1,051 matches
-
tot cazul, inoportun În conținutului articolului semnat de Ion Istrati, termenii de popoare, fragmente de popoare și naționalități (subl. În orig.) neexprimînd explicit conceptul de națiune”. Cum trebuia pus ceva În loc, Zamfirescu făcuse următoarea propunere: „...acela de destin comun și frățesc... care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă”. b.ț. Vasluiul - garnizoană Închisă. De ce, oare?! Dacă sub dictatura satrapului Gheorghe Gheorghiu Dej se interzisese categoric amintirea unirii Transilvaniei cu România, iată că „liberalul” Ceaușescu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comunitate negativistă (,,dar nu este nici raiul pe pământ aici”). Ba din contră, este o comunitate bună, deosebită, care crește prin Harul Domnului. Ce va fi după înlăturarea românilor, vom trăi și vom vedea. Pentru mine, Filadelfia rămâne acea dragoste frățească care traduce acest cuvânt. Dând la o parte ,,uscăturile” din acest ,,pom frumos”, am încredințarea că Domnul va găsi caractere deosebite pe care le va lua cu El în Împărăția Sa, atunci când Domnul Isus va reveni. CAPITOLUL 13 Rolul și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care sunt pentru mine o hrană spirituală deosebită (și le promit că le voi citi pe toate) cât și alte atenții, pentru care le mulțumesc încă odată și care îmi vor aminti, mult timp de acum înainte, de dragostea lor frățească. Băiatul meu a apreciat în mod deosebit tot ce a văzut cu aceasta ocazie și sper ca Dumnezeu să-l iubească și să-l îndrume și pe el, așa cum m-a iubit pe mine și m-a adus din întuneric
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
amintit câteva situații neplăcute, dureroase, înfăptuite în special de cei ce se cred mai importanți în rândul romilor. În prezent aceste fapte s-au accentuat, cu largul concurs al ultimului pastor sosit aici. Dar pentru mine, Filadelfia rămâne „Filadelfia” (Iubire frățească) Majoritatea membrilor sunt deosebiți, sinceri, deschiși. Mulți dintre ei își mărturisesc și cele mai ascunse păcate pe care foarte rar le veți auzi mărturisite de alți oameni, în special de români. Scopul acestei cărți nu este doar de a prezenta
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
au fost și destui mărăcini și spini. Doresc și pe această cale, să le cer iertare celor cărora le-am greșit și să le mulțumesc pentru modul în care m-au primit în mijlocul lor. Pentru mine, Filadelfia rămâne acea dragoste frățească ce-i traduce numele. Dând la o parte “uscăturile” din acest pom frumos, am încredințarea că Domnul va găsi caractere deosebite pe care le va lua cu El în Împărăția Sa. El să binecuvânteze Comunitatea Filadelfia, să o facă să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pentru tot ce a făcut El pentru mine și familia mea. ANEXE: Poezia „Către Filadelfia” - Capitolul 1 CĂTRE FILADELFIA (de Benoni Catană, 2012) Stă Filadelfia ca mărturie De ce a fost cândva și va să fie, Un loc în care dragostea frățească Se vrea ca o cunună-mpărătească Pe fruntea fiecărui credincios Care-L urmează pe Isus Hristos. Nu-i scrisă pentru ea nicio mustrare: Dovadă a credinței iubitoare... Dar pe pământ nu-i nicio garanție Pentru acei ce nu-s la datorie! Și-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
masă de indivizi, într-o anume situație dată. Sovieticii au constituit brigadă de muncă "Vasile Roaita" în România, tot așa cum au constituit brigăzi similare și în alte țari ocupate, pe cale de sovietizare. Calea ferata Tirana-Duress făcea parte din ajutorul sovietic, frățesc, acordat Albaniei, iar brigăzile Komsomoliste venite în Albania constituiau retortele de laborator în care se forjau viitorii șefi comuniști. Ion Iliescu și alți câțiva fuseseră expediați în Albania, în primul rând, pentru a fi antrenați în munca de cadre, instruiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de un ofițer NKVD aflat în misiune sub acoperire în România, așadar, ca Ceaușescu lucra, încă de atunci, pentru sovietici. Între anii 1951 și 1952- câte două luni succesiv - Ceaușescu a frecventat cursurile speciale, rezervate viitorilor lideri comuniști din țările frățești (ale Tratatului de la Varșovia), de la Academia Militară "M. Frunze" din Moscova. Dar Ion Iliescu? Ce rol viitor îi pregătea KGB-ul "secretarului sovietului unional al studenților și aspiranților Români", aflați la studii în U.R.S.S.? Răspunsul îl descoperim în referatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în țara de la Moscova, cu un avion special, în momentul când Aeroportul Otopeni fusese declarat, oficial, închis traficului internațional. În această școală specială se instruiau viitoarele cârtite, pe care KGB-ul urma să le infiltreze atât în conducerile partidelor comuniste frățești (ale Tratatului de