1,020 matches
-
se târască cu toată viteza spre cealaltă extremitate a calei. Creatura urmărea mișcările lui Newt și ghearele ei se năpustiră și smulseră o parte din grilaj exact în dreptul călcâielor ei. Fetița încercă să se deplaseze și mai repede, contorsionându-se frenetic în timp ce o altă grilă dispărea la câțiva centimetri în urma ei. Regina urma să smulgă placa sub care se refugiase copilul, dar se imobiliză: auzise deschizându-se ușa grea, scârțâind. În prag se înălța o siluetă masivă cu membre prevăzute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cu toți cei 8657 de piloni de lemn care-o țineau deasupra oceanului. Mai era unul interesat de emblema Anvers-ului: statuia uriașului Druoon Antigoon, împreună cu secțiunea de cer cuprinsă între ancoră și castelul Steen. Peste tot te întâmpina o agitație frenetică, hărțile se-amestecau cu strigările înfierbântate, numele de cartiere cu prețurile sau calupurile de informație oferite la schimb. Doar Bucureștiul lipsea. Nimănui nu i-ar fi dat prin cap să liciteze garajele Securității de pe strada Paris sau cheiul Dâmboviței pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
simțeai împungându-te pe spate, înjosindu-te delicios. Toate păreau niște sclave supuse și fericite; câteva, mai nărăvașe, dansau într-un fel de cuști cu gratii, inundate de lumini violet. Bărbații erau puțini, nesemnificativi: niște suporturi pentru mișcarea tăcută și frenetică a femeilor. M-am întors la Bloody-Mary-ul meu. Un sfert de pahar de votcă, trei sferturi de suc de roșii. Deasupra, turnam piper și sare, râșnite dintr-un butoiaș furat de la bunica Aneta. Sucul îl cumpăram de la „Alimentara“, la sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și conservatori au constituit principalul element obstaculant. A. Drace-Francis (2006) recurge la metafora "legănării pendulului" în lipsa unui descriptor mai oportun pentru schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului, "de la construcție instituțională frenetică la retragerea subită a finanțării" (p. 148). Un episod remarcabil merită evocat pentru a depicta calea politică ezitantă adoptată de elita guvernamentală cu privire la educația publică. Legea instrucțiunii din 1864 prevedea înființarea de școli "în fiecare comună rurală". Pentru a escamota
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avântul romanticilor, moștenirea dacică trece ca o teză-paria în mentalul istoric al literaților români, provocând reacții vituperante dintre cele mai furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni. Această denunțare intransigentă a filiației dacice, în paralel cu îmbrățișarea frenetică a celui mai pur latinism, este explicabilă prin diferența de funcție politică a celor două idei. Latinismul apărat cu sagacitate de Școala Ardeleană a fost o doctrină defensiv-emancipatoare, apologeții săi urmărind să dobândească pe spinarea ei recunoașterea parității neamului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen ponderos, îmbrățișat cu fervență frenetică de o masă critică de intelectuali interbelici, ci s-a și ramificat în diverse fire care, împletite, alcătuiau textura discursivă din ce în ce mai densă a extremei drepte. Pe lângă doctrinele deja tradiționale care erau impregnate cu idei patrimoniale ale extremei drepte, ale cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Deci, e adevărat! spuse el încet, ca pentru sine, cu o expresie de perplexitate desăvârșită. Ăsta-i sfârșitul!... Asta-i!... O să-mi dai socoteală chiar acum! spuse el deodată, scrâșnind din dinți și privindu-l pe Ganea cu o ură frenetică. Ai să... ah! Vocea îi era chiar sugrumată, chiar rostea cu greu cuvintele. Intră cu pași automați în salon, dar, trecând pragul, le văzu pe Nina Alexandrovna și pe Varia și se opri, intimidat puțin, cu toată tulburarea sa. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se ridică brusc, ca și cum ar fi vrut să plece. — Nastasia Filippovna! Nastasia Filippovna! se auzi din toate părțile. Toți începură să se agite, toți se ridicară de la locurile lor; toți o înconjurară, toți ascultară cu neliniște aceste cuvinte întretăiate, febrile, frenetice; toți simțeau un fel de dezordine, nimeni nu putea ajunge la un sens, nimeni nu putea înțelege nimic. În această clipă, se auzi brusc sunetul clopoțelului de la intrare, smucit cu putere, exact ca mai înainte acasă la Ganea. — A-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
umbră de ironie și în același timp emoția îi era disproporționat de mare, privea bănuitor în jur, se încurca vizibil și se pierdea la fiecare cuvânt, așa că toate acestea împreună cu înfățișarea lui de tuberculos și cu privirea ciudată, scânteietoare, parcă frenetică fără voie continuau să atragă atenția asupra lui. — De altminteri, necunoscând deloc înalta societate (recunosc acest lucru), m-aș mira nu doar de faptul că ați rămas în prezența noastră, a celor care am venit mai înainte, deși prezența noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai început să vă spun adevărul; nu m-ați lăsat să continui... Prințul tăcu și chibzui. — Bine, spune adevărul, rosti el cu greutate, ca după o mare luptă dusă cu sine. — Aglaia Ivanovna... începu imediat Lebedev. — Taci, taci! strigă prințul frenetic, roșind cu totul de furie, poate și de rușine. Nu se poate, asta-i curată prostie! Toate astea dumneata le-ai scornit și niște smintiți ca dumneata. Să nu mai aud așa ceva de la dumneata! Seara târziu, după ora zece, apăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mândră de (în ciuda procentului mic de sânge amerindian pe care îl are) moștenirea culturală a foștilor stăpâni ai preeriilor Americii, de la care a plecat în explorările sale ficționale. Primul lucru de remarcat atunci când o citești pe Erdrich azi este căutarea frenetică a identității, plecând din rezervația indienilor Chippewa de la Turtle Mountain, unde bunicul din partea mamei a fost șef de trib. Deși tatăl era german american, Karen Louise a preferat linia maternă, considerându-se mai întâi Chippewa, apoi Ojibwe, prezentând și reinventând
