1,415 matches
-
iar intervenția sa a fost scrisă și citită de James Wilson 7. 3. Thomas Paine 8 (1737-1809), pamfletar, negustor, meșter, orator, revoluționar, emigrant (de la Norfolk, unde s-a născut într-o familie de quakeri) în America. La sfatul lui Benjamin Franklin, a publicat Comon Sense, pamflet pentru independența coloniilor americane, ideile din acesta fiind dezvoltate în proiectul Constituției liberale din Pensylvania, care prevedea vot universal, alegeri anuale, legislativ unicameral, reprezentare democratică. A intrat în armata revoluționară a lui Washington, a luptat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Comisiei pentru o nouă Constituție. Reforma constituțională: analiză și proiecții, Editura Universul Juridic, București, 2012. Dimancea, Lavinia, "Față în față cu Republica Iliescu și Constantinescu merg pe mâna actualului sistem", în Jurnalul Național, 10.04.2007. Doren, Carl van, Benjamin Franklin, Viking, New York, 1938. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Drăganu, Tudor, Drept constituțional și instituții politice, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 1998. Duverger, Maurice, "A new political system model: semi-presidential government", în European Journal
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Press: Westport, CT; Londra, 2006. 4 Dumas Malone, Jefferson and His Time, vol. 7, Little, Brown, Boston, 1948-1963. 5 David Miller, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, pp. 397-398. 6 Idem, pp. 352-353. 7 Carl Van Doren, Benjamin Franklin, Viking, New York, 1938. 8 Eric Foner, Tom Paine and Revolutionary America, Oxford University Press, New York, 1976. 9 D. Miller, op. cit., pp. 355-357. 10 Idem, pp. 21-23. 11 John Zvesper, Political Philosophy and Rhetoric. A Study of the origins of American
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Political Theory of The Federalist, University of Chicago Press, Chicago, 1984. 14 D. Miller, op. cit., pp. 324-326. 15 J. Madison și J. Jay, The Federalist, Editura M. Belott, Oxford, Blackwell, Editura Nouă, 1987. 16 Printre aceștia, George Washington și Benjamin Franklin care au schițat drapelul american cu stele în cinci colțuri ce amintesc de simbolurile existente pe plafonul piramidei faraonului Unas din Egipt, care semnificau influența puterilor spirituale asupra puterilor umane, puteri spirituale care induceau spre pământ influențe binefăcătoare. Reprezentarea unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în junglă și văd eu acolo ce pasiuni îmi vin. Să nu ne mai fie frică de junglă! Cea a oamenilor e mai periculoasă. 52 Interesant. Prima scriere americană tradusă în românește a fost un fragment din "Autobiografia" lui Benjamin Franklin, publicat la Buzău în 1839. Și tot interesant: printre traducătorii din literatura americană au fost și patru prim-miniștri ai României M. Kogălniceanu, P.S. Aurelian, Titu Maiorescu și N. Iorga. 53 În Evul mediu, când se rupea ștreangul, spânzuratul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
70 FENELON, Fr., 51 FERDINAND I, rege al României (1914-1927), 25, 150, 203 FICHTE, J. C., 57, 234 FILIP, Iulian, 104 FILIP, Vasile, 74 FIRDUSI (A. K. Monsur), 60 FLECHTENMACHER, Al., 64, 146 FLOREA, C., 26 FRANCE, Anatole, 17, 50 FRANKLIN, B., 200 FRĂSILĂ, Petru, 256 FREDERIC cel MARE, rege al Prusiei (1740-1786), 76 FRÉMIET, Em., 26 FUNDOIANU, B., 157, 236 G GABRIELESCU, Nicolae, 80 GAFTON, Marcela, 104 GANE, Nicolae, 89 GĂTĂIANȚU, Pavel, 106 GAVRILUȚĂ, Nicu, 114 GEORGESCU, Ion, 26 GEORGESCU-TISTU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și ceilalți paranoici de dreapta, dar și de cei care doreau să oprească normalizarea relațiilor cu Vietnamul, văzînd în aceasta o răzbunare pentru înfrîngerea militară suferită de Statele Unite în zonă. În ce privește demascarea acestei campanii din 1992 vezi articolul lui Bruce Franklin din ziarul The Nation din 10 mai 1993: 161. 13 Jeffords notează că filmul Dispărut în misiune (Missing in Action) din 1984 prezintă și el pe erou renunțînd la femei și sexualitate, înscriindu-l astfel în scenariul fascist al purității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
medic șef al Spitalului de copii, profesor la Facultate, consilier general, str. Scaune, 60; Roșca, Iulius, str. Cazărmii, 40; Rosenfeld, A., negustor, Calea Victoriei, 35; Rosetti, C.A., fost ministru, director politic al Românului, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Dim., avocat, str. Franklin, 2; Rosetti (doamna), Maria, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Vintilă, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Th., președinte al Curții de Casație, str. Povernei, 30; Saita, I.G., funcționar, str. Luterană, 20; Sălceanu, M., negustor, str. știrbei-Vodă, 9; Saligny, A.O., inginer, str. Clopotari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Arte Frumoase, Calea Griviței, 16; Storck, Em., comisionar la librăria Graeve & C-ie, Calea Griviței, 16; Sturdza, Dim., ministrul Afacerilor Străine, str. Mercur, 12; Szekulics [Seculici], I., director general al Societății de asigurare „Dacia-România“, str. Italiană, 5 bis; Szöllösy, librar, str. Franklin, 3; Tahacovici, N. șt., consilier municipal, str. Covaci, 3 bis; Tamara, G., colonel, str. Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fotografii artistice, Calea Rahova, 42; Mandi, Fr., fotograful Curții, str. știrbei Vodă, 2; Meyer, G., Calea Grivița, 24; Peschy, E., Calea Victoriei, 21; Serafim, N.V., Calea Moșilor, 27; Schwarz, M., Calea Grivița, 37; Schwartz, S., Calea Rahova, 42; Szöllösy (doamna), str. Franklin, 3; Teodorovici, G., Calea Grivița, 19; Tiedge, Calea Victoriei, 13 (pp. 357- 358). Fototipie: Socec & Teclu, tipografie și litografie, cromolitografie, fototipie și fotogravură, str. Berzei, 96 (p. 358). Pianuri (magazine de ~): Gebauer, C., pianuri - de vânzare și de închiriat, Calea Victoriei, 23
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tratamentul pacienților cu tulburări anxioase. Programele specializate de terapie pentru tulburările anxioase au fost concepute în 1978, după modelul programului de tratament pentru adulții cu probleme de vorbire elaborat de dr. Andrews cu mult timp în urmă. În 1979, John Franklin a conceput și a testat primul program pentru pacienții cu agorafobie. Începînd din acel an, s-au pus la punct programe legate de atacurile de panică și agorafobie, de fobia socială, de fobiile specifice, de tulburarea obsesiv-compulsivă sau de anxietatea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fobia socială, de fobiile specifice, de tulburarea obsesiv-compulsivă sau de anxietatea generalizată. Timp de douăzeci de ani, numeroși specialiști au participat la reconfigurarea și testarea ghidurilor pentru diverse programe. Contribuții semnificative au adus foștii angajați ai secției amintite, îndeosebi John Franklin, Paul Friend, Stephen MacMahon, Richard Mattick, Carmen Moran, Conrad Newman, Susan Tanner și Morison Tarrant. Robin Harvey era pe atunci administratorul secției. Le sîntem deosebit de recunoscători pentru ajutor și sugestii lui Alex Blaszczynski, Anette Johansson, Colin MacLeod, Richard Mattick, Hugh
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
episodică) este inclusă în categoria altor tulburări anxioase. Studiile empirice confirmă structura propusă de DSM-IV, mai degrabă decît cea cuprinsă în ICD-10. La pacienții care caută ajutor de specialitate, panica se instalează, de obicei, înaintea agorafobiei (Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987). Agorafobia este caracterizată mai puțin de teama de anumite situații și mai degrabă de teama de a avea un atac de panică în aceste situații (Franklin, 1987). Din punctul de vedere al practicii medicale, distincția
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
instalează, de obicei, înaintea agorafobiei (Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987). Agorafobia este caracterizată mai puțin de teama de anumite situații și mai degrabă de teama de a avea un atac de panică în aceste situații (Franklin, 1987). Din punctul de vedere al practicii medicale, distincția între cele două tulburări are mai degrabă o funcție descriptivă, ce indică măsura în care o anumită persoană va necesita tratament pentru evitare agorafobică, pe lîngă cel specific tulburării de panică
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
trei observații generale legate de tulburarea de panică însoțită de agorafobie. În primul rînd, tulburarea s-a declanșat într-un moment precis, pe care pacienta l-a asociat primului atac de panică (Uhde et al., 1985; Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987). În al doilea rînd, evitarea situațiilor a avut loc după instalarea atacurilor de panică, pentru că pacienta se temea de consecințele unei astfel de crize în anumite situații (Goldstein și Chambless, 1978). În al treilea rînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de panică, pentru că pacienta se temea de consecințele unei astfel de crize în anumite situații (Goldstein și Chambless, 1978). În al treilea rînd, atacul de panică implică o creștere puternică a excitației conexe, ale cărei origini îi sînt necunoscute pacientului (Franklin, 1990b) și care, în consecință, poate fi greșit interpretată drept un semn al unei afecțiuni fizice serioase (Clark, 1986, 1988). Diagnosticul diferențial Diagnosticul de tulburare de panică trebuie să excludă orice altă patologie fizică sau psihologică. În mod normal, pacienții
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