la Varșovia), în cele occidentale ori în mișcările din Lumea a Treia, cât și în organizailie de front ale Moscovei, așa cum era "Uniunea Internațională a Studenților" (UIS). Toate cadrele de conducere ale UIS, începând din 1946, au urmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cealaltă organizație de front a Moscovei. Ambii au luat cuvântul la congresul de constituire al U.T.M., ocazie cu care s-a subliniat că: "U.T.M. trebuie să-și respecte întotdeauna îndatoririle sale față de FMTD, UIS și organizațiile de tineret frățești". Având printre nași două dintre organizațiile de front ale Moscovei (FMTD și UIS), ambele infiltrate de submarini ai serviciilor secrete sovietice, nu este prea greu să ne imaginăm cam care erau așa-zisele Îndatoriri ale U.T.M.-ului românesc. "Revine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din 1967-1968: 31 ianuarie 1967, stabilirea de relații diplomatice, la nivel de ambasadă, între România și Republica Federală a Germaniei, țara noastră fiind prima dintre țările socialiste, după URSS., care stabilea relații diplomatice cu RFG., act blamat de celelalte "state frățești", care probabil "în secret" și-ar fi dorit și ele un atare demers pozitiv pentru pacea în Europa și dezvoltarea relațiilor lor bilaterale cu prosperul stat vest-german. Repercusiunile asupra stabilirii de relații cu RFG aveam să le observ și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu s-a oferit "de bună voie și nesilită", ci doar după ce i-am mângâiat puțin urechile. S-a executat, a efectuat lucrarea și în final mi-a pus în brațe "obiectul muncii" care, fie din nepricepere, fie din "dragoste frățească", avea dungile pe părți, ca la pantalonii bufanți ai generalilor!). Am ajuns la minister, împreună cu ceilalți juni colegi diplomați. Vagonul de tramvai cu care făceam deplasarea, plin la acea oră de "oameni ai muncii", devenise cu noi o seră "sui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
n-am primit nici o reclamație!". Am mulțumit pentru încurajare și am părăsit "buticul" și eu și soția în hohote de râs! În anii '70 Ambasada României de la Berlin, "Hauptstadt der DDR", era un loc important în contextual relațiilor cu "Statele frățești". În afară de dialogul politic și cultural-științific, RDG-ul fiind cotat ca "a noua economie mondială", existau și schimburi economice substanțiale. La acestea se adăugau pentru "conducerea de partid și de stat" de la București și interesul față de complicațiile legate de granița cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pășit în biroul acestuia, mare, comod, mobilat decent, cu mobilier și dotări de strictă necesitate. Pe biroul masiv tronau mai multe telefoane, recunoscând printre ele "guvernamentalul", care făcea legătura direct cu Bucureștiul sau cu oricare ambasadă a României din "țările frățești"(ce era curios, toate legăturile la acest telefon se făceau prin centrala din Moscova, așa că de "secretul" convorbirilor se alegea praful!). Ambasadorul ne-a urat bun venit, ne-a întrebat cum ne-am instalat, dacă mai aveam nevoie de ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un ton de reproș: "Tu să vorbești așa la tine acasă! Aici ești într-o țară civilizată, nu ca a voastră!". Mărturisesc, am rămas mut de uimire!) În ultima perioadă, RDG, cu sprijin masiv sovietic, dar și din partea celorlalte țări "frățești", își conturase o identitate bine definită pe harta Europei și în lume. Economia trecuse de sincopele primei decade și produsele naționale, ieftine și în general de bună calitate erau căutate la export, atât în cadrul CAER, cat și în statele "Lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
RDG s-a confruntat cu grave probleme de forță de muncă. Autoritățile au căutat în acest context să atragă mână de lucru feminină, să sprijine creșterea natalității și, în unele locuri deficitare, să apeleze la forță de muncă din "Statele frățești" (Vietnam, Cuba, România). Femeile care munceau, aveau la locul de muncă gratuit ateliere de coafură, cosmetică și croitorie, intrare liberă la sălile de fitness și piscine, concedii suplimentare, bilete la spectacole etc. Alocațiile pentru copii erau apreciabile, iar condițiile create
