4,656 matches
-
moții! Se făcuse târziu și până ce se lăsa noaptea trebuia să fiu acasă, la mine, în Nordul României. Am coborât tulburat și iritat de câte am văzut și auzit, fiindcă toate au început să mă frământe și știu că mă frământă degeaba, mai mult decât să scriu și eu, ca alții, și să mă alătur roșienilori nu pot face singur. Nu am nici forță economică, nici poziție socială, sunt numai un străin cu accent, dar cu același suflet românesc ca foarte
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
sunt tari. Gata, cupa e-a noastră. Ura!!!... (Vrea să dea un telefon. Ușa biroului se deschide brusc și intră ca o vjelie colonelul Gogoloi) - Sergent Dodoloanță! - Ordonați. - Mapa de corespondență. - Poftiți (îi întinde un dosar voluminos). - Așa, eu mă frământ, ard!... iar Dodoloanță-al meu citește ziarul? - Ardeți, să trăiți! - Cum?!... Ce-i obrăznicia asta? Drepți! - Păi...numai cei fericiți ard... să trăți! - Ce fericire, Dodoloanță?... (distrus) Asta numești tu, fericire?!... Idioții ăștia m-au terminat cu cu misiunile lor. (își
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
mileniu Un roman despre familia noului mileniu, scris cu umor, „Bărbat și soție“ poate fi citit ca o continuare a best-seller-ului „Copil și bărbat“ sau ca o poveste de dragoste care încearcă să dea un răspuns unor întrebări ce ne frământă pe toți: de ce ne îndrăgostim și de ce uităm; de ce ne căsătorim și de ce divorțăm; de ce rămânem și de ce plecăm... „Pe măsură ce trec anii și încep să văd reflecția mea din oglindă semănând din ce în ce mai mult cu tata, de cele mai multe ori mă surprind
Agenda2005-34-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284113_a_285442]
-
Rocus, Timișoara. Așa cum v-am explicat în rubrica din numărul precedent, nu suntem specialiști și nu acordăm consultații tehnice. De aceea, v-am și recomandat să vă adresați unor specialiști (eventual celor de la Universitatea Politehnica din Timișoara). Problema care vă frământă și pe dvs. nu este de competența noastră și nici nu vă putem ajuta în vreun fel în ceea ce privește rezolvarea ei. Simion Dimitrie, Timișoara. Nu am înțeles de ce v-ați adresat redacției noastre, și nu firmei care acordă dividendele. Această problemă
Agenda2005-44-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284352_a_285681]
-
Arad „în cadrul unor festivități înălțătoare și în prezența dlui Dr. Moise Ienciu director general, în ministerul cultelor și Dr. Iosif Popoviciu, delegat al ministrului instrucțiunii. În fine, este pomenită „o sărbătoare a ortodoxiei, o afirmare a credinței noastre pe pământul frământat de suferințele noastre din trecut“ - „În Dumineca din 7 Octomvrie s’a pus piatra fundamentală la catedrala ortodoxă română din Cluj, în prezența A.S.R. principele moștenitor Carol, a înalților prelați ai bisericei noastre, a reprezentanților guvernului, a deputaților sinodali
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
ajutorul se acordă familiilor în care venitul mediu lunar pe membru de familie este de până la 310 lei. Mincu Maria, Timișoara. Înțelegem că nu ați citit tocmai numerele din săptămânalul nostru în care s-a răspuns la întrebarea care vă frământă - mai precis, nr. 26/2005 (în care a apărut articolul „Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate l Datorată numai de persoanele fizice autorizate“) și nr. 45/2005, unde s-a revenit asupra informațiilor din articolul menționat, reamintindu-se că nu
Agenda2005-47-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284385_a_285714]
-
linguri zahăr tos, 2 linguri ulei. Mod de preparare Drojdia se înmoaie în lapte călduț. Făina se cerne, apoi în ea se încorporează o linguriță de sare, un ou, drojdia crescută, margarina moale, zahărul și coaja de lămâie, apoi se frământă aluatul. Se acoperă și se lasă la dospit cca 45 de minute. Se prepară umplutura, se spală portocala bine, apoi se curăță foarte subțire de coajă, fără să se taie și partea albă, după care coaja se pune într-un
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
