1,235 matches
-
să spui „eșantion de spermă“. Poate că în seara asta ar putea chiar să-l abordeze pentru un interviu. Îi mai rămăsese exact atâta timp cât să se spele pe cap. Fran își turnă ulei de jojoba în păr și începu să fredoneze Gonna Wash That Man Right Out Of My Hair. Imaginea înduioșătoare a lui Jack ținând bebelușul în brațe îi trecu fugar prin minte, alungată de îndată de amintirea faptului că îi furase articolul și că era acum pe punctul de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ar interesa să vizitezi secția. — Aș fi de-a dreptul încântată, răspunse Fran, încercând din greu să-și ascundă emoția. — Ei bine, comentă Stevie închizând ușa, bănuiesc că e mai tare decât dacă ți-ar arăta colecția de gravuri. Fran fredona cinci minute mai târziu, când Keith Wilson veni să-i facă o propunere. — E vorba de cei de la Federația de Fotbal Neprofesionist. Vor să-i sponsorizăm. O să ne coste, dar ne-au promis exclusivitate absolută dacă încheiem contractul. După aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
tandrețea din vocea lui Jack încât, pentru prima dată, nu se gândi să-și acopere goliciunea. În ochii lui Jack, era frumoasă. — Mă întorc repede. — Grăbește-te, atinse el locul rămas gol, mi-e dor de tine. Fran începu să fredoneze mergând cu pași mari pe mocheta din hol și deschise larg ușa băii. În fața chiuvetei stătea un tânăr înalt, îmbrăcat într-un tricou cu Oasis și niște pantaloni scurți largi, cu căștile de la walkman pe urechi, care se privea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
distrăgea gândurile de la acea problemă spinoasă. Apoi, din senin, într-o dimineață se trezi și își dădu seama că că Henrietta avea dreptate. Ce o împiedica să-i spună? Șovăise destul. Trebuia să-i spună. Avea s-o facă diseară. Fredonă în timp ce lenevea în cadă, mângâind mica protuberanță ce abia începea să se observe. Acum că se hotărâse să-i spună, se simțea învăluită în acea aură de satisfacție morală care îi confirma că luase decizia corectă, asemenea sentimentului de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și gladiole roșii râdeau dintre rafturile bibliotecii - erau ghirlande și flori, peste tot, ca Într-o seră. Iar iubitul nu uitase de aniversare. Cine ar fi crezut? Cea mai intensă fericire părea să dureze doar o clipă. Pe când a lor... Fredonând refrenul celor de la Lunapop, care Îi rămăsese În minte - nu vreau să mă Întorc și să trăiesc fără tine -, se puse În patru labe, pe parchet, căutând În celofanul care Învăluia coșul, ca să dea de urma bilețelului. Pentru că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lor. Hedwig mă luă de mână și mă trase după el până într-o pivniță întunecată plină ochi de felurite oglinzi. Pe jos stătea o oglindă de culoare acvamarin. Este singura cale să te înapoiezi acasă, îmi spuse Hedwig, în timp ce fredona un cântecel pe nemțește. Haide! Ce mai aștepți? Mi-am introdus degetul arătător, sfioasă, în unul din unghiurile oglinzii, după care, precum prima oară, am fost aspirată înăuntru. În urma mea, îl puteam zări pe copil, luându-și la revedere de la
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
un amorezat și totuși te știam doar de o oră. Așez două lalele pe mormânt și plec... Postu Denisa, clasa a VIII-a Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Cârlescu Maria Dragostea nu are limite Am pășit pe plajă fredonând. Pe cer încă mai străluceau câteva stele învinețite rămase din puzderia de peste noapte. Marea cânta straniu, prelung și neînțeles. Ascultam cântecul valurilor. Aerul era pictat în nuanțe posomorâte și o liniște ca de gheață mai înfiorătoare decât țipetele lungi, ascuțite
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lung, cu o pălărie mare, cred că era un om al cărții. Privea dus pe gânduri în depărtare, apoi nota ceva. Unele fraze erau mai scurte, altele mai lungi, după cum ceea ce vedea chema amintirile tinereții sale. Uneori, închidea ochii și fredona un cântec. Cine știe ce-și amintea? O pictoriță schița un desen, acesteia nu-i mai trebuia aparatul foto. Chiar m-a impresionat sârguința ei, deși nu am văzut lucrarea. Oameni diferiți, feluri diverse de a se bucura de libertate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Tristan de la Design, nu ? Pe bune acum, Tristan n-ar putea să arate mai tare ca un gay nici dacă ar purta colanți din piele de leopard, ar avea În mînă o poșetă și s-ar vîntura Încoace și-ncolo fredonînd suav hituri de-ale Barbarei Streisand. — Nu, zic, reușind cu greu să-mi mențin sobrietatea. Nu mă văd cu Tristan. — Foarte bine ! spune Connor, dînd aprobator din cap de parcă tocmai ar fi marcat o sută de puncte și nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
