1,069 matches
-
Sîntem țărani, striga el mereu, curată socoteală, și țărănește ar fi trebuit să gospodărim". Nu ne trebuie, deci, stat constituțional cu libertate, egalitate, fraternitate și suveranitate, deoarece "libertatea e libertate de a exploata, egalitatea e egalitatea de a deveni tiran, fraternitatea e un moft ilustrat prin ghilotină" și, mai ales, pentru că "țăranul oricît său la rărunchi ar avea, bani n-are și statul modern are nevoie de bani"... Să nu facem, așadar, un stat modern, ci să ne întoarcem la vremurile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conștienți că sînt totdeauna șanse ca cele două etici, a convingerii și a responsabilității să interacționeze, în cazul celui animat cu adevărat de o deplină vocație politică. Altfel, înțelept, dacă ne cunoaștem măsura și potențialul, să fim mulțumiți a cultiva fraternitatea ce ne leagă în plan uman și în rest să ne lucrăm, cum ar spune Candid al lui Voltaire, bucata noastră de grădină, sau, dacă vreți, de cer. Concluzia finală a conferențiarului este una întru urmarea și cultivarea vocației, indiferent
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dreptate. Ideile conținute în cele două principii ale dreptății (drepturi și libertăți egale, în primul; egalitatea de oportunități și principiul diferenței, în al doilea) sunt în același timp condiții ale solidarității. Rawls spune că "principiul diferenței dă o interpretare principiului fraternității [...] adică ideii de a nu vrea să ai avantaje mai mari, dacă acest lucru nu este în beneficiul celor care o duc mai puțin bine"44. Teoria democratică a dat mai puțină importanță ideii de fraternitate, care înseamnă "o anumită
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dă o interpretare principiului fraternității [...] adică ideii de a nu vrea să ai avantaje mai mari, dacă acest lucru nu este în beneficiul celor care o duc mai puțin bine"44. Teoria democratică a dat mai puțină importanță ideii de fraternitate, care înseamnă "o anumită egalitate a stimei sociale manifeste în diferite convenții publice [...] precum și un anumit simț al prieteniei civice și al solidarității sociale". Teoria lui Rawls a apărut într-un moment de declin pentru politicile de tip welfare și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în omul particular, concret, a dimensiunii lui transcendente este astăzi principalul scop al adeziunii religioase. Cînd accentul nu cade pe literalism, ca la fundamentaliști, angajarea în religie se leagă de confortul spiritual, de sentimente frumoase, precum și de lucruri mai nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
probleme în interpretarea pe care o dăm, în general, răspunsului la întrebarea referitoare la încredere din sondajele de opinie. Și asta dincolo de problema definirii încrederii și a sinonimiei imperfecte cu alți termeni, precum empatie, reciprocitate, civilitate, respect, solidaritate, empatie, tolerare, fraternitate, ș.a.m.d. Încrederea pare mai puțin o trăsătură internă, consolidată, imuabilă, a personalității cuiva, cât o evaluare a mediului social. Doar așa am putea explica variația bruscă a nivelului încrederii, ca răspuns la variațiile condițiilor exterioare. Răspunsul la întrebare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
vieților lor și-n drumăritul lui în dune, iar credința asta le menținea lumea în forma ei unitară și suportabilă. Că în fiecare din ei ar fi așteptat, poate, un nomad de duminică nu-i împingea, totuși, la efuziuni de fraternitate și solidarizări ieșite din comun cu mai autenticii reprezentanți ai genului. Cu toată buna primire a lui Onu, Rică nu reuși să-și găsească tihna printre cei ce-l înconjurau: apropierea dintre ei fusese compromisă, și asta nu din cauza rulotelor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
luat microfonul și a Început să urle În transă: „thanks America! I love America! Ah, Money! Money!”. Femeia afișa un exhibiționism patologic, parcă cineva Îi apăsase pe un buton al minții, iar psihologul care trebuia să comenteze acest episod de fraternitate și solidaritate socială a avut apoi parte de o scenă și mai tulburătoare. Vrând să descifreze comportamentul acestei ființe, a chestionat-o mai amănunțit: era foarte nervoasă pentru că burlanul de la casă curgea pe o latură a ei și nu la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
