1,097 matches
-
4; • a definit performanța socială și profesională în termeni masculini și a condiționat ascensiunea femeilor de masculinizare 5. Privită din perspectiva acestui parcurs istoric, promovarea egalității de gen în societatea românească postcomunistă stă sub semnul unui paradox și reproduce reflexul formalismului (a formei goale de fond) cu care ne-am obișnuit din regimul anterior, în sensul că multe dintre politicile și programele derulate în numele egalității de gen perpetuează, în fapt, inegalitățile de gen specifice culturii masculin-patriarhale. Acestă situație, aparent paradoxală devine
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
inegalitățile de gen. Astfel, nu s-a produs dispariția patriarhatului, activitățile domestice rămânând în cea mai mare parte în sarcina femeii, moștenirea relațiilor patriarhale fiind exacerbată și de structura paternalistă a statului socialist 63. A existat, de asemenea, un anumit formalism al promovării egalității între femei și bărbați, fără ca femeile să-și poată promova interesele lor colective, deoarece inițiativa în ceea ce le privea aparținea elitei politice, care iniția "măsuri" pentru promovarea egalității și pentru promovarea femeii. În toată perioada comunistă, de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
salvarea euclidiană" propusă de Resnik și conceptul de "a priori relativizat" a lui Friedman. Capitolul patru al acestei cărți pare a fi cel central și în el sunt amintite în trecere marile curente din filosofia matematicii. Se arata că logicismul, formalismul și intuiționismul au ignorat problema aplicabilității matematicii, deoarece aceasta exceda, la acea vreme, preocupările lor care vizau prioritar matematica pură; competența lor se limita, era centrată pe fundamentele matematicii. Autorul revine în actualitate și urmărește problema în disputa platonism-nominalism, care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza stăruie asupra miracolului utilității matematicii în fizică și în context se vrea să se elucideze natura celor două relate: matematica și fizica. În acest cadru, autorul expune cele trei curente, orientări logicismul, formalismul, intuiționismul al căror răspuns la întrebarea ce este matematica nu îl satisface pe autor, care abia așteaptă să-și anunțe propriul punct de vedere și anume că numai o perspectivă empiristă asupra apariției și dezvoltării matematicii ar fi o soluție
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că trebuie să operăm o astfel de revizuire ca răspuns la aceste date. Logica cuantică reprezintă un caz de revizuire într-un sens tare. Ea poate fi înțeleasă în două feluri: ca un studiu al structurilor algebrice care apar în legătură cu formalismul spațiului Hilbert al mecanicii cuantice; sau ca reprezentând o logică non-clasică în conflict cu logica clasică. În cadrul celei de a doua viziuni asupra logicii cuantice putem distinge între o abordare prezervaționistă care acceptă că propozițiile mecanicii cuantice au o logică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
geometrie = logică teoria relativității generale mecanică cuantică Considerată ca fiind cea mai de succes teorie din istoria științei datorită puterii sale predictive, mecanica cuantică a fost încă de la început o teorie aflată în căutarea unei interpretări. Când se încearcă interpretarea formalismului matematic al acestei teorii, apar unele probleme generate de faptul că, din câte se pare, nu se poate da o interpretare care să nu violeze unele dintre principiile fundamentale ale fizicii clasice, e.g. al cauzalității, al conservării energiei etc. Se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de ce aceste programe au fost de la bun început destinate eșecului, nici nu argumentează pentru imposibilitatea realizării unui astfel de program, ci se mulțumește să treacă în revistă dificultățile care au condus în cele din urmă la abandonarea logicismului, respectiv a formalismului și să semnaleze înclinația din ce în ce mai accentuată a unor filosofi de a privi matematica mai degrabă ca fiind cvasi-empirică. Plecând de la dihotomia amintită mai sus și de la eșecul încercărilor de a reorganiza matematica după modelul euclidian, Lakatos conchide că matematica este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