descriem atacurile de panică drept previzibile sau imprevizibile și drept provocate sau neprovocate. Termenul neprovocat este preferabil termenului spontan, pentru că descrie fenomenul, în loc să facă referiri subînțelese asupra presupusei etiologii. Mai mult, deși primul atac de panică reprezintă o experiență surprinzătoare (Franklin, 1990a), majoritatea pacienților diagnosticați cu tulburări de panică își descriu crizele drept previzibile și provocate (Goldstein și Chambless, 1978; Street, Craske și Barlow, apud Barlow, 1988). Ultimul criteriu despre care se credea că va susține etiologia unică a atacurilor de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai mulți factori de risc au fost asociați cu debutul tulburării de panică și cu cel al agorafobiei. Mai întîi, numeroase studii au relevat faptul că evenimentele stresante din viața cuiva precedă declanșarea afecțiunii (Faravelli, 1985; Faravelli și Pallanti, 1989; Franklin și Andrews, 1989; Pollard et al., 1989). Interesant este faptul că, după cît se pare, nu frecvența crescută a acestor evenimente neplăcute în sine este cea care semnalizează debutul atacurilor de panică, ci percepția negativă asupra importanței acestor situații, mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Andrews, 1993b) au trecut în revistă literatura consacrată motivelor dezvoltării comportamentului evitant, au examinat opt ipoteze și au ajuns la concluzia că, deși atacurile de panică precedă aproape întotdeauna apariția comportamentului evitant (Uhde et al., 1985; Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987), evitarea nu este o consecință a severității sau frecvenței atacurilor de panică ori a vîrstei la care debutează tulburarea. Studiile cu privire la efectele duratei tulburării de panică și la debutul afecțiunii nu sînt la fel de riguroase, dar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de panică. Primul set cognitiv asociat cu evitarea agorafobică presupune așteptări pesimiste cu privire la viitor. Evitarea excesivă a fost asociată cu așteptările legate de posibile frici care apar în anumite situații, și nu cu teama de atacul de panică în sine (Franklin, 1987; Noyes et al., 1987a; Craske et al., 1988; Fleming și Falk, 1989). Telch et al. (1989) au descoperit că anticiparea unor consecințe sociale (mai curînd decît fizice) negative era ceea ce îi deosebea pe indivizii cu tulburare de panică însoțită
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
progresului sînt depășite în mod eficient. Dificultățile de înțelegere a tratamentului și de supunere pot fi gupate în funcție de probleme ce țin de (1) educație, (2) reducerea ritmului respirator, (3) relaxare, (4) expunere gradată și (5) restructurare cognitivă. Probleme de educație Franklin (1990b) a descoperit că cei care suferă de o tulburare anxioasă generalizată și-au explicat primele atacuri de panică drept reacții la stres, în timp ce 90% dintre pacienții cu agorafobie nu știu care sînt cauzele și adevăratele semnificații ale simptomelor lor. Scopul componentei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt considerate astăzi principalul factor declanșator al evitării agorafobice (Clum și Knowles, 1991). Se crede că acestea derivă din eșecul unui semnal de alarmă (i.e., răspunsul de tip luptă sau fugi) în cazul indivizilor mai vulnerabili (Barlow, 1988; Andrews, 1991; Franklin, 1991). Anxietatea ridicată (ca trăsătură de personalitate) scade pragul activării răspunsului de tip luptă sau fugi. Numeroși alți factori, precum stresul sau expunerea la stimuli care provoacă teamă, scad, de asemenea, pragul de activare. Drept rezultat, reacția de alarmare poate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai aproape ca neamurile și oricând ne putem ajuta. Și-apoi, așa e și frumos să fii mereu bun cu semenii tăi, cum ne învață și biblia, cartea sfinților. De multe ori îl auzeam pe tata rostind vorbele lui B. Franklin: "Cea mai nobilă întrebare în lumea asta: Aici ce bine pot face?". Ca o replică, adesea tata îi întreba pe vecine: Ce pot face pentru voi? Aveți nevoie de ceva? Din această cauză, tata era iubit și respectat în sat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prin prelungirea gândirii creatoare. Platon, părintele filosofiei, cugeta astfel: "Corpul nostru se îmbolnăvește prin lene și neacțiune, și se păstrează prin muncă și prin exerciții. Pentru suflet e la fel, inactivitatea e un rău". Munca deci, este o necesitate fiziologică. Franklin, din muncitor (legător de cărți), a ajuns prin muncă și cinste filozof, o glorie a omenirii. Dintre oamenii simpli merită amintit pe Farr Thomas, un modest și cumpătat muncitor englez, care a trăit 152 de ani și pe Henri Jenkins
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și invenții care au dat un imens impuls vieții. La 1831, Cyrus Mc. Cormick a venit cu secerătoarea, la 1846, prima mașină de cusut, s-a extins apoi cositul cu coasa, apoi o mică mașină pentru fabricat lumânări, iar Benjamin Franklin În 1742 a venit cu prima sobă de gătit Încălzit. Țăranii noștri, ca și cei din Balcani, găteau pe la 1935-1940 Încă pe pirostrii, ghemuiți jos, depunând o muncă istovitoare. În județul Constanța se gătea cu tizec, din lipsă de lemne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]