8,186 matches
-
național. Tot în aceeași zi Bărzăunul a făcut o declarație publică, de față fiind Ilinca și Virgil, că nu vrea să mai audă de el cît o trăi, deși îi este cumnat. (Soția sa, adică sora Bărzăunului, era profesoară de franceză tot acolo, în comună). Ba chiar s-a dus și la soră-sa și i-a comunicat următoarele: Să-i spui lui mister Răgălie (de obicei îi zicea pe nume, deși era mai în vîrstă ca el cu 16 ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și de iepuri bruni, ca de câmp, în ultimele luni de toamnă! Nu știu cum le făcea să crească așa de repede! O vreme, am crezut că Lea era chiar botanistă, cu patalama, până când mama mi-a povestit că avea studii de franceză, că făcuse o căsătorie nefericită și terminată „urât“ undeva prin străinătate și că suferea, ca mai tot neamul nostru ciupit de câte-o maladie cu personalitate, de un fel de regresie voluntară și alintată în timp, care-o făcea să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de medic, aplecat pe microscopul lui. Nas lipit de laptop. Niciodată nu m-aș fi gândit că editorul lui Alex e un tip cu cravată. Unul cu moacă de om serios... Omulcucravată. — Fata care a găsit folderul e studentă la Franceză, la Univer sitate. Masterandă, de fapt. E studenta unui coleg al nostru. Vlad Calotă, nu știu dacă ați auzit de el... — Mă tem că nu... — Profesor la Franceză... A colaborat cu noi pentru niște ghiduri, le știți sigur, astea cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de om serios... Omulcucravată. — Fata care a găsit folderul e studentă la Franceză, la Univer sitate. Masterandă, de fapt. E studenta unui coleg al nostru. Vlad Calotă, nu știu dacă ați auzit de el... — Mă tem că nu... — Profesor la Franceză... A colaborat cu noi pentru niște ghiduri, le știți sigur, astea cu toate capitalele lumii în istoria literaturii universale, care iau câte-o stradă și listează toate cărțile în care e menționată, și dau și fragmente... le știți... le scoatem
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ani, în compania unui mașinist de la teatrul din colțul străzii și a unei balerine pe jumătate bete, cu fractură de menisc. Făcându-mi temele printre discuții despre existențialism, adulter, modele de rochii, istoria nudului în fotografie, probleme de traducere din franceză, dependența de medicamente, experimente ratate, relații abuzive, cure de slăbire, depresii, divorțuri și custodii, muzee ale lumii din care, până acum, am ajuns să văd 96 (sunt 114, cu toatele - le am scrise pe ultima foaie a unui caiet de matematică
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
toți băieții au, după o anumită vârstă, să rămân în apartament, ea se duce în Intrarea Vâlcului. — Păi și ce-o să faci acolo? O să gătească, o să traducă, o să citească tot ce n-a citit la tinerețe, o să dea meditații la franceză... — De ce nu te-apuci de scris? A surâs blând. Copilăros, undeva între „poate“ și „nu se poate“. Ca și cum s-ar fi temut să nu mă supere cu nerăspunsul ei. A plecat. Toate lucrurile ei au încăput în două valize mici
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cea mai clară oglindă a vulgarității și că spiritul care se reflectă în ea este un spirit saturat de cel mai abrutizant simț comun. Și la fel cum simte aversiune față de literatura spaniolă, simte, și nu puțin, și față de cea franceză, iar când spiritul uneia și alteia fuzionează, se ivește ceva ce pentru el simbolizează Moratín4. Când vorbește despre Moratín l-am auzit vorbind despre el de multe ori își pierde firea și nu are nicio reținere. "Moratín este un abis
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că sunt Închise toate, au băut muncitorii tot, a zis cu obidă avocatul Baculovschi. N-au mai lăsat nimic pentru poeți. Vorba lui Păstorel: Ha! Ha! — Ha! Ha! i-a răspuns cu sarcasm Lorena B. Păstorel mon cul. — Madame știe franceza, s-a băgat În vorbă și Spiridon, libidinos. Atunci vă invit la mine În cambuză... — Boșorogule, l-a alintat ea, sunt sătulă de poezie. — Nu uita, Vasile, să vii să citești la ședința viitoare! a mai strigat Puiu Nistea, după