biserici. Această societate a pierdut cu timpul caracterul primitiv. Persoane străine de această asociație (a constructorilor) au fost admise aici. Numele și instrumentele artei de a construi au fost păstrate, deși nu au rămas din vechea asociație decît spiritul de fraternitate. (Vezi G. Serbanesco, Histoire de la Franc-masonnerie universelle. Son rituel. Son symbolisme, Ed. Demange, Tom III, 1966; Nouveau Petit Larousse Illustré", Paris, 1933). 77 "Pragmatica Sancțiune" este dată în 1713 ca act oficial prin care împăratul Carol al VI-lea, în lipsa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom�neasc?). Fiecare na?ie are o misie de �mplinit. Na?iunile fac istoria. �n interiorul lor trebuie s? consolid?m liantul social, adic? s? facem s? triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea rom�neasc? a primei jum?ț??i a secolului al�XIX-lea nu s-a cunoscut practic prin sociologie. Documentele relev? un amestec original de romantism, iluminism, liberalism, �ntr-o societate predominant rural?, cu moravuri balcanice, spiritualitate bizantin? ?i credin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
oameni, au fost nevoiți să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți, dacă n-ar fi cumpărat pe cumani cu daruri și promisiuni, despărțindu-i de aliații lor, după ce evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
istoric; m-au motivat profund recunoștința și admirația față de înfăptuirile misionarilor franciscani, de-a lungul istoriei, pentru acest încercat popor român. După reconstituirea istoriei franciscanilor în Valahia, uneori prin comparație cu ceea ce s-a întâmplat în Moldova, urmează expunerea activității fraternităților de terțiari, așa cum sunt ele prezentate în rapoartele întocmite de către Vizitatorul Apostolic al Provinciei Sf. Iosif din Moldova, pr. Iosif Tălmăcel și publicate în „Aurora Franciscană” (1918-1948), cu întreruperile respective. Mulțumirile mele se îndreaptă, cu recunoștință, spre Provincia Franciscană Sf.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Urbaniste, Colletine, etc.) Cu timpul s-a format și al III-lea Ordin: Terțiarii Franciscani - Seculari (T.O.F sau O.F.S.) din care s-a născut în 1401 al treilea Ordin Regular, T.O.R. Dominantele O.F.M. sunt: Fraternitatea: disponibilitatea de a trăi în armonie cu frații, surorile, oamenii și cu tot ceea ce există, trăind pentru desăvârșirea propriei ființe, pentru a dobândi sfințenia. Frații întotdeauna sunt egali în drepturi și obligații. Trăind Evanghelia cu acea dezlipire de sine, care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este să nu pierdem legătura între punctul de unde a pornit Sfântul Francisc și evoluția istorică. Punctul de pornire, care este fundamentul Regulei, este trăirea evangheliei după exemplul lui Cristos și în spiritul Sfântului Francisc, un spirit de iubire și de fraternitate, simplu, sărac și umil în suflet, cu dorința de a-i câștiga pe toți oamenii întru Domnul și în deplină adeziune cu Biserica Catolică. Logicii raționale, Sărăcuțul din Assisi i-a adăugat logica credinței, care este mai mult afectivă, bazată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și opera franciscană. Din sfântul evanghelist Ioan, Francisc a reluat modalitatea de a-L aborda pe Isus și Sfânta Euharistie: „Dumnezeu este duh și cei care îl adoră, în duh și adevăr trebuie să-l adore” (In. 4, 24). Adevărata fraternitate este aceea în care „fiecare trebuie să spele picioarele celorlalți, și mai ales, miniștrii” (In. 13). Prologul lui Ioan (In. 1, 1-18) l-a inspirat în Regulă, în scrieri, dar dincolo de acel verset memorabil „Și Cuvântul s-a făcut trup