el În birou, iar eu rămîn cu ochii țintă la computer, așteptînd să se Încarce programele. O să fie bine, Îmi spun. Am să mă concentrez asupra muncii, am să mă scufund total În... CÎnd, brusc, Îmi dau seama că cineva fredonează o melodie, destul de tare. Parc-aș recunoaște-o de undeva. E... E formația Carpenters. Iar acum, i se alătură În cor alți cîțiva. — Close to yoooou... — Ești bine, Emma ? spune Nick, În clipa În care ridic capul. O batistuță, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ia taci! BRUNO (Ridicându-se și apropiindu-se de buza gropii.): Asta ar fi prea de tot. (Ascultă încordat.) GRUBI (Se târăște până la marginea gropii.): Se aude, se aude! BRUNO: Nu aud nimic... BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Fii atent! (Începe să fredoneze, bătând măsura.) Laa-laa-laa... la-la... GRUBI (Jubilând.): Se aude, Bruno! Se aude! înseamnă că am reușit. BĂRBATUL CU TOMBERONUL ( Aruncând și restul gunoiului în groapă.): Na! Na! Ați făcut treabă bună, mă! Hi-hi! Laa... la-la-la... BRUNO (Receptând muzica și luminându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se umplu de o dulce, aromitoare bonomie. Aaaah! Ce bine-i să te simți în șa chiar și atunci când ai descălecat! Un ins veșted, destul de înalt, cu cearcăne pronunțate și gura tremurândă fiindcă mereu ori își murmură ceva ori își fredonează o frântură de cântecel, tocmai iese de la Observatorul Amiral Urseanu. În seara asta cu ceață poate să plece liniștit acasă, n-are cum să vină nimeni să încerce să privească luna și planetele. Oricum nu vine nimeni niciodată. Și omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
eeee-xtraordinar! Dar băteala! Băteala e ce e! Răzbătând din sala de jocuri, frânturi de cuvinte noi, câte un crâmpei de cântec, note rătăcite alunecă până jos odată cu foșnetul frunzelor viitoare, promițător, amenințător? Cel cu mustață de pandur și ochi tăios fredonează printre dinți o doină de cătănie și apucă pachetul de cărți pe care i l-a întins mărunțelul în trenci verde cărăbuș. Căci acum a venit și rândul lui. Etalarea. De vizavi, de la etajul doi, un motan portocaliu privește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ai orbit sau lumea a dispărut. La ei acasă, la Posești, mama îi lăsa întotdeauna veioza aprinsă în odaie și dacă se stingea, se punea pe urlat. Dar acum nu avea de ce să urle. Ca să treacă timpul, se apucă să fredoneze arii din opere. ─ Fluturaș, nu mai ai aripioare, ca să zbori tu din floare în floare... Se abține să nu facă o piruetă, dar își aduce aminte că e totuși în lift, o cutie ruginită pe care foarte probabil numai Maica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
eu. Gutman și-a închis ochii, bâjbâind printre amintiri: — Era un anunț fredonat întotdeauna cu glas legănat ca un vers dintr-o poezie de copii. Se repeta zilnic, de mai multe ori. Era chemarea pentru Sonderkommando. — A!? — Leichenträger zu Wache, fredona el, cu ochii încă închiși. Traducere: „Cărăuși de cadavre, la corpul de gardă!“. Într-o instituție unde scopul era să ucizi ființe omenești cu milioanele, strigătul acesta era de la sine înțeles ceva obișnuit. După ce doi ani la rând am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să se ducă, a intervenit mama lui. S-a aplecat până aproape de mine peste masa de bucătărie. A îngânat ceva în germană, ceva ce suna ca un fragment de cântec pe care ți-l amintești dintr-o copilărie fericită. Ce fredona ea era un ordin pe care îl auzise la megafoanele de la Auschwitz - îl auzise ani de zile de mai multe ori pe zi. — Leichenträger zu Wache, fredona ea. O limbă frumoasă, nu-i așa? Traducerea? „Cărăuși de cadavre, la corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
fragment de cântec pe care ți-l amintești dintr-o copilărie fericită. Ce fredona ea era un ordin pe care îl auzise la megafoanele de la Auschwitz - îl auzise ani de zile de mai multe ori pe zi. — Leichenträger zu Wache, fredona ea. O limbă frumoasă, nu-i așa? Traducerea? „Cărăuși de cadavre, la corpul de gardă“. Asta mi-a fredonat bătrâna. CAPITOLUL PATRUZECI ȘI CINCI ȚESTOASA ȘI IEPURELE... Așadar iată-mă aici în Israel, prin propria mea voință, deși celula îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
