1,003 matches
-
sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate în fișele logopedice ne-au furnizat caracteristicile pronunției fiecărui fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am acordat o atenție deosebită raportului cantitativ al unităților vocale-consoane în funcție de forma despicăturii, luând în considerație abaterile de la coordonarea fonemelor într-o anumită poziție în cuvânt, aspect ce modifică cantitatea de informație pe fonem. Datele obținute au permis aprecierea cantității de foneme folosite eronat și contrariul lor, a cantității de foneme folosite corect, apreciate în procente, înteresând calculul „entropiei” și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am acordat o atenție deosebită raportului cantitativ al unităților vocale-consoane în funcție de forma despicăturii, luând în considerație abaterile de la coordonarea fonemelor într-o anumită poziție în cuvânt, aspect ce modifică cantitatea de informație pe fonem. Datele obținute au permis aprecierea cantității de foneme folosite eronat și contrariul lor, a cantității de foneme folosite corect, apreciate în procente, înteresând calculul „entropiei” și al „gradului de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acordat o atenție deosebită raportului cantitativ al unităților vocale-consoane în funcție de forma despicăturii, luând în considerație abaterile de la coordonarea fonemelor într-o anumită poziție în cuvânt, aspect ce modifică cantitatea de informație pe fonem. Datele obținute au permis aprecierea cantității de foneme folosite eronat și contrariul lor, a cantității de foneme folosite corect, apreciate în procente, înteresând calculul „entropiei” și al „gradului de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în funcție de forma despicăturii, luând în considerație abaterile de la coordonarea fonemelor într-o anumită poziție în cuvânt, aspect ce modifică cantitatea de informație pe fonem. Datele obținute au permis aprecierea cantității de foneme folosite eronat și contrariul lor, a cantității de foneme folosite corect, apreciate în procente, înteresând calculul „entropiei” și al „gradului de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale, dificultățile începând să crească odată cu fonema „v” până la 49% și respectiv, 51
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
grupa rezultatelor foarte bune. Perioada cea mai propice de corectare a tulburărilor dislalice este vârsta de 3-5 ani, când copilul poate să exprime „și în alt mod” ceea ce știe să pronunțe deja, când prin imitare și repetare, prin memorare a fonemelor limbii se formează la copil priceperile și deprinderile practice de comunicare. Cu cât vârsta de corectare fonetică se mărește cu atât șansele de reușită scad, după cum reiese din graficul 27. De altfel, din observațiile desprinse din practica noastră logopedică rezultă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
progresul general, care are loc pe măsură ce se dezvoltă o vorbire normală. Dacă inteligența este real sub normală, tulburările de vorbire persistă și atunci când se obține un perfect rezultat anatomo-fiziologic, observându-se la acești subiecți o mai mare dificultate în pronunțarea fonemelor consonante finale decât a celor inițiale, precum și un retard la nivelul dezvoltării lingvistice. În aceste cazuri defectul este descris ca o dislalie funcțională, omisiunea consoanelor finale și mediale producându-se chiar când ele pot fi corect articulate în poziție inițială
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suplețea actului respirator în timpul fonației. Conduce la sincronizarea actelor de respirație-fonație.auditiv - prin zgomotele specifice intrării aerului pe căile nasale și ieșirii aerului pe cale orală, în timpul emisiei vocalice, urmărind sincinezia debutului timpului expirator. Conduce la formarea exploziei necesară în formarea fonemelor oclusive-explosive. Prin diverse procedee de exercitare a feed-back-ului efectuate gradat, se corectează automatismele actului respirator ca suport al fonației. Înaintea începerii exercițiilor s-au făcut înregistrări pe bandă de magnetofon și explorări ale funcției respiratorii. Investigațiile respirației au constat din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și suprimă deperdiția nasală la nivelul emisiei vocalice și consonantice. Practica noastră logopedică apreciază în mod deosebit că în terapia rhinolaliei, exercițiile de suflu bucal pregătesc realizarea scopului propus în lecția cu conținut logopedic, creiază suportul de corectare al emisiei fonemelor și morfemelor, în timpul lecțiilor, precum și contenția rezultatelor obținute în corectarea vorbirii prin efectuarea exercițiilor de suflu, chiar după încheierea terapiei logopedice. C. Antrenamentul muscular prin miogimnastică completează în ordinea expunerii programul de exerciții preliminarii oricărei activități de reeducare fonetică. Antrenamentul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
duratei și ritmului.Individualizarea sistemului de lucru în funcție de indicația terapeutică, de vârstă și de particularitățile psiho-motorii ale copilului. Antrenamentul muscular nu constituie o metodă izolată în cadrul tratamentului foniatric complex. El creează un fond muscular propice desfășurării exercițiilor de articulare a fonemelor. Aceasta nu înseamnă că fondul muscular odată obținut, antrenamentul muscular se întrerupe, ci din contră el se continuă pe tot parcursul tratamentului logopedic, înaintea fiecărei ședințe de lucru executându-se atât exerciții de respirație, de suflu, cât și de antrenament