trebuie decât să ne uităm la istoria matematicii și la metodologia acesteia. În urma acestei cercetări, nu putem decât să conchidem că "Istoria matematicii și logica descoperirii matematice, ... nu pot fi dezvoltate fără a critica și, în cele din urmă, respinge formalismul." (Lakatos 1963a: 5-6). Asta deoarece sunt două lucruri pe care sigur le vom observa de aici. În ceea ce privește istoria matematicii, vom observa că formaliștii "neagă statutul de matematică unei mari părți din ce s-a considerat de obicei ca fiind matematică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ca descriind proprietățile spațiului real dar idealizat; iar Newton trata geometria ca pe o ramură a mecanicii). Ce ne spun, însă, filosofii? Să începem cu cele trei mari doctrine care au dominat filosofia matematicii pentru atât de mult timp: logicismul, formalismul și intuiționismul. Găsim la susținătorii acestor doctrine vreun fel de, dacă nu uimire, cel puțin interes față de această situație? Nu, iar asta deoarece aceștia erau preocupați în mare parte cu fundamentele matematicii, preocupare care i-a făcut să fie interesați
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu putem trasa o distincție clară între obiectele matematice și cele fizice. Dacă așa stau lucrurile, atunci ne aflăm într-o situație ciudată asupra căreia ne atrage atenția și Steiner: Desigur structura matematică a mecanicii cuantice este un astfel de formalism [formalism matematic care deși nu descrie sisteme fizice conține o cantitate enormă de informații despre acele sisteme]. În acest formalism o particulă "este" (pitagoreenii vor înlătura ghilimelele) nimic mai mult decât o reprezentare ireductibilă a celui mai cuprinzător grup de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
putem trasa o distincție clară între obiectele matematice și cele fizice. Dacă așa stau lucrurile, atunci ne aflăm într-o situație ciudată asupra căreia ne atrage atenția și Steiner: Desigur structura matematică a mecanicii cuantice este un astfel de formalism [formalism matematic care deși nu descrie sisteme fizice conține o cantitate enormă de informații despre acele sisteme]. În acest formalism o particulă "este" (pitagoreenii vor înlătura ghilimelele) nimic mai mult decât o reprezentare ireductibilă a celui mai cuprinzător grup de simetrie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o situație ciudată asupra căreia ne atrage atenția și Steiner: Desigur structura matematică a mecanicii cuantice este un astfel de formalism [formalism matematic care deși nu descrie sisteme fizice conține o cantitate enormă de informații despre acele sisteme]. În acest formalism o particulă "este" (pitagoreenii vor înlătura ghilimelele) nimic mai mult decât o reprezentare ireductibilă a celui mai cuprinzător grup de simetrie al său. În acest caz, teoria reprezentărilor cu ajutorul grupurilor de simetrie și categoriile cu care lucrează, se transformă în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
baza misterului aplicabilității stă o anumită doctrină filosofică, atunci ce ar trebui să facem pentru a scăpa de aceasta ar fi să ne folosim de ea pentru a respinge acea doctrină filosofică. De altfel, exact așa s-a întâmplat cu formalismul și cu alte filosofii antirealiste ale matematicii: Aplicabilitatea a fost pentru mult timp călcâiul lui Ahile al explicațiilor antirealiste ale matematicii" (Colyvan 2001: 269). În acest context, în care se consideră că matematica este invenția noastră și apoi se observă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la clasa a III-a și altfel am desfășurat lecția de dobândire a cunoștințelor „Podișurile" la clasa a IV-a. În predarea lecției de științe am căutat ca orele ținute să fie un proces de creație, să elimine șablonismul, schematismul, formalismul. În orice lecție, indiferent de tipul de lecție ales, am căutat să stabilesc anumite obiective axate pe cunoașterea cât și pe formarea de priceperi și deprinderi intelectuale. Am realizat astfel un adevărat proces de "redescoperire" de către elevi a cunoștințelor geografice
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
plin) mai dovedește ceva: de îndată ce avangarda se ia, în continuare, în serios chiar și după cucerirea puterii de către stânga ea este imediat reprimată. Rolul său propagandistic subversiv și de tovarăș de drum s-a încheiat (vezi represiunea avangardei și a formalismului în U.R.S.S., stalinismul, jdanovismul și celelalte, caz tipic, dar nu numai). Avangarda de orice tip continuă deci să rămână reacționară din perspectiva oricărei ordini oficiale devenită conservator-opresivă. Toate acestea sunt binecunoscute, deși Virgil Nemoianu le încadrează, informat și cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o altă lovitură nu mai puțin teribilă, dar în sens contrar. Pătrund la noi traduceri, dar și prin lectură directă, masivă, toate modele literare și teoretice occidentale: structuralismul, semiologia, formalismul de toate speciile și nuanțele. Teoria literară românească se transformă într-o mizeră colonie balcanică în care Roland Barthes devine un fel de personaj fabulos, ceva între idol, totem și guvernator general. Pe de o parte, este imposibil de trecut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