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sursa din care Sfântul de la Porțiuncula s-a inspirat într-o admonițiune. Rugăciunea sacerdotală a lui Isus (In. 17) este cel mai des citată în operele sale (mai ales în Oficiul Patimilor). În prima admonițiune, Francisc a realizat conexiunea dintre fraternitatea minorilor și Isus: „Vom veni la El și vom locui la El” (In. 14, 23); există certitudinea că Dumnezeu se află în străfundurile sufletești ale fiecărui om. În viziunea lui Francisc, omul evanghelic este asemenea unui sanctuar (ca și Fecioara
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că omul nu are patrie în această lume, unde el este doar un călător înstrăinat, care nu ar trebui să-și facă averi, ci să se preocupe de cealaltă lume, a „averilor din ceruri”, a condus la importanța ideii de fraternitate creștină. Pentru frații minori, ascultarea, ca disponibilitate către celălalt are o însemnătate centrală: „Deoarece prin ascultare de adevăr ați curățit sufletele voastre în vederea unei dragoste frățești, fără fățărnicie, iubiți-vă mereu din inimă, unii pe alții” (1 Pt. 22). Deci
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și din mers. La fel procedează fratele minor cu celălalt frate care a greșit: îl iartă cu mărinimie, deschizându-i astfel o poartă spre viitor, spre desăvârșire. Ideea este tipic franciscană. Din Epistolele pastorale, amintim ideea despre comportamentul onest în fraternitate: „frații trebuie să evite certurile” (2Tim. 2, 4), „să nu vorbească pe nimeni de rău, ci să mărturisească tuturor oamenilor o blândețe perfectă” (2Tim. 3, 2). Psalmii sunt mereu prezenți în viața Sfântului Francisc, în rugăciunile zilnice sau ca sursă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a tristeții și gravității. Ei trebuie să se arate bucuroși în Domnul, voioși și agreabili, după Voia Lui”. Bucuria și concordia trebuiesc construite, și, mai apoi, făcute să dăinuiască, mai ales în momentele critice și tensionate, prin care trece o fraternitate. Francisc și frații sunt eliberați și întăriți de Cartea Sfântă prin harul lui Dumnezeu, și de aceea ei au depășit și au învins multe obstacole ivite în misiunile lor. Regula reprezintă scheletul Evangheliei, și ea trebuie trăită, exprimată: „Nu dorim
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
marginalizaților. În sec. al XIX-lea congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită în Europa Occidentală. Papa Leon al XIII-lea, a promulgat la 30 mai 1884 constituția „Misericors Dei Filius”. Carismaticul Sfânt Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva zone din Transilvania (de ex. la Lipova), iar în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva zone din Transilvania (de ex. la Lipova), iar în Țara Românească și Moldova au început să se organizeze de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În marea familie franciscană există colaborări și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
21 de ani pentru depunerea profesiunii solemne. Persoana respectivă trebuie să aibă o comportate și o ținută morală corespunzătoare, să nu fie dominată de dorința de îmbogățire materială și să aibă puritate, și simplitate evanghelică a sufletului. În prezent există fraternități ale O.F.S. în peste 70 de state ale lumii. Însemnul distinctiv este TAU, ultima literă a alfabetului ebraic, semn cu care și semna Francisc scrisorile. Pe teritoriul Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
distinctiv este TAU, ultima literă a alfabetului ebraic, semn cu care și semna Francisc scrisorile. Pe teritoriul Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-lea „o autentică comoară în mâinile voastre, sintetizată după spiritul Conciliului Vatican II și întruchipează ceea ce Biserica așteaptă de la voi”. Regula reînnoită de O.F.S. a fost aprobată de către Sfântul Scaun la 4 octombrie 1978. O.F.S. este alcătuit din fraternități locale (ele sunt adevăratele celule ale ordinului), regionale, naționale și internaționale. La orice nivel, fraternitatea este condusă de către un ministru și un consiliu, ales o dată la trei ani de către Capitolul Electiv. În România, după 1989 s-au constituit două fraternități
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]