care îl auzise la megafoanele de la Auschwitz - îl auzise ani de zile de mai multe ori pe zi. — Leichenträger zu Wache, fredona ea. O limbă frumoasă, nu-i așa? Traducerea? „Cărăuși de cadavre, la corpul de gardă“. Asta mi-a fredonat bătrâna. CAPITOLUL PATRUZECI ȘI CINCI ȚESTOASA ȘI IEPURELE... Așadar iată-mă aici în Israel, prin propria mea voință, deși celula îmi este ferecată și gardienii mei poartă arme. Mi-am terminat povestea și tocmai la timp - fiindcă mâine începe procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Pancratz -, da-l pusese un fel de șef peste pictorii care făcea pavoazarea. Lozinci, portrete, afișe. Propagandă. Se dădea și el la Katy, să-i pozeze nud, auzi, goală. Cea să o facă în emblema de la-nchiderea Festivalului. Avansuri, seara fredona cu limba scoasă după ea. Până mi-a spus Katy. „Nu-mi ajunge că mă pipăie păpălugii ăia, mai vine de se dă și Condrat al tău să mă țoncăne?!“ Îți dai seama?! M-am luat de el, mai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și își reamenajaseră apartamentul. Trecuse Stelian în vremea aceea la minister iar ea, cam tot pe atunci, se transferase de la uzină în centrală și primise relația cu arabii. Se studie îndelung, ca și cum se descoperea după o lungă absență. Se pomeni fredonând Boema lui Aznavour, trecându-și jetul de apă, ca într-un alint, peste umeri, peste sâni, peste coapsele lungi, încă zvelte, lăsându-se înfiorată de atingerea șuvoaielor pe pântece, de zvâcnetul apei căutându-i parcă sexul. „Bat spre șaptezeci“, oftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vezi cum te studiază, se uită-n sufletul tău, adânc de tot, și te liniștește, Vali, ceva cum n-ai mai văzut, minunea de pe lume, zău, nu mai sta... Nu-i mai răspunse. Trânti receptorul și se întoarse în dormitor, fredonând aceeași melodie a lui Aznavour. Se hotărâse. Avea să-și pună blugii aceia reiați, cumpărați în Egipt în urmă cu doi ani, în ultima lor ieșire. O bluză albă și cu pălărioara crem se potriveau de minune cu noua ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mister și taină, decât în adevăr.“ Ridică mustrător mâna spre Burtăncureanu, dojenindu-l, ca și cum până atunci prozatorul spusese numai prostii. Chicoti: „Adevărul, nene, te face sărac, calic, nu-ți dă nimic. Cum e cu ăștia de la gazete, care o tot fredonează cu adevărul despre Revoluția de la Județeană. Au prins vreun fir? Știe ei ce e aia permutare? Predare, cu inventarul complet? A înțeles careva ce mare taină e acolo, la chestia aia, Replace all? N-a înțeles, dar se bagă toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de-a ajuns alcoolistă, umblă săraca pe stradă și-o culege fiu-su care și el are viața lui grea de la Gina care-l terorizează, femeie slabă la refuz Gina asta, toată ziua lihnită numai după Gogu Pompieru suspină și fredonează din buci. Dar dacă a venit evenimentele de la Revoluția care a fost la Județeană, nu a mai fost cazul să stai cu târșă la chiuretaje, că revoluția ne-a adus libertatea la avorturi, dar la mine nu mai avea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
găleată, îmbujorat. - Aproape am terminat, spuse el într-un târziu. Vino să vezi dacă îți place. Margareta nu veni din primul moment. Își lăsa greutatea de pe un picior pe altul, indiferentă la chemarea lui, poate fiindcă nu auzise. Buzele îi fredonau un cântec, iar clătinarea ușoară a capului sugera ritmul. - Margareto, vii? întrebă răbdător Samuel, îndreptându-și spinarea. E gata... O cunoștea bine, știa că asemenea lucruri se mai întâmplă; ca de obicei, trebuia să ai puțină răbdare. Însă, pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
asta trebuia să iau o pauză și să mă bucur de rodul muncii mele. Magda nu m-a mai stropit, Andrei a țipat ceva mai încet, iar doamna director a promis că-mi va mări salariul. Am zâmbit și am fredonat Indiana toată ziua. Când am luat o pauză, pe la ora patru, mi-am comandat un meniu complet și m-am așezat la o masă. Nu mai avusesem ocazia să apreciez produsele restaurantului nostru din perspectiva clientului. Tocmai fusesem anunțați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]