5,879 matches
-
populare, "cu grămada, fără sistem, fără orientare, fără pregătire științifică". Această nouă orientare nu putea să vină, scria Densusianu, decât de la filologi. A aplicat, în propriile sale cercetări, și această orientare a recomandat-o și discipolilor săi, coroborarea cercetărilor filologice, folclorice și etnografice, pentru că, scria, "numai din colaborarea lor poate ieși mai multă lumină în limpezirea unor probleme". Culegerile de creații populare trebuia să treacă de la textele care conțin "în mare parte o limbă tradițională, convențională, cu forme stereotipe", la convorbiri
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Hai lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile de gânduri, de către unul dintre cei mai cu duh doinitori, Ion Cristoreanu, sunt rechemate din nou la zarea sufletului de către maestrul Benone Sinulescu, scuturând clopoțelul conștiinței ce-n clinchet nostalgic aduce aminte
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
venind să amintească?! Unul dintre ei este maestrul Benone Sinulescu, iar fermecătorul glăsuitor al melosului bucovinean Vasile Cănănău apare amintit între reflecțiile acestor cuvinte nevrednice nici pe departe a-i construi statura falnică și colosal de merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul să uit și eu! Atunci când mă apelează la telefon maestrul, știu că are a răscoli cu torentul conștiinței printre nume din glosarul muzicii folclorice românești și nu e
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul să uit și eu! Atunci când mă apelează la telefon maestrul, știu că are a răscoli cu torentul conștiinței printre nume din glosarul muzicii folclorice românești și nu e iertat ca acestea să fie predate uitării. Dezvelindu-l din colbul de ani, readucându-l în ochii memoriei și-n văzduhul auzului, cu glasu-i ceresc în care-au urcat capodopere de cântece folclorice, pe Vasile Cănănău
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
din glosarul muzicii folclorice românești și nu e iertat ca acestea să fie predate uitării. Dezvelindu-l din colbul de ani, readucându-l în ochii memoriei și-n văzduhul auzului, cu glasu-i ceresc în care-au urcat capodopere de cântece folclorice, pe Vasile Cănănău, maestrul Benone Sinulescu mă instituie cu datoria de a-l reaminti pe cântăreț pe cât de viu și adevărat o poate face cuvântul. De aceea, sunt de credință că nimic nu are îndemânare mai bună pentru aceasta, decât
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
din Domnișoara Hus. Imaginea tinerei vrăjitoarei se desenează puternică, neliniștitoare, enigmatică : „În ceaunu ca tăciunu / fierbe număru Niciunu ; / pe colina cu negara / fecioara solomonara.” Interpretarea cărților tarotice e făcută cu gravitate ; în ultimă analiză, Tarot e o plângere în manieră folclorică - un bocet al trecerii repezi : „De-ar fi moartea Cineva / singur m-aș duce la ea. Dar mi-ești moarte despletită / cu cămașa înnămolită, / parcă-mi dai carnea cu bobii, / mă desparți și mă apropii.” Relația dintre solomonară și om
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
ursitoare). Într-o strofă de descântec, o ursitoare îl „leagă” pe cel chemat cu un joc obsedant de rime interioare: „Cum se leagă cerc de doagă / și zăbala de dârloagă / și dârloaga de stănoagă / și stănoaga de zănoagă...” Aceste sonorități folclorice se continuă în glosa baltagiană Pulberea, dispusă de autor la capătul volumului Madona din dud, și încheiată cu două stihuri în limba Ecleziastului : „Știu un zvon pe de rost, / clipa trece în zi : / ce va fi a mai fost, / ce
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
o anume literatură, astfel apar divergențele. Funcționează aici principiul intertextualității, idem et alter, cu un înțeles destul de complex în acest caz. Complexitatea ar veni din posibilitatea unei duble raportări a celor două opere similifantastice. Ambele pot fi colaționate cu sursa folclorică de care depind, accentuat macabră, dar nu ne permite spațiul decât s-o sugerăm. Mai importantă e comparația ce relevă originalitatea fiecărei opere, în care legenda străveche devine simplu vehicul ce poartă absolut independent, în structuri literare diferite, mesaje personale
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