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru găsirea posibilităților de adaptare a emisiei sonore la condițiile anatomice deficitare adesea și după operație. Metodologia folosită trebuie să abordeze un sistem particular de autoaferentație care să controleze și să fixeze experiența pozitivă. Materialul cu care se lucrează este fonemul, care este în același timp scop și mijloc de realizare, atribuindu-i în munca de corectare rol de stimul concretizat prin procedee intuitive în raport cu posibilitățile existente în limbajul copilului, cu nivelul lui fonematic și cu capacitățile psihice la care trebuie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corectat. 3. Etapa sintetică realizată prin demonstrație și imitație, prin cointeresarea senzorială a analizatorilor vizuali, auditivi, cutanați - excitanți necondiționați care devin condiție pentru realizarea efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare și componenta semantică. 4. Etapa de fixare și automatizare corectă a pronunției fonemului prin feed-back-ul audiție-fonație, care se finalizează prin exerciții sub supravegherea directă a specialistului cu atenționarea comparativă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare și componenta semantică. 4. Etapa de fixare și automatizare corectă a pronunției fonemului prin feed-back-ul audiție-fonație, care se finalizează prin exerciții sub supravegherea directă a specialistului cu atenționarea comparativă a elementelor pozitive și negative (191; p.201). E. O atenție deosebită trebuie acordată controlului normal neuromuscular și coordonării musculaturii interesate în articulare. În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cărei origini pot fi urmărite până în Antichitate. Cu toate acestea, termenul de textem ca atare este o creație metalingvistică relativ recentă, care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu deceniul al șaptelea, prin analogie cu mai cunoscutele concepte fonem, morfem, semantem etc. De atunci încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale așa-zisei "lingvistici a textului"1 germane, în special cu cercetările lui Walter
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
am osteni să învățăm a citi într-o limbă străină, sau am vrea cu tot dinadinsul să articulăm în șoaptă sunetele, citim de obicei "global", adică sesizăm fiecare cuvânt tipărit ca un întreg, fără să-1 divizăm într-o succesiune de foneme, și, prin urmare, nu-1 pronunțăm nici în gând. Când citim repede, nu avem timp nici măcar să articulăm sunetele cu coardele vocale. În plus, a considera că poemul mi există decât prin lectura cu voce tare duce la concluzia stranie că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe care trebuie s-o înțeleg". O voi înțelege întotdeauna imperfect dar, în ciuda acestui fapt, un anumit "sistem de determinare" rămâne, întocmai ca în orice alt obiect ai cunoașterii. *14 Lingviștii moderni au analizat sunetele posibile ajungând la noțiunea de fonem; ei pot analiza, de asemenea, morfemele și sintagmele. Propoziția, de exemplu, poate fi definită nu doar ca o enunțare ad hoc, ci ca un tipar sintactic, în afara fonematicii, lingvistica funcțională modernă este încă relativ nedezvoltată; dar problemele, deși dificile, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
admite decât ca ficțiune utilă sau ca "descriere științifică", nu sesiaeaza de loc problema în litigiu. Principiile înguste ale behaviorismului consideră drept "mistic" sau "metafizic" tot ceea ce nu este conform cu o concepție foarte limitată a realității empirice. Totuși, a numi fonemul o "ficțiune" sau sistemul limbii doar o "descriere științifică a actelor vorbirii", înseamnă a ignora problema adevărului. *16 Noi recunoaștem existența unor norme și a unor abateri de la norme și nu născocim doar descrieri pur verbale, în această privință punctul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dacă le folosim sau nu. Desigur, eu sunt cel care numără, eu sunt cel care citește ; dar reprezentarea unui număr sau recunoașterea unei norme nu este același lucru cu numărul însuși sau cu norma însăși. Pronunțarea sunetului h nu este fonemul h. Noi recunoaștem existența unui sistem de norme în cadrul realității și nu inventăm pur și simplu construcții verbale. Obiecția că noi nu avem acces la aceste norme decât prin acte individuale de cunoaștere, acte pe care nu le putem evita
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poem, sau între înțelegerea și de formarea normelor existente într-o operă literară, recurgând la comparații, la studiul diferitelor "înțelegeri" sau interpretări false sau incomplete. 206 Putem studia acțiunea, relațiile și combinațiile reale ale acestor norme, tot așa cum putem studia fonemul. (b) Opera, literară nu este nici un fapt empiric - în sensul că nu este starea de spirit a unui individ sau a unui grup de indivizi - nici un obiect ideal imuabil, cum este, de exemplu, triunghiul. Opera literară poate deveni obiect al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
repetiție a sunetelor și nu trebuie studiată excluzând fenomenele analoge, cum ar fi aliterația și asonanta. Nu trebuie să uităm că efectul acestor figuri de sunet variază de la limbă la limbă, că fiecare limbă își are propriul ei sistem de foneme și deci de opoziții și similarități de vocale sau afinități de consoane și, în fine, că nici chiar asemenea efecte sonore nu pot fi separate de tonul general impus de sensul unui poem sau al unui vers. încercarea romanticilor și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
si extern. Astfel, copilul normal își însușește vorbirea din cea mai fragedă vârstă, prin imitarea modelelor verbale, în mai multe etape arătate de Ilie Stănică în studiul,,Probleme de labiolectură și tehnica vorbirii”: 1.Perceperea și întipărirea modelului verbal acustic(foneme, structuri fonetice, moneme) 2.Transferarea modelului acustic într-un model verbal motric aproximativ. 3.Reproducerea aproximativă a modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. 4.Compararea modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. Deci, modelele verbale motrice asociate cu cele
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]