1,158 matches
-
Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică. Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică "Apoulon", important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului roman și ale porții sunt foarte bine
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
și țiglă, obiecte de ceramică și morminte de incinerație din epoca romană. Pe malul pârâului Porumbele s-a descoperit ceramică și un pandantiv de bronz din secolul al IV-lea. La marginea sudică a turnului pe care se găsește biserica fortificată reformată, au fost descoperite gropi circulare conținând ceramică din secolul al X-lea. Importanța localității Sf. Gheorghe, situată la confluența drumurilor de legătură dintre Transilvania și Moldova, a crescut după secolul al XV-lea, când a fost ridicată la rang
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
ridicat la 300 000 de soldați Între 11-16 martie 1916, italienii au desfășurat a cincea ofensiva atacând inamicul de la Monte Sabotino până la Marea Adriatică, cu rezultate slabe. Obiectivul a fost stabilit la Gorizia. Orașul, un nord rutier feroviar, înconjurat de înălțimi fortificate, era greu de cucerit. La sfârșitul celei de-a șasea bătălii în august 1916, trupele italiene au pătruns în Gorizia. În septembrie 1916, s-au desfășurat alte trei ofensive pe Carso, dar fără rezultate semnificative. În a zecea bătălie din
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
aprilie-iunie 1917, forțele italiene au cucerit câteva poziții marginale. În a 11-a bătălie din august-septembrie 1917, italienii au cucerit Platoul Bainsizza. În decembrie 1915, șeful de stat-major german, generalul Erich von Falkenhayn a decis să atace Verdunul, un oraș-garnizoană fortificat din Franța, amplasat pe râul Meuse. Asaltul german a început pe 21 februarie 1916, cu o ofensivă dusă de 1 milion de soldați germani care au atacat un oraș aparat de 200 000 de francezi. A doua zi, francezii s-
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară. Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
împotriva lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul ""Yergöğü"", el devenind reședința unei raiale formate din hinterlandul sau imediat. Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (vezi Bătălia de la Giurgiu), iar mai apoi în războaiele ruso-turce. Mărită în 1560, cetatea a
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
(rusă: Московский Кремль) este cel mai cunoscut kremlin („citadelă rusească”). Este un complex fortificat (vezi Turnurile Kremlinului) care include palatele Kremlinului și catedralele Kremlinului, care domină Piața Roșie din Moscova. Complexul servește ca reședință oficială și ca principal loc de muncă al președintelui Federației Ruse. Locul a fost populat încă din al doilea mileniu
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
și catedralele Kremlinului, care domină Piața Roșie din Moscova. Complexul servește ca reședință oficială și ca principal loc de muncă al președintelui Federației Ruse. Locul a fost populat încă din al doilea mileniu înante de Hristos. Originile sunt o structură fortificată Viatici pe Dealul Borrovițki unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului, fapt atestat de urmele ce datează din 1090 descoperite de arheologii sovietici. Până in secolul
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
aparținând neoliticului (topoare cu gaură, silexuri, ceramică), civilizației dacice, perioadei de ocupație romană (linii de fortificații, podoabe, arme, pietre de moară), izvoare ce atestă continuitatea locuirii acestor meleaguri. Reședință a unor cnezate românești, Ineul este cunoscut ca un puternic centru fortificat. Cetatea Ineului este menționată ca și fortificație încă din anul 1295. Având o poziție strategică pentru apărarea Transilvaniei, cetatea Ineului a avut o istorie extrem de zbuciumată. A făcut parte din fortificațiile lui Iancu de Hunedoara, a fost ocupată de turci
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
Segarcea". Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. Pe lângă acestea în Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea Domeniul Coroanei, Spital, BRD, CEC s. a. În Segarcea se află o veche mănăstire fortificata (1547), care a fost refăcuta în secolul al XIX-lea. Orașul Segarcea se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental cu o temperatură medie anuală de 11C, o temperatură minimă absolută de -30C și o temperatură maximă absolută de 41C
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau dezvoltate economic. Multe erau apărate de către "Kirchenburgen" - biserici fortificate cu ziduri masive. Expanisunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de "Siebenbürgen" (în ), făcându-se referire la șapte din orașele fortificate: Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
transilvănene au fost fortificate și erau dezvoltate economic. Multe erau apărate de către "Kirchenburgen" - biserici fortificate cu ziduri masive. Expanisunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de "Siebenbürgen" (în ), făcându-se referire la șapte din orașele fortificate: Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „"Siebenbürgen"”, cele "Șapte Cetăți", existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
mai intens. Malta a făcut parte din Sfântul Imperiu Roman timp de 72 de ani. Malta a fost declarată comitat și marchizat, dar comerțul său a ajuns o ruină. Pentru o lungă perioadă de timp, a rămas doar o garnizoană fortificată. Expulzarea în masă a arabilor a avut loc în 1224 și întreaga populație creștină de sex masculin din Celano din Abruzzo a fost deportată în Malta, în același an. În 1249, Frederick al II-lea, sfânt împărat roman, a decretat
