de noul redactor, N. Davidescu, în foiletonul Structuralitatea judaică a presei. Concomitent, vechii colaboratori simpatizanți ai dreptei își intensifică prezența, îndeosebi prin critica neajunsurilor democrației în genere, ca și prin afirmarea unui naționalism mai mult ideal ori prin apologia „jertfei”. Notabile sunt câteva intervenții, în ianuarie 1938
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Nelu Cristescu, V. Popa Măceșanu, V. Stoenescu-Odaia, Neculai P. Chirica, dar și de Virgil Carianopol, E. Ar. Zaharia, Ion Potopin, Ion Apostol Popescu, Eusebiu Camilar. Se publică proză de Mihail Lungianu, Olga Leontenescu, Victor Săndulescu-Toplița, iar D. Diaconescu-Dăiești semnează romanul foileton Între aur și iubire. Rar apar traduceri (din Lamartine, Giovanni Pascoli, Goethe), realizate de colaboratori ai revistei - cadre didactice, studenți (Nelu Cristescu, Ion Potopin, Ioan I. Georgescu ș.a.) -, tot sporadice sunt încercările de analiză literară și preocupările pentru estetică (Rhea-Sylvia
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
Titel Petrescu, Dem. I. Dobrescu. Se reproduc frecvent, cu ocazia unor evenimente politice, cuvântările lui Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu ș.a. G. Spina asigură „Cronica externă”, Ion Minu colaborează la „Cronica radio” și la „Cronica muzicală”, Sandu Eliad la „Foileton teatral”, Vasile Scorțeanu la „Rubrica tineretului”, iar Al. Manoliu semnează rubrica „Polemici”. Al. Terziman propune o serie de articole despre Basarabia (Anchetele noastre în Basarabia, Între politică și cultură etc.). Alte rubrici sunt „Cronica științifică”, „Cadran”, „Viața politică”, „Cronica femeii
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
umbra cărților, 81-86; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 157-168; Culcer, Citind, 27-30; Iorgulescu, Al doilea rond, 74-82; Săndulescu, Continuități, 288-290; Anghelescu, Creație, 345-351; Ardeleanu, Mențiuni, 205-210, 238-246; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași,1978, 285-304; Ungheanu, Lecturi, 324-329; Dobrescu, Foiletoane, I, 78-83, II, 214-223; Sasu, În căutarea, 88-90; Cristea, Faptul, 298-302; Popescu, Cărți, 22-30; Raicu, Contemporani, 193-197; Sângeorzan, Conversații, 270-273; Dana Dumitriu, „Cu cărțile pe masă”, RL, 1981, 50; Culcer, Serii, 71-73; Grigurcu, Critici, 81-89; Iorgulescu, Critică, 202-205; Martin, Paranteze
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
păcat), adoră „ideile răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă imitația, strâmbă din nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism, după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu cel autentic, Z. manifestând de altfel comprehensiune și pentru „noutatea creștină”, și pentru studiile lui Nikolai Berdeaev. La fel de sagace este
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
care se va reflecta și în una din cele mai interesante corespondențe din literatura română (editată postum, în 1937, de Emanoil Bucuța). În ianuarie 1884 i se joacă, fără succes, piesa Prea târziu, scrisă în colaborare cu Ștefan Vellescu. În foiletonul „României libere”, unde între 1882 și 1884 este redactor, i se publică în 1884 romanul În fața vieții, scos și în volum în același an. Funcționar, din 1885, în Ministerul Afacerilor Străine, e concomitent profesor la Liceul „Sf. Gheorghe”, condus de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Ion Istrate, Un punct de vedere sociologic în cercetarea operei de romancier a lui Duiliu Zamfirescu, DCF, 16-38; Ciobanu, Opera, 80-89; Iorgulescu, Ceara, 68-72; Săndulescu, Portrete, 105-117; Nițescu, Atitudini, 7-24; Țeposu, Viața, 35-45; Adam, Planetariu, 6-70; Cornea, Itinerar, 212-241; Dobrescu, Foiletoane, III, 152-160; Cosma, Geneza, 105-114; Craia, Orizontul, 64-71; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, București, 1986, 208-228; Al. Săndulescu, Duiliu Zamfirescu și marele său roman epistolar, București, 1986; Negrilă, Însemnări, 54-74; Vasile, Conceptul, 147-150; Al. Săndulescu, Pe urmele lui
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
manifestă ca un foarte productiv traducător. Romanul Zbucium, producție mai mult decât modestă, a fost, într-un fel, „victima” contextului în care a apărut. Cu un talent precar, autorul încerca să reitereze limbajul, rețetele și imageria proprii „romanului popular”, ale foiletonului aventuros, gen paraliterar destinat unui public larg, puțin instruit și fără exigență artistică, doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]