1,653 matches
-
a acestora. De exemplu, vegetația consumă energie solară, apoi este consumată ca hrană de ierbivore, fără ca prin aceasta, în anumite condiții, capacitatea de a produce în viitor să fie diminuată. Firește că în cazul resurselor epuizabile, așa cum este cazul combustibililor fosili, orice unitate consumată echivalează cu o diminuare cu o unitate a capacității acelei resurse în viitor. Dar resursele purtătoare de dobândă pot fi utilizate distructiv, ceea ce duce la reducerea capacității lor de a oferi aceeași cantitate de energie în viitor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ordinii economice și sociale dominante 355. Teoreticienii radicali propun o agendă de acțiuni menite să schimbe actualul curs al istoriei. De exemplu, Christopher Manes argumentează în favoarea reducerii populației sau a unor schimbări de strategie în utilizarea resurselor, precum eliminarea combustibililor fosili, ori pentru restructurarea activităților tradiționale, așa cum ar fi renunțarea la creșterea bovinelor 356. Și mijloacele recomandate pentru a fi folosite pentru atingerea acestor obiective au un caracter extremist, așa cum ar fi cazul reducerii populației ca urmare a unei epidemii, maladia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
industrială din secolul XIX a avut urmări rapide și de amploare atât la nivel mondial cât și la nivel național. Avant la lettre s-a conturat încă de atunci problema gravă a epuizării resurselor, și, în primul rând, a combustibilului fosil. Explozia informațională a ajuns și pe aceste meleaguri, care, printre atâtea bogății, mai conținea și aur negru, devenit peste noapte, cea mai prețioasă comoară a lumii moderne. Orașul Ploiești a devenit dintr-o dată, foarte căutat de către ingineri, industriași, comercianți, oameni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din punct de vedere redox. Tot atât de adevărat precum că solul este refăcut chiar dacă sezonier ori continuu, este și faptul că uneori relația plantă−microorganism nu funcționează perfect, precum În unele mlaștini. Atunci, acumularea continuă de substanță reducătoare va genera carbonul fosil: cărbuni ori petrol. Și tot atât de adevărat e faptul că pot exista substanțe imposibil de oxidat de către microorganisme, adevăratul pericol, care implică Însă activitatea umană; asta impune, În consecință, o discuție mai lungă și, mai ales, nelipsită de pasiuni. 45 Frumoasa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Începerea chimizării, mai precis a utilizării altor Îngrășăminte decât deșeurile acestor animale, naturale precum guano și salpetrul, apoi sintetice. De fapt, a fost vorba de introducerea În ecosistem a Încă unei surse de energie; Îngrășămintele Înglobează energie chimică, de origine fosilă. În 1930, populația ajunsese la două miliarde, adică terenul agricol disponibil era Înjumătățit. Îngrășămintele nu mai puteau mări producția; noua criză ce se prefigura a aruncat peste bord animalele de tracțiune, pe care tehnologia le-a Înlocuit cu mecanizarea. O
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la două miliarde, adică terenul agricol disponibil era Înjumătățit. Îngrășămintele nu mai puteau mări producția; noua criză ce se prefigura a aruncat peste bord animalele de tracțiune, pe care tehnologia le-a Înlocuit cu mecanizarea. O nouă infuzie de energie fosilă intra astfel În ecosistem. În momentul de față, cu cele 0,4 hectare de teren arabil pe locuitor, față de cele 0,32 hectare strict necesare unei diete decente, se așteaptă un nou aport al tehnologiei: desigur, soiuri și rase productive
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și protecția ecosistemelor. Nefiind străin pe acolo, mi-am permis o afirmație care zgârâie urechile oricăruia nu știe ce se ascunde În spatele civilizației de care este atât de mândru. Anume: cea mai mare greșeală tehnologică a istoriei e utilizarea energiei fosile, adică a celei Înglobate În petrol, cărbune, gaze. Să detaliez. Viața a apărut și s’a dezvoltat În prima sa etapă ca anaerobioză, adică În lipsa oxigenului, derulându-se exclusiv În organisme, chiar dacă primitive, heterotrofe. Tipul de metabolism pe care aceste
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acest mod, concentrația bioxidului de carbon a atins nivelul normal, perpetuat până astăzi. Tehnologia a făcut inițial apel la biomasă ca sursă de energie, adică la o formă nu atât regenerabilă, cât una care nu modifică circuitul carbonului. Introducerea combustibililor fosili a indus Însă, și continuă s’o facă, creșterea concentrației bioxidului de carbon, creând și falsa premisă a unei dezvoltări excesive a populației, ținută până la acel moment În frâu de posibilitățile de regenerare a biomasei. Să nu se creadă că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