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Șulaveri, grupul Sioni (în est), cu stațiunile reprezentative Șulaveri Gora și Chramis Didi Gora. În epoca bronzului timpuriu se produc schimbări în structura socială, dovedite de înmormântările tumulare de tip Martqopi și Bedeni ale culturii Kura-Araxes, de vestigiile de așezări fortificate și de dezvoltarea metalurgiei. O așezare fortificată cu două necropole în preajmă a fost descoperită în Kvazchelebi, tumuli cu manta din piatră sau pământ, în ale căror camere funerare s-au găsit inventare care reflectă statutul social al defuncților, la
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Egipt cât și intrarea ocuparea triburilor israelite în Canaan. În ultimele decenii, numeroși cercetători înclină să considere că relatările biblice, cu privire la exodul triburilor israelite din Egipt și ocuparea Canaan-ului nu au fost dovedite istoric. Deși ocuparea și, respectiv, distrugerea așezărilor fortificate canaanite Bethel, Hazor, Ierihon, Lakiș etc. în acest interval de timp a fost confirmată și de cercetările arheologice, totuși analogiile cu situații similare, petrecute în același interval cronologic în zonele estice ale spațiului mediteranean și în Orientul Apropiat, relativizează atribuirea
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
generali, iar regiunea evreilor (Iudea, cum a devenit cunoscută) a fost prima parte a dinastiei Ptolemaice și parte din Imperiul Seleucid. Teritoriul, în acea perioada, a fost schimbat considerabil de creșterea extensiva și dezvoltarea planurilor urbane și crearea oraselor bine fortificate. Ceramica elenă a fost produsă și a absorbit tradițiile filistine. Comerțul a înflorit, cel mai mult în zonele elenizate, cum ar fi Ascalon, Jafa, Ierusalim, Gaza si anticul Nablus Populației evreilor din Iudea i-a fost permisă autonomie limitata în
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
suprapus peste , fără a-l face pe acesta din urmă să dispară, divinitățile de diferite origini contopindu-se, încet-încet, până la formarea unui unic sincretism. În secolul al III-lea e.n., Galia romană a trecut printr-o gravă criză, limesul, frontiera fortificată care apăra Imperiul de incursiunile germanice, fiind rupt în mai multe rânduri de către barbari. În acea perioadă, puterea romană părea șubrezită: în 260 s-a proclamat un imperiu al galilor care a scăpat de sub controlul roman până în 274. Cu toate
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
primit în Dacia Română, întemeiând orașele Piroboridava și Tamasidava. Carpii erau un trib tracic ce trăia în Moldova, de la Munții Carpați până la Nistru. Sunt menționați la Ephoros. Locuințele lor erau sub forma unor bordeie, fie la suprafață. Nu erau așezări fortificate. Se cunosc 50 de necropole carpice, unele lângă așezări în care s-au cercetat 1500 de morminte, multe fiind de incinerație, cu depunerea resturilor funerare în urne sau în groapă. Se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor, cu anumite meșteșuguri
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
populația dacica a coborât din zona subcarpatica și de dealuri, umplând golul demografic. S-au descoperit 120 de așezări de tip Chilia-Militari, situate în zone de dealuri și de câmpie, în apropierea surselor de apă. Nu s-au găsit așezări fortificate. Cimitirele erau plane, iar ca riț funerar se practică incinerația. Ocupațiile principale erau agricultură, creșterea animalelor, meșteșuguri precum confecționarea ceramicii, prelucrarea lemnului, metalurgia fierului. Au fost găsite obiecte din metal și ceramică de uz curent de import, monede române. Așezarea
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în "Geographica" lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut. Evul Mediu începe cu un nivel de locuire al așezării de la Lutărie - datat din secolele V-VI - când influența popoarelor migratoare dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Satele "transilvane cu biserici fortificate" oferă o imagine plină de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de așezare și organizare a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul Mediu. Localitățile sunt
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de așezare și organizare a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul. Biserici fortificate transilvane sunt specifice satelor săsești și secuiești situate în sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
organizare a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul. Biserici fortificate transilvane sunt specifice satelor săsești și secuiești situate în sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul. Biserici fortificate transilvane sunt specifice satelor săsești și secuiești situate în sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului XXI, bisericile fortificate transilvane formeaza unul dintre cele mai dense sisteme de fortificații
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
în sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului XXI, bisericile fortificate transilvane formeaza unul dintre cele mai dense sisteme de fortificații medievale bine păstrate de pe continentul european. În Transilvania, în așezările rurale săsești și secuiești se pot regăsi trei tipuri principale de fortificații: Bisericile fortificate ardelene se înscriu în fenomenul european
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]