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și tendințe ale muzicii de blues, jazz, soul, rock, devenind unul dintre cei mai influenți muzicieni ai anilor șaizeci. A reușit să extindă potențialul chitarei electrice, interpretând cu aceeași măiestrie balade pline de sensibilitate și rock ce radiază o energie frenetică. Jimi nu a avut o educație muzicală, învățând să cânte la diferite instrumente cu coarde și la pian după ureche, un autodidact ce a încercat să fure meseria artistică de la figuri marcante provenind din diferite genuri și stiluri muzicale, precum
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
plictiseala biciuită până la exasperare, cartea-fulger, cartea-miracol, cartea-afiș, cartea-hangar de avioane”. „Ritmul vremii” și ritmul cărții trebuie să comunice, așadar, până la identificare, - iar, întrucât suntem sub zodie constructivistă, ce mai păstrează puternice note de vitalism futurist, expresia acestei relații e mereu frenetică, paroxistică. Imaginea pe care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e o perpetuă feerie, o imensă scenă tumultoasă în care omul (poetul) noului ev devine
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca o jimblă urcă de-aici pe scara din sângele meu scump când te primesc cu mierea din pleoape și pe limbă și te închei sub coaste cu degetul ca bumb. O „regulă” este însă greu de găsit acestui „asociaționism frenetic” care face ca discursul îndrăgostitului să fie în egală măsură și un discurs îndrăgostit de sine însuși, de propriile performanțe, într-un regim al interferențelor susținut cu o tensiune egală pe parcursul celor cinci secvențe ale poemului: text deschis, putând fi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sale de versuri, unde motivul liric al călătoriei-revelație, cu variantele sale, organizează spațiul imaginar, - de la „preumblările bolnave” din Restriști, la itinerariile din Ulise, Brățara nopților, Petre Schlemihl sau Patmos; tot atâtea redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
stau în locul piramidelor de arme. În vegetațiile inundând grădinile, cântă un belșug ancestral, ca un pian care, rămas în fundul mării după un naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. ș...ț Toate avalanșele strânse în tine, de la bucuria frenetică până la tristețea neîmpărtășită, se vor șterge oare o dată cu pasul tău? Sau din ele și din memoria ta vor purcede plantele și turmele de mâine? ș...ț Sălbatecile herghelii de cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trama narativ-simbolică a poemului în proză propriu-zis. Dar, înfățișându-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula ce modelează majoritatea textelor suprarealiste, atât de profund marcate de reflecția programatică, ce-și face loc frecvent chiar în miezul celei mai frenetice fantazări. E, în fond, un mod de a sugera că între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să existe vreo ruptură, că problematica creației se cuvine asumată și integrată unei ordini a „aventurii existențiale”; sau, invers
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Pompiliu Constantinescu, pentru care, la Voronca „excesul însușirilor sale este contrariat de excesul defectelor”. Dacă, scriind despre Brățara nopților, Octav Șuluțiu motiva lipsa de „unitate”, în înțeles tradițional, prin faptul că avem de-a face cu „o poezie de romantism frenetic, neputându-se complace în constrângerea de crustă a formei consacrate”, pe care o „sparge”, eliberându-se prin apelul la acele „imagini” răsturnate în planuri întretăiate, precum sunt descompuse mișcările în tablourile artei noi”, alți recenzenți observă, alături de noutatea frapantă și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. Despre „vocația (sa) temperamentală” s-a spus, cu exactitate, că „și-a găsit expresia convenabilă în ornamentația excesivă, în acea erupție imagistică ce transpune o nesiguranță funciară, o gamă frenetică a echivalențelor, precum o ciornă încărcată de monstruoase corecturi”, - și că: „Aproximarea este genul psihologic al unei atari creații care nu se decide, jubilant nesatisfăcută de sine, înșelată de scânteierea fiecărui contact insolit, pe fundalul unei ancestrale anxietăți”. Opera poetică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Aderca, G. Călinescu, Al. Dima, Ion Biberi; mai multe recenzii au ca autor pe C. Pâcle. Notabile, în alt plan, sunt intervenția fulminantă a lui Camil Petrescu în chestiunea „generației de azi” și ripostele la replicile primite, două (Un frazeolog frenetic și mistic și Un document fotografic) adresate lui Mircea Eliade, cea de-a treia (Noi exerciții de logică) lui Petru Comarnescu. Și partea literară e în 1928 mai puțin variată decât anterior. Cu versuri figurează C.I. Șiclovanu, Ioan C. Georgescu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
degrabà de o himerà estetistà decît de o exigențà existențialà și discursul nàzuiește mai degrabà /.../ la ingeniozitate decît la depoziția de conștiințà. /.../ Poemul trece ușor de la invocație la incantație, nu fàrà un oarecare sacrificiu de sens, recompensat printr-un exercițiu frenetic al virtuozitàții" (Al. Cistelecan). Cu totul altă a fost receptarea "experimentului poetic" al lui Horia Bàdescu în orizontul occidental contemporan, unde scriitorul, ca și cititorul de poezie