continuă s’o facă, creșterea concentrației bioxidului de carbon, creând și falsa premisă a unei dezvoltări excesive a populației, ținută până la acel moment În frâu de posibilitățile de regenerare a biomasei. Să nu se creadă că sunt Împotriva tehnologiei; combustibilii fosili sunt criticabili ca sursă de energie, nu ca materie primă a unor tehnologii ce nu implică arderea lor. În general, când e vorba de reacția naturii la impactul tehnologic, sunt optimist, crezând sincer În inteligența ei. Într’o oarecare măsură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În general, când e vorba de reacția naturii la impactul tehnologic, sunt optimist, crezând sincer În inteligența ei. Într’o oarecare măsură sunt și acum. În primul rând, oricât s’ar chinui omul, nu va reuși să consume tot combustibilul fosil, pentru simplul motiv că mare parte a oxigenului produs de plante s’a fixat În roci; ceea ce a rămas astăzi nu este suficient nici pentru a arde rezervele de cărbune. Măcar așa, o parte din deșeurile dosite de natură vor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Să ne imaginăm că plecăm din Bacăul capitolului anterior, Înapoi spre Tulcea. De ajuns Însă, data viitoare. Rezumând cele discutate În capitolul anterior, amintesc că natura a creat un mediu optim pentru formele de viață actuale, fixând sub forma combustibililor fosili excesul de bioxid de carbon, toxic și În același timp regenarator al efectului de seră. Din acest motiv, orice tehnologie care folosește arderea acestor combustibili este fundamentată fals, ea refăcând, Încetul cu Încetul, starea mediului de acum aproape un miliard
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de astăzi, plus o puzderie de insule. Sărind direct la tehnologia energetică, să remarcăm - tot ca o manifestare a entropizării - că lângă prima, adică arderea lemnului, s’au adăugat, rând pe rând, Încă din vechime, energia hidraulică, eoliană, apoi combustibilii fosili, energia atomică, geotermică, solară, iar procesul de diversificare și fragmentare continuă. Niciuna Însă nu poate asigura singură necesarul de energie al omenirii. Trebuie să subliniez Însă că singura sursă de energie a Terrei este Soarele. Să reamintesc bilanțul energetic al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să subliniez Însă că singura sursă de energie a Terrei este Soarele. Să reamintesc bilanțul energetic al Terrei, mai precis intrările anuale: 178.000 Twan, din care 100 Înseamnă energia fixată și vehiculată de biosferă, iar 20, aproape exclusiv energie fosilă, este cea folosită de om. Restul, adică practic totul, pune În mișcare o mașinărie abiotică: valuri, vânt, circuitul apei etc. Tot atâtea puncte unde ne putem cupla ștecherul. În acest context, Îmi permit o profeție: viitotul va fi desigur asigurat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atare doar În prima fază a existenței Pământului. Acum, Înainte de a fi folosit drept combustibil, el trebuie produs, evident consumând o altă formă de energie. De exemplu, pe aceea electrică, electrolizând apa. Evident, nu o energie electrică obținută din combustibili fosili, pentru că această tehnologie e poluantă, ci una obținută din energie solară. Și atunci, de ce să nu folosim direct energia electrică astfel, nepoluant, obținută? E atât de corect să introducem un randament subunitar, caracteristic electrolizei, deci o pierdere de energie, când
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
utilizare, energia electrică are un mare păcat: nu poate fi stocată; iar Soarele luminează doar o jumătate dezi și, pentru unele dintre utilizările energiei, precum iluminatul, ea este necesară exact noaptea... Poate de asta e atât de comodă folosirea combustibililor fosili, deși poluanți, ei nefiind altceva decât o formă stocată de energie solară. Și atunci, hidrogenul n’ar fi altceva decât tot o formă stocabilă de energie solară. Voi reveni, mai Încolo, la modalitățile de obținere și utilizare a hidrogenului, pentru ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Mai mult, chiar dacă am arde un hidrogen exogen, adus cine știe de unde, produsul de ardere, apa, fiind lichid, deci neacumulându-se În atmosferă, nu va induce un fenomen nociv similar efectului de seră datorat bioxidului de carbon rezultat din combustibilii fosili, aduși din alte vremuri, deci tot exogeni. Pe scurt, hidrogenul e un combustibil curat, compatibil ecologic. Să-i Întocmim o scurtă carte de vizită. Un kilogram de hidrogen conține de trei ori mai multă energie decât unul de benzină; dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sub formă de hidruri solide, din care se poate elibera la o Încălzire ușoară, sub 100 0C; ultima variantă pare promițătoare pentru automobile. Un avantaj, care compensează unele dintre limitele arătate, e randamentul termic mai mare decât cel corespunzător combustibililor fosili, ceea ce reduce căldura reziduală la utilizare și deci poluarea termică. La stadiul actual