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Varșovia și CAER, la ONU și în alte organisme internaționale, votul RDG se alinia automat celui al URSS indiferent de problema pusă în discuție. (Ilustrativ pentru această obediență circula o glumă: la o reuniune la Kremlin a șefilor din țările "frățești", convocată de Brejnev, acesta, pentru a verifica atașamentul față de Moscova al invitaților, le-a pus la fiecare pe scaun câte o pioneză mare și ascuțită. A venit Jivkov, a văzut pioneza și s-a așezat fără să spună nimic, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la una din ediții, pentru a admira "pavilionul României" ce prezenta realizări de marcă ale economiei naționale, aveam să fiu martor la un moment neprevăzut: la demonstrația efectuată de un tractor "de-al nostru", aflat la concurență pe piețele țărilor frățești și a celor din "lumea a treia" cu cele fabricate în RDG și Polonia, "minunea mioritică" și-a pierdut o roata în văzul unei numeroase asistențe. Situație penibilă explicată prin posibila "asistența tehnică prealabila" a concurenței.) Amintiri, amintiri! Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de turism, Pavilionul României a prezentat printre alte exponate și o veche hartă automobilistică a Europei, unde zone din Polonia erau trecute în "patrimoniul" Germaniei. Scandal mare, s-a scos harta, s-au cerut scuze și s-au dat explicații "frățești", dar au căzut și capete, printre care și al adjunctului ministrului turismului. La capitolul "carte" îmi reveneau o multitudine de sarcini: supervizarea problemelor schimbului de vizite de editori și scriitori, a schimburilor de carte și tipărituri dintre Biblioteca Națională a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vizite la nivel înalt. Cu aceste ocazii l-am studiat atent, încercând să fiu obiectiv în concluziile mele. A avut o primă perioadă când, datorită pozițiilor sale de politică externă, delimitării de ceilalți șefi de state și partide din "țările frățești", confruntării la scenă deschisă cu mai-marii de la Kremlin, implicării, uneori cu succes, în focarele de conflict internaționale, era o prezență constantă în mass-media străină, interviurile cu el fiind de interes și de aceea frecvent solicitate. Era atent cu ziariștii străini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întotdeauna să organizeze cum se cuvine momentele protocolare. Pe la un început de an a plecat din portul Constanța un mare lot de camioane de la uzina "Steagul Roșu" din Brașov cu destinația China. În anii aceia se mai acceptau în cadrul "relațiilor frățești" schimburi ciudate de mărfuri, gen o mie de perechi de pantofi, toți pentru piciorul stâng (nu-i glumă, s-a întâmplat!), dar chinezii de obicei erau serioși și ne dădeau doar mărfuri de bună calitate. La sosire la Constanța camioanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în acest context diplomației culturale îi revenea un rol important. Ultimul deceniu de dictatură comunistă și de dictatură personală a soților Ceaușescu lăsase în urmă o situație dezastruoasă în relațiile noastre culturale externe, mai subzistând doar cele cu țările socialiste "frățești" și cu unele din lumea a treia. Cu statele occidentale schimburile culturale erau practic "înghețate", de teama "infestării ideologice", documentele de colaborare, unele cu termene de valabilitate de un an sau doi, nemaifiind reînnoite. Se impunea ca atare ca prioritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sosirea președintelui Iliescu la aeroport și mai ales la participarea la locul desfășurării Reuniunii, am trăit un sentiment de jenă "coloana" Ambasadei României avea cele mai modeste, demodate și învechite mașini. Lângă Mercedesurile și BMW-urile delegațiilor din fostele țări "frățești", noi, în afară de autoturismul de reprezentare al șefului misiunii, un Fiat oareșicare de culoare "oliv", expuneam cu mândrie gloria națională 4 autoturisme Dacia , dintre care unele cu siguranță îl prinseseră și pe Ceaușescu. (Îmi amintesc, la acest capitol, și de cererea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ambasadori acreditați și la Montevideo, dar având sediul în Argentina sau Brazilia. Aveau ambasade la Montevideo majoritatea statelor latino-americane, SUA, Canada, Vaticanul, statele europene membre ale UE (cu excepția Irlandei, Luxemburgului și Finlandei, cu ambasadori rezidenți la Buenos Aires), Elveția, fostele "state frățești" Federația Rusă, Polonia și Cehia (Ungaria și Bulgaria aveau ambasadori rezidenți la Buenos Aires), Egiptul, Libanul, Republica Sud-Africană, China, Japonia și Coreea de Sud. Mai existau câteva Consulate generale și 50 de Consulate onorifice ale Turciei, Norvegiei, Siriei, Nicaragua, Singapore... Prima vizită am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în pijama, după terminarea programului, bineînțeles. Salariile atât în centrală, cât și în exterior, deși dublate în ultima perioadă, sunt derizorii în comparație nu cu cele ale diplomaților din statele occidentale, ci cu cele ale colegilor din fostele "țări socialiste frățești" și chiar ale celor din "lumea a III-a". De aceea, mulți tineri valoroși preferă să lucreze la firmele particulare sau în străinătate, fiind remunerați mai bine decât în MAE. Nu știu să se fi pus la punct o "schemă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]