de noapte, ca timp dilatat, își aduce sora. Șocate de întâmplare, revăzându-se, mama și fiica mor. Cum îmbracă fiecare dintre autori motivul în amănunte de construcție și concepție, sunt elemente ce duc la particularizare. Apropierea lui Blaga de balada folclorică pe motivul Poltergeist-ului s-a făcut prin intermediul lui Coșbuc, care publicase în „Tribuna” balada Blăstăm de mamă, o „prelucrare liberă”, prea diluată, a unui text popular cules din zona Năsăudului. Voica sau Călătoria fratelui mort este una dintre numeroasele variante
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
care publicase în „Tribuna” balada Blăstăm de mamă, o „prelucrare liberă”, prea diluată, a unui text popular cules din zona Năsăudului. Voica sau Călătoria fratelui mort este una dintre numeroasele variante culeasă mai târziu de Gh. Vrabie, tot din arie folclorică românească. Blaga va păstra și numele personajului feminin din textul folcloric, pentru că numele lui Constandin e comun pentru toate variantele sud-estului european. Sursa lui Kadare este balada populară albaneză Kostandini și Garentina combinată cu varianta Credința lui Kostandini, pe care
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
prea diluată, a unui text popular cules din zona Năsăudului. Voica sau Călătoria fratelui mort este una dintre numeroasele variante culeasă mai târziu de Gh. Vrabie, tot din arie folclorică românească. Blaga va păstra și numele personajului feminin din textul folcloric, pentru că numele lui Constandin e comun pentru toate variantele sud-estului european. Sursa lui Kadare este balada populară albaneză Kostandini și Garentina combinată cu varianta Credința lui Kostandini, pe care le putem citi în culegerea Cetatea Rozafat, în traducerea lui Focioni
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
pentru mișcare în scenă, gesturi, mimică. În plus, Blaga a descris vestimentația, semn vizual pentru condiția socială a pețitorilor Voichiței, a indicat decorul și artificiile sonore. „Poet și filosof originar” (V. Băncilă), Blaga urmează fidel conținutul tematic și momentele textului folcloric, ceea ce nu se va întâmpla în proza de concepție modernă a scriitorului albanez, mult complicată cu alte motive psihanalizabile și de altă natură, cu semnificații ramificate. Tabloul care deschide pantomima e de coloratură bucolică, potrivit ritualului străvechi al pețitului, nu
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
divertisment care vin să completeze amplul program religios pregătit de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Astfel, dintre acțiunile de mare anvergură ce se desfășoară cu ocazia Sărbătorilor Iașului amintim Masă și Ceaiul Pelerinilor, Promenada Costumelor de Epocă, decernarea Premiilor „Pogor”, Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova”, spectacole și concerte în aer liber, Târgul de Toamnă și Sărbătoarea Vinului, cupe și competiții sportive etc. Citește tot...
Serbarile Iasului 2009 [Corola-blog/BlogPost/95902_a_97194]
-
divertisment care vin să completeze amplul program religios pregătit de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Astfel, dintre acțiunile de mare anvergură ce se desfășoară cu ocazia Sărbătorilor Iașului amintim Masă și Ceaiul Pelerinilor, Promenada Costumelor de Epocă, decernarea Premiilor „Pogor”, Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova”, spectacole și concerte în aer liber, Târgul de Toamnă și Sărbătoarea Vinului, cupe și competiții sportive etc. În fiecare an, ziua de 14 octombrie, Hramul Sfintei Parascheva, se deschide cu Sfântă Liturghie oficiată de un înalt sobor
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
poezie “Grigore Vieru”, conferințe tematice susținute de scriitori, critici și traducători, recitaluri de poezie, lansări de carte Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Chișinău, Asociația Culturală Feed Back 11.00-18.00, Piața Unirii (Casă Studenților în caz de vreme nefavorabilă): Festivalul folcloric “Trandafir de la Moldova” - Organizator: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași și Primăria Municipiului Iași 12.00-13.00, Parcul Copou: Concert susținut de către fanfara militară a Garnizoanei Iași - Organizator: Garnizoana Iași 14.00, Instituții partenere: Activități de voluntariat
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