limităm doar la metodele și optica funcționarului cultural mediu, inofensiv și, ca să ne exprimăm astfel, aseptic. El are preocupările sale esențiale, aplicarea acordurilor culturale existente, în primul rând. Ceea ce, în mod inevitabil și obligator în astfel de cazuri, presupune birocrație, formalism și mai ales salvarea unor aparențe. îl interesează, de fapt, doar litera unor articole și respectarea unor termene calendaristice. Cum? Nu are nici o importanță. Spiritul acestui comportament este dialogul și colaborarea de tipul: oficialul-care-stă-de vorbă-cu-alțioficiali. Deci oficialii de la noi, cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lucru, fiecare ființă cer a fi reinserate în mediul lor înconjurător. Peste tot, suntem împinși să considerăm nu obiecte închise și izolate, ci sisteme organizate în relație cu mediul lor. Peste tot, se constată că nu există unități elementare simple. Formalismul și-a arătat limitele și insuficiențele. Cunoașterea științifică a atins straturi unde logica clasică nu mai poate opera. Peste tot, omul apare ca o ființă fizică și biologică, individuală și socială. Începe să se vorbească de interdisciplinaritate, viziunile unidimensionale dovedindu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în absența altor opțiuni viabile trebuia încercată curtoazia. Oaspeții veniseră în calitate de reprezentanți oficiali, fiind așadar obligați la o abordare formală, cu toate riscurile comportate de ea (dealtfel, corect anticipate de ei dintru început). Însă chiar și fără caracterul lui obligatoriu formalismul rămânea cea mai cuminte cale. La prima vedere, o interpelare mai firească în lumea adresanților - o formulă mai burtobătăistă, cum o numeau deriziv detractorii nomazilor - ar fi fost preferabilă; dar, chibzuind mai bine lucrurile, familiarismul ar fi riscat să trezească
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
plimbată într-o mașină de lux, foamea se adeverea la fel de neînduplecată. Așa că, odată ajuns în Cap d'Agde - localitate situată la vreo patruzeci și cinci de kilometri sud-vest de Montpellier - se îndreptă spre plaja de nudiști, a căror lipsă de formalism vestimentar îl scuti de nevoia de a-și mai procura un costum de baie, permițându-i în schimb să se concentreze pe mesajele mai urgente ce-l asaltau dinspre zona plexului solar. Băiatul bun de gură ce, la scurt timp
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încă, dinastia Habsburgilor din Spania este amenințată cu dispariția și luptele pentru succesiune care se conturează amenință să arunce țara în mîinile puternicilor săi vecini. Suverani mediocri, conduși de miniștri sau de favoriții lor, înconjurați de o curte sufocată de formalismul religios, Filip al III-lea și Filip al IV-lea sînt incapabili să stopeze această decădere. În momentul în care Ludovic al XIV-ba își începe domnia personală (1660), Filip al IV-lea nu are încă un moștenitor. Nașterea unui fiu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
i, mai ales, un important curent fenomenologic pe care �l ilustreaz? deopotriv? lucr?rile lui Max Scheler (1923a), ale lui Theodor Litt (1923) sau cele ale lui Siegfried Kracauer (1922). Leopold von Wiese este considerat �ns? adev?ratul continuator al formalismului lui Simmel ?i teoreticianul �sistematic� cel mai consecvent al acestei genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv?. Resursele teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fundamental, c�ț ?i pentru demersul �comprehensiv� replasat �n cadrul utilitarismului anglo-saxon. �Individualismul metodologic� reanim? de asemenea pe Tarde antisociologistul, afl? �n Durkheim un practician timid al metodei comprehensive, recunoa?te lui Pareto intui?ia efectelor perverse ?i face dreptate formalismului lui Simmel. Nu traduc toate acestea marea deschidere a sociologiei franceze, chiar o reprezentare cumulativ?, dac? nu a istoriei disciplinei, cel pu?în a condi?iilor progresului s?u? F?r? a putea vorbi �ntotdeauna de adev?rate �?coli�, se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rezultatul unei tranzacții, de exemplu). Concurența nu este, prin urmare, ceva care se referă numai la competitori (actorii B și C) fiind, de asemenea, în legătură cu actorul A, care reprezintă obiectivul concurenței. * Inițiază un curent în sociologie care se va numi formalism sociologic. Deschide calea analizei sociologice a orașului, fiind astfel inițiatorul sociologiei urbane. Studiul său despre marile orașe și problemele lor din 1903, Die Großstädte und das Geistesleben, puțin receptat în Europa, a avut un mare răsunet în America, acolo unde
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]