mărunte, colorate, făină pentru planșetă, hârtie pentru copt, 3 pungi mici de nailon. Mod de preparare: Se separă gălbenușul de albuș. Untul sau margarina rece se amestecă cu 50 g zahăr pudră, gălbenușul, făina și praful de copt și se frământă repede. Aluatul obținut se ține cca o oră la frigider. Pe o planșetă se presară făină, se întinde o foaie de cca 4 mm grosime și se taie în forme de iepurași de diferite mărimi. Se pun în tăvi tapetate
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
preparare: Se separă albușul de gălbenuș, albușul se acoperă și se pune la frigider. Se amestecă făina cu untul rece, cu cele două feluri de zahăr, un vârf de cuțit de sare, gălbenușul și 4-5 linguri de apă rece. Se frământă repede un aluat fin, se învelește în folie de aluminiu și se dă pentru o oră la frigider. Aluatul fraged se împarte în două părți. Din fiecare parte se întinde o foaie de jumătate de centimetru grosime, care se taie
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
ancheta, gândind că nu este frumos să asculți pe la uși. Dacă îi spune mamei? Să vezi atunci scandal și bătaie! Copilul tăcu și păstră fără a da prea mare importanță cuvintelor cheie. Dar mintea lui nu sta pe loc. Se frământa, căuta! De ce tata s-a împușcat? Doar mi-a promis că mă învață să joc șah, mi-a promis o vacanță la mare! Gândea, gândea, căuta! Ceva nu se leagă! Aduse din nou la lumină seara sau poate chiar noaptea
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
Nu mai avea chef să facă bulgări de zăpadă. Doina îl urmări, privind de altfel și la elevii clasei, dar rămânea preocupată de Petrică. Începu să fie din ce în ce mai neliniștită. Băiatul devine tot mai neatent, mai trist. Eu știu ce-l frământă. Copilul poartă un nimicitor secret ce-l poate distruge. Ce aș avea eu de făcut? Ce îmi revine mie? Trebuie să stau de vorbă cu maică-sa! Ajunse acasă. Luci încă nu sosise de la serviciu. În timp ce își încălzea mâncarea sună
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
munte ne vom reface forțele. Amândoi avem nevoie de liniște, frumusețe, destindere și o atmosferă plăcută de munte. Erau fericiți! De altfel, nu mai era mult până atunci. O lună. ― Ce bine că am mai găsit bilete! Și ce te frământă, Doina? Sper că nu eu sunt cauza! Ți-am declarat iubire mea fără margini. Nicio clipă să nu te îndoiești de mine. Zâmbiră! Doina se cuibări în brațele lui. ― Am o poveste tristă în clasă. De ce să te încarc și
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
sări, arsă de furie. ― Ce să aibă?! țipă ea. Da, recunosc, l-am bătut că nu mă ascultă, dar a meritat-o! Aflu tot mai multe, gândi Doina. ― Mi-am dat seama că un secret legat de moartea tatălui îl frământă. Florica, căscă gura de parcă rămase fără aer. Apoi, țipă, isteric: ― Afară din casa mea! Cine ești dumneata? Ce, ești de la poliție? ― Nu, nu de la poliție! Dar asta urmează să faceți! Să vă prezentați acolo. Ieșind din casa familiei își dădu
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
secretul nemuririi, Nescrisa lege'a firii, viața împlinită. Viețuitoare, iarbă, copaci și zburătoare, Iar în risipă asta de sunete și'arome Se-amestecau feeric accente policrome, Dar mai lipsea el, omul, ființa gânditoare. L-a zămislit din luturi cu apă frământate Imprumutându-i chipul, mărețul Prometeu Athena'nțelepciune, putere de Anteu, Simțire și iubire în suflet incrustate. Neroditorul Haos s-a preschimbat în Lume, Un Univers, Olimpul, jos Terra și Infernul, Conviețuind cu toții și împlinind eternul, La fiecare soarta, un purtător de
METAMORFOZELE DUPĂ OVIDIUS PUBLIUS NASO de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384858_a_386187]
-
încetat și aerul era atât de curat. Ploaia a curățit totul. Dar viața mea? Se oprește o clipă.) E încă plină de mirosuri. Teiul acesta în floare îmi amintește de evaluările periodice. O viață plină de cântec și miros mă frământă și nu găsesc drumul. Se așază pe bancă.) Dumnezeule! Miros de plăcintă cu măr! Ce frumos a fost în vara aceea când o femeie de la țară m-a primit în casa ei două luni. Era o femeie cu frica lui
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