al cercetărilor, se prefigurează două direcții de urmat În producerea hidrogenului: una tehnologică, alta biotehnologică, ambele folosind evident apa și o sursă de energie primară exterioară Pământului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar mai puțin decât a intrat, căci parte din el va da altceva decât bioxid de carbon, carburi de pildă; n’ajunge oxigenul. Mai e chiar și tehnologia, produsul omului, la rândul lui produsul aceleiași naturi. Care arde acești combustibili fosili. Evident că dacă s’ar arde tot carbonul fosil s’ar ajunge la situația de acum jumătate de miliard de ani, adică la un mediu cu bioxidul de carbon Înzecit, deci ostil Vieții În forma sa actuală. Deci și contribuția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
el va da altceva decât bioxid de carbon, carburi de pildă; n’ajunge oxigenul. Mai e chiar și tehnologia, produsul omului, la rândul lui produsul aceleiași naturi. Care arde acești combustibili fosili. Evident că dacă s’ar arde tot carbonul fosil s’ar ajunge la situația de acum jumătate de miliard de ani, adică la un mediu cu bioxidul de carbon Înzecit, deci ostil Vieții În forma sa actuală. Deci și contribuția omului la circuitul carbonului trebuie să fie limitată. Tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
până atunci, În transporturi cel puțin. Anume, dacă animalele de povară obțineau energia prin oxidarea biologică a unei biomase, eliberând exact bioxidul de carbon fixat nu cu mult timp În urmă prin fotosinteză, motoarele locomotivelor obțin energia prin oxidarea combustibililor fosili, eliberând un bioxid de carbon de prisos, din alte vremuri; efectul pe termen lung e efectul de seră, creșterea temperaturii pe Terra; despre efectele biologice ale poluării termice am mai vorbit și o voi mai face. Dar aceste motoare mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În Evul Mediu, egalânduse abia În epoca modernă; ca și brusca creștere Începând cu anul 1920 când s’a introdus În benzină tetraetilplumbul. Cândva, poate, va crește temperatura Terrei, grație - În ghilimele - unor activități nesăbuite ale omului, precum arderea combustibililor fosili, iar această arhivă va fi văduvită, chiar dacă nu arzând și nici de tot, ca biblioteca din Alexandria. Gata cu paranteza și să Încercăm să tragem câteva Învățăminte sau să discutăm câteva aspecte aplicative. Astfel de aspecte sunt obligatoriu legate de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biochimice, referitoare la colorit, conținutul În diferite substanțe. Caracterele sunt foarte stabile, fiind repetate cu Încăpățânare, de la o generație la alta, generații ce “citesc” aceeași “bandă de magnetofon” care este genomul. Mai ales caracterele morfologice. Și avem specii rămase neschimbate - fosile vii - de sute de milioane de ani. Ca un caracter morfologic să se schimbe - asta poate Însemna o nouă specie - e un eveniment destul de rar, iar ca acest caracter să devină - Întâmplător - identic cu acela consacrat deja al altei specii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
chimică disponibilă. Deci, mă lasă astăzi să “bârfesc” În voie plantele. Să reluăm leit-motivul, rolul de după moarte al frunzei. Demult, când au apărut, primele plante pluricelulare au Încercat mărirea suprafeței expuse la Soare. Iar unele, precum mușchii, dar și altele, fosile, s’au Înzestrat astfel cu ceva ce semăna a frunză, dar la fel de Îndelungate În zile ca și planta Însăși. Încă nu se punea problema unei protecții termice a solului, nici a alternării activității plantelor cu heterotrofele pentru conservarea solului, căci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
peste Ocean. Rodica N, necunoscuta mea, frumoasa mea, rănita mea, je t'aime. Rodica, c'est moi, aș putea spune... Pasaj adăugat ulterior, citat din Ernest Jünger: "Bibliotecile noastre te duc cu gândul la lumea geologică descrisă de Cuvier: zăcăminte fosile, aminitiri ale unei desfășurări active, lovită de irupția catastrofică a geniului. De acolo vine și faptul că sufletul viu, în aceste osuare ale spiritului, încearcă ceva din înfricoșarea care apare în apropierea morții".) Iarăși, rătăciri în și de bibliotecă. Vechi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bun simț, punerea lor în practică este greu de făcut. Nu spunem nimic de mijloacele de a reuși. Problemă energiei este, în această privință, un foarte bun exemplu: suntem împotriva energiei nucleare pentru că emisiile radioactive ne amenință descendenții; împotriva combustibililor fosili din cauza gazului carbonic (CO2) degajat în atmosferă; împotriva mineritului, în numele protejării peisajelor și a somonilor ! Atunci? Suntem pentru suprimarea tuturor formelor de energie și pentru reîntoarcerea la epoca cavernelor, după modelul unui sihastru? Să privim realitatea: ideile ce emană dintr-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]