00, Bibliotecă “Gh. Asachi” Iași: “Iasul în suflet de copil”, spectacol de muzică și poezie - Organizatori: ISJ Iași, Școala “Ion Ghica” Iași, Bibliotecă “Gh. Asachi” Iași, Școala Dancu Iași 13.00-14.00, Școala “Elenă Cuza” Iași: “Pasiune și tradiție”, moment folcloric Organizatori: ISJ Iași, Școala “Elenă Cuza” Iași, Clubul copiilor 13.00, Bibliotecă “Gh.Asachi”: Simpozion “Gheorghe Asachi” (140 de ani de la moartea cărturarului - 12 noiembrie 1869) - Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Bibliotecă “Gh.Asachi”, Uniunea Scriitorilor Filiala Iași 16.00, Palatul
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
iarnă”. Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 18.00 Parcul Copou, Clubul Fotografilor: proiecția de fotografie „Căldură mare” Duminică, 20 decembrie: 10.00 - 11.00, Palatul Culturii - Piața Unirii - Casă de Cultură a Studenților, Parada alaiurilor participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. 11.00 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
alaiurilor participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. 11.00 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” - participa alaiuri reprezentative din țară și din comunitățile românești din Rep. Moldova 11.00, Rond vechi CUG, Serbare în cartierul Nicolina - spectacol prezentat de formații de la Palatul Copiilor; Moș Crăciun și echipa sa vor împărți
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
Eminescu?” - dezbatere despre modalitățile de predare a operei eminesciene în invatamintul preuniversitar și cel superior. Duminică, 24 ianuarie: 9.00,Piața Unirii, Esplanada Palatului Culturii, Ziua Unirii -manifestări legate de omagierea a 151 de ani de la Mică Unire: spectacol muzical - folcloric în Piață Unirii, defilare pe traseul Palatul Culturii - Piața Unirii, alte acțiuni de marcare a evenimentului 16.00, Casa de Cultură a Municipiului Iași, „Hai să dăm mâna cu mâna...” - spectacol dedicat Unirii Principatelor cu participarea grupurilor vocale Crizantema și
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
ORDIN nr. 6.641 din 5 decembrie 2024 pentru completarea anexei nr. 2 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moștenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul
ORDIN nr. 6.641 din 5 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293095]
-
ORDIN nr. 3.542/6.641/2024 pentru completarea anexei nr. 2 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moștenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul
ORDIN nr. 3.542/6.641/2024 () [Corola-llms4eu/Law/293094]
-
culturii și ministrul finanțelor emit următorul ordin: ARTICOL UNIC La punctul 3 „Unitățile beneficiare“ din anexa nr. 2 „Timbrul cinematografic“ la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale moștenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul
ORDIN nr. 3.542/6.641/2024 () [Corola-llms4eu/Law/293094]
-
cadrul Sistemului Statistic European, 2012; d) Regulamentul (CE) nr. 223/2009, cu modificările ulterioare. Sfera de cuprindere: Instituții și companii de spectacole sau concerte profesioniste - teatre, filarmonici, opere, orchestre și ansambluri artistice (care prezintă publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de varietăți, de circ, de păpuși sau marionete, precum și concerte indiferent de gen sau alte tipuri de reprezentații) din subordinea ministerelor și altor instituții ale administrației publice centrale și locale și companii de spectacole și concerte proprietate privată. Numărul
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
decizie prin care să dispună pensionarea contestatarului. ... 20. Așadar, pretențiile deduse judecății se circumscriu stabilirii drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență menționată, întrucât reclamantul, angajat la Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului“, este salarizat din fonduri publice, ordonator de credite fiind Consiliul Județean Sibiu. ... 21. Cauza se află în apel, fiind înregistrată pe rolul unui complet de judecată din cadrul Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]
-
discuție în cauză să îndeplinească cerința cuprinsă în alin. (1) al art. 1, respectiv de a fi personal plătit din fonduri publice. ... 41. Instanța de trimitere a argumentat în sensul îndeplinirii acestei cerințe, arătând că reclamantul este angajat al Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului“, instituție subordonată Consiliului Județean Sibiu, salarizarea acestuia fiind realizată din fonduri publice. ... 42. În același sens se constată că, potrivit informațiilor publice disponibile pe pagina de internet a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]