prin pridvorul mânăstirilor, în anturajul duhovnicesc al unor mari pustnici și trăitori, a ajuns în vâltoarea lumii unde vâslește înnebunit de dorința de a-și scoate corabia la limanul liniștit al desăvârșirii și împlinirii existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de data aceasta, în repetiție, ca de fiecare dată, să încheie șirul scrierilor sale cu cartea de față la care a dorit să mă facă părtaș printr-o smerită semnare a prefeței
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Citește mai mult TABLOU DE SEPTEMBRIEde Nicolaie Tony DINCĂCiorchinii copți, în vie, se lăfăie la soare,Visând cu jind la
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei,Se-agită și vibrează la orice adiere;Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei -Își scutură parfumul de poame și de miere.Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă,Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi -Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.... Abonare la articolele scrise de nicolaie dincă
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
-n ploi carnale plăceri-n negru strigă mii, Și florile-n ram se sting, în luptă mor îngerii ce zbor, Copiii cei saraci colindă și zile-n datini duc fior, Se cerne raiul într-un iad și-n chinuri spirite frământă, Și pietre cad peste veșmânt și-n Dumnezeu patimi se-aruncă, Mor rude cu blestemu-n sânge, iubiri ce sau născut mor vii, Și teatrul n-a mai tras cortina pe scena dramei în pustii, Batrână oaste omenească în trupu-i urlă
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
vântul rece-mi cântă la ureche, Ca o vioară fară de arcuș... Mă iartă toamnă că puțin mi-ești dragă... Doar trena ta de frunze mă încântă... În mine intri și mă lași fără de vlagă, Și gânduri negre mintea îmi frământă. Mi-e jale de pădurea ruginită, De tot ce a fost viu și-acum e mort.. Mă iartă, toamnă rece,-ngălbenită, Că eu venirea ta, nu o suport... De-ai fi venit și-ai fi lăsat să cânte, Și mierle
MĂ IARTĂ, TOAMNĂ... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384327_a_385656]
-
Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Se-ntoarce-n tină frunza, să se tranforme-n viață, Ca niște furi, pe ceruri, se înmulțesc și norii, Ne văruiește
TABLOU DE SEPTEMBRIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384357_a_385686]
-
mâna ei Belșug și darul dragostei. E toamnă mirosind a ploi De roua dorului din noi, De lacrima unui sărut, De sufletul ce ne-a durut... E toamnă... vreau să sufăr iar, Sperând că nu e în zadar... Și mă frământ, și te aștept Să mi te-ascunzi râzând la piept. Referință Bibliografică: DE TOAMNĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384401_a_385730]
-
fost Cenușereasa, te destăinui, Cu viața un supliciu de Sisif Prin versuri coarde sufletești îți chinui Fără să guști din stihul apocrif Diez la cazne nu-ți înalță cântul Căci n-ai pierdut nimic de n-ai avut Prea te frămânți să-ți cizelezi cuvântul Pentru-a uita trecutul disolut În vâlvătăi se năruie speranțe Când coardele vibrează-n dezacord Dorințele trăite în restanțe Rămân doar o cicatrice pe cord! Pe drumuri pietruite din cuvinte Poți să compui distihuri din scântei
CENUSEREASA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384571_a_385900]
-
sau chiar de el și Luminița, întrebând-o de vorbă. Acasă are liniște deplină și nimeni nu o va tulbura de la lucru. Dorea să se încadreze în termenii stabiliți de ea, pentru prima parte a contractului. Toată noaptea s-a frământat în somn, chiar dacă îl avea pe Radu lângă ea. Abia aștepta să se lumineze și să rămână singură, să-și lămurească odată pentru totdeauna ambiguitatea, dar mai ales duplicitatea. Se culca cu Radu, dar se gândea la Giacomo. Cum să
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
de păianjen, întinse peste tot, pe unde pașii te poartă și unde se mișcă o fustă de femeie frumoasă. Bănuiesc că numai acestea te interesează, nu orice femeie, doar ești un estet prin profesie. Bine că am aflat ce mă frământa de atâta timp și nu am continuat să persist în prostia de a fi aceeași credulă incurabilă în onestitatea oamenilor." Nu știa cum să se simtă, eliberată din nebunia înamorării sale subite de italian, sau să-i pară rău după
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]