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de programare, teorii matematice de avangardă etc. În această perioadă, cine avea chemare învăța, căci existau cărți, profesori. E o dezinformare că nu intrau în țară reviste, comunicări; intrau, dar trebuia să te pricepi să le citești, să știi engleză, franceza, nu erau la tarabă, mura în gură pentru proști sau veleitari. Vulpea când nu ajunge la struguri, îi declară acri, așa și cu plagiatorii, incapabilii, ca să își acopere tâmpenia, au început să spună că nu aveau după ce să învețe. Erau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Și reumatismul. Cred că va ploua. Costel:Lasă văicăreala!Ia zi,a mai telefonat nepotu-tău?Ce mai spune? Nelu:Ultima oară mi-a promis că vine la mare.Va trece pe aici.Și-a cumpărat un laptop. Traduce cărți din franceză și din engleză în chineză.( Se întrerupe.O sonerie). Parcă a sunat cineva...( Amândoi întorc privirile spre ușa din dreapta.Apare o tânără bronzată). Monica:Bună ziua!Aici locuiește Americanu? Nelu:Nu stă aici. Costel:Ce doriți de la dânsul? Monica:Am citit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un pat e mai demn. Avusesem până atunci o situație privilegiată în cadrul firmei, fiind singurul ghid care putea duce în Deltă și de-a lungul litoralului autocare cu turiști din mai multe țări deodată, vorbindu-le la microfon alternativ în franceză, engleză, germană, italiană etc. în vara aia însă, sosind din ce în ce mai multe legiuni de mumii bronzate pentru cure cu Gerovital, le-a mai trebuit cineva ca mine, și până la urmă au adus-o, de nu știu unde, pe Imola. Când am văzut-o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din cap, deși nu terminase de mâncat și încă îi vâjâiau urechile de foame. Nur Iulian era jenat cu ea. I-a spus odată: „Măi fată, ciulește-le mai mari, sau hai să te-nvăț eu cum să spui în franceză: n-am înțeles, mai ziceți o dată, s il vu-ple.“ N-a vrut, a zis că ea știe. Mai rău, i-a spus că-i el complexat că rămâne un nenorocit de român. El și-a dat atunci seama că are
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit un mare savant, Hasdeu, filolog, lingvist, istoric, folclorist, marcantă figură culturală a epocii. Avea o fiică, Iulia, frumoasă și talentată, a făcut studii strălucite la Sorbona, a publicat poezii în franceză... A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona. S-a pierdut la doar 18 ani. Aici, la Câmpina, există de peste 100 de ani un castel ciudat, care ar fi fost construit după schițele dictate după moarte, de Iulia, tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Primul volum din această serie a fost consacrat relațiilor literaturii române, în periodice, cu literaturile engleză, canadiană, americană, australiană, germană, austriacă, elvețiană de limbă germană, olandeză, flamandă, norvegiană, suedeză și daneză. Cel de-al doilea a fost dedicat literaturilor romanice: franceză, provensală, belgiană, elvețiană de limbă franceză, catalană, spaniolă, portugheză, latino-americană de limbă spaniolă și portugheză. Volumul al treilea a cuprins literaturile antichității greco-latine și cele slave, orientale, asiatice și arabe. În 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
alt analist al temei, d. Pierre-Henri Tevoillot, îngrijorat de nivelul de cunoștințe generale al tinerilor care intră în universitățile specializate în discipline științifice, a propus ca în primii ani de studiu să fie introduse și în acestea cursuri obligatorii de franceză, istorie, greacă și latină. Iar în anii premergători licenței un curs de istorie a gândirii. La rândul lui, sociologul și filosoful Edgar Morin a subliniat necesitatea unei "gândiri complexe", întrucât în opinia sa principala deficiență a educației de astăzi e
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
e chiar o doamnă de Montparnasse, să ne-nțelegem. A evoluat, s-a cizelat, s-a aranjat, iar s-a aranjat, iar și iar. Și totuși, undeva, cineva știe de ziare, de piață, de Vatra Luminoasă ascunsă acuma într-o franceză acceptabilă, în dosul unui parfum scump, care dă bine pe piele. Când n-ai pe nimeni în spate, iți cam trebuie rating, ca să nu te dea afară. Simplu", explică Teo. Schimburile de replici vin într-un moment în care Mihaela
Mihaela Rădulescu, un nou atac la adresa lui Teo Trandafir by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72055_a_73380]
-
Europa, SUA sau Canada, și publică în limbi de circulație internațională. Literatura imigranților în limba țării de adopție a devenit un fenomen de neignorat al literaturii contemporane. Amin Maaluf, Tahar Ben Jelloun, Assia Djebar, Sonallah Ibrahim sau Elias Khoury în franceză, Rafiq Schami în germană, Rawi Hage și Fadia Faqir în engleză, Abdelkader Benali în... olandeză(!) sunt numai câteva dintre numele apărute pe firmamentul celor mai traduse best-sellers. E șocant să citești în germană sau engleză un autor cu nume arab
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
prin independență și autoafirmare, spunând adevărurile net, dar într-o exprimare inedită, care ține de cultura orientală. Prin educația lor au învățat să pună accent pe limba literară, pe frumusețea poeziei clasice, pe filozofie, iar acum spun în engleză sau franceză, cu aceeași grijă pentru exprimarea artistică, adevăruri pe care n-ar fi îndrăznit niciodată să le rostească. Recent au apărut și în limba română două romane de Fadia Faqir, scriitoare brito-iordaniană musulmană (născută în 1956 la Amman, cu studii universitare
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
șansa de a obține subvenții. O altă traducere foarte bună (a Irinei Vainovski-Mihai) îmbracă în limba română romanul libanezului canadian Rawi Hage, Jocul lui De Niro, apărut în 2006 în engleză (deși autorul a crescut și studiat în arabă și franceza, engleza fiind o limbă recent învățată, după imigrarea sa la New York). Hage trăiește din 1991 la Montreal, unde a studiat artele la Dawson College și Concordia University, trăind din jurnalism, fotografie și șoferie de taxi. Debutul i-a fost încununat
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
de transfer în străinătate" (Pulsul zilei, 20.02.2008). Verbul a oferta e o creație românească destul de recentă, de la ofertă: originea italiană (offerta) și germană explică sensurile preponderent economice, comerciale, pe care le are cuvîntul ofertă în română, în timp ce în franceză echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
a semnat publicațiile cu numele "Barbu B. Brezianu". Apoi Barbu Brezianu a lucrat în justiție, ca judecător, începând de prin 1930. În 1934 el a cumpărat din întâmplare de la un anticariat ediția întâi, din 1867, a traducerii epopeii "Kalevala" în franceză, făcută de Léouzon-Le-Duc. Pe de altă parte, Liga Națiunilor a lansat un concurs internațional pentru cea mai bună traducere a Kalevalei, pentru anul 1935, pentru centenarul epopeii finlandeze. Astfel Barbu Brezianu s-a apucat de traducere, folosindu-se de versiunea
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
vieții la Paris și care poate fi considerat drept fondator al sculpturii moderne. Cea mai importantă carte a sa conține o amplă prezentare a operei din România a lui Brâncuși (carte apărută în 1974, cunoscând noi reeditări și traduceri în franceză și engleză). Barbu Brezianu a explicat arta lui Brâncuși și ne-a învățat s-o privim. Opere de-ale lui Brâncuși sunt destul de puține în România, deoarece el și-a petrecut la Paris mare parte din perioada de creație. Cea
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
la ziua nunții ei. Respira anevoie, dar s-a calmat încetul cu încetul, până ce gândurile ei s-au confundat cu glasurile acelor oameni dezgustători care își închipuiau c-au omorât-o. A recunoscut îndată vocea lui Le Monsieur vorbind în franceză cu mercenarii care-l însoțeau peste tot. Uneori rostea fraze în spaniolă, ca să înjure. Era sigură c-o căutau disperați. Precis credeau că fusese atinsă de glonț. Se învinuiau unul pe altul că nu mai apărea cadavrul saharienei. S-au
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
DLR, tomul X, partea 1, 1986), sensurile sînt ilustrate de citate destul de recente, din a doua jumătate a secolului al XX-lea. E destul de clar că termenul scalp, de origine engleză, a intrat în limba română prin intermediar francez; în franceză cuvîntul apare cu aceleași sensuri, chiar mai explicite: "trofeu constituit din pielea craniului smulsă împreună cu părul, pe care indienii din America o luau de pe inamicii învinși" TLFI-Trésor de la langue française informatisé); e înregistrat ca împrumut din engleză, din secolul al
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
direct din engleză, astfel încît preiau termenul scalp cu sensul englezesc - "pielea capului" -, fără a-și pune problema acceptării acestui sens în română. Asistăm așadar la situația (destul de frecventă în ultimii ani) în care un anglicism intrat în română prin intermediul francezei - și având astfel sensurile din franceză - este reîmprumutat direct din engleză, cu sensuri suplimentare. Procesul e firesc și inevitabil, pe măsură ce cunoașterea și influența francezei se reduc, în timp ce crește familiaritatea vorbitorilor cu limba engleză. Modificarea semantică nu e totuși la fel de necesară
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]