KorAP: Find »[drukola/base=fonem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...41 >

1,004 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de participare a buzelor și medială după locul de articulare. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului ă Limba se află într-o poziție retrasă asemeni celei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de participare a buzelor și medială după locul de articulare. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului ă Limba se află într-o poziție retrasă asemeni celei necesare emiterii vocalei o. Deschidere a maxilarelor este mai redusă decât cea folosită la emiterea vocalei a, dar mai amplă decât cea necesară emiterii celorlalte vocale. Buzele și fața sunt

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dar mai amplă decât cea necesară emiterii celorlalte vocale. Buzele și fața sunt relaxate neparticipând la articulare. Sonorizarea vocalei ă este percepută prin palpare sub bărbie și într-o anumită măsură toracic superior. Datorită poziției intermediare a sistemului articulator corespunzător fonemelor a și o, sunetul ă rezultă dintr-un amestec al vocalelor a cu o. Se poate demutiza vocala ă prin derivare, pronunând un o cu comisurile bucale îndepărtate. Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau b: pă, bă. Subiectul trebuie să producă vocalizarea laringeană simultan cu dezocluzia articulatorie a consoanei precedente. Dacă s-a deprins articularea vocalei în combinație silabică, se poate exersa fonemul ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea sa anterioară care adoptă o poziție ridicată, aflată în contact cu palatul și molarii superiori la nivelul marginilor, și lasând o fantă pe sub alveolele incisivilor superiori, în partea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea sa anterioară care adoptă o poziție ridicată, aflată în contact cu palatul și molarii superiori la nivelul marginilor, și lasând o fantă pe sub alveolele incisivilor superiori, în partea mediană locul unde se produce rezonanța. Vârful limbii stă coborât

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se produce rezonanța. Vârful limbii stă coborât atingând incisivii inferiori, iar mandibula are o poziție de întredeschidere de 2-3 mm. La această deschidere minimă, buzele își retrag comisurile, dezvelind discret marginile dinților pentru a crea deschidea externă a orificiului articulator. Fonemul i este cel mai greu de articulat dintre vocale, datorită dispoziției adoptate de limbă, în spatele unei deschideri maxilare prea reduse pentru a fi accesibilă privirii. Limba se curbează în partea mediană ridicându-se spre palat, și despărțind o regiune posterioară

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
posterioară între rădăcina limbii, vălul palatin și alveolele molarilor superiori unde se formează prima cameră de rezonanță, și o regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția poziția ei prin coborârea maxilarului. Limba ia o poziție asemănătoare emiterii fonemului e, dar deschiderea mandibulară este mai mică - cât să încapă o scobitoare sau un bețișor de chibrit în întredeschiderea ei. Cu ajutorul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția poziția ei prin coborârea maxilarului. Limba ia o poziție asemănătoare emiterii fonemului e, dar deschiderea mandibulară este mai mică - cât să încapă o scobitoare sau un bețișor de chibrit în întredeschiderea ei. Cu ajutorul bățului de chibrit verificăm și permeabilitatea fantei mediene, formată de fața dorsală a limbii. În timpul emiterii, corzile vocale emit

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mâinii ca intensitate și ca temperatură. Curentul de aer este cald la palpare, iar ca intensitate va determina o ușoară fluturare a unei benzi de hârtie. Din poziția articulatorie subiectul încearcă se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii fonemului i, în timp ce recuperaționistul menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare de transmiterea sonorității și aspectul jetului de aer, încearcă să redea aceleași

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare de transmiterea sonorității și aspectul jetului de aer, încearcă să redea aceleași caracteristici în emiterea fonemului i. Fonemul i se emite cu ușurință după consoanele p sau s în cuvintele piersică sau pisică. Sunetul i se va emite inițial cu efort și încordare din partea logopatului, iar profilul acustic va fi apropiat de un i mijlociu și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare de transmiterea sonorității și aspectul jetului de aer, încearcă să redea aceleași caracteristici în emiterea fonemului i. Fonemul i se emite cu ușurință după consoanele p sau s în cuvintele piersică sau pisică. Sunetul i se va emite inițial cu efort și încordare din partea logopatului, iar profilul acustic va fi apropiat de un i mijlociu și deschis. Lipsa

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ușurință după consoanele p sau s în cuvintele piersică sau pisică. Sunetul i se va emite inițial cu efort și încordare din partea logopatului, iar profilul acustic va fi apropiat de un i mijlociu și deschis. Lipsa unei pronunții clare a fonemului i influențează inteligibilitatea vorbirii întrucât este al patrulea sunet ca frecvență în limba română, încât prin exerciții sistematic și corect conduse se urmărește obținerea sunetului i ascuțit și închis, ca în cuvintele: piersică, miere, linie, bine, siringă. Se exersează pronunția

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
I-am dat lui o piersică, iar ei o floare de liliac. Iepurele ronțăie o ridiche. Mihai ține o pisică în brațe. Liniez caietul cu rigla. Un pitic foarte mic s-a suit într-un ibric. Deformări de articulare ale fonemului iDeformarea fonemului i în e deschis este cauzată de lipsa consolidării emiterii sunetului i ascuțit și închis. Se pronunță petec în loc de pitic, șepcă în loc de șipcă. Se reiau exercițiile de ridicare a limbii și de menținere a contactului ferm la arcadele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dat lui o piersică, iar ei o floare de liliac. Iepurele ronțăie o ridiche. Mihai ține o pisică în brațe. Liniez caietul cu rigla. Un pitic foarte mic s-a suit într-un ibric. Deformări de articulare ale fonemului iDeformarea fonemului i în e deschis este cauzată de lipsa consolidării emiterii sunetului i ascuțit și închis. Se pronunță petec în loc de pitic, șepcă în loc de șipcă. Se reiau exercițiile de ridicare a limbii și de menținere a contactului ferm la arcadele dentare superioare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
i ascuțit și închis. Se pronunță petec în loc de pitic, șepcă în loc de șipcă. Se reiau exercițiile de ridicare a limbii și de menținere a contactului ferm la arcadele dentare superioare. Se ajută ridicarea limbii prin apăsare sub mandibulă. - Tonalitatea acută a fonemului i pronunțat cu „voce de cap” se datorează emiterii cu o frecvență prea ridicată a fonemului - asemeni unui țipăt, și cu un efort muscular și respirator crescut, care se observă pe fizionomia logopatului prin injectarea ochilor, congestia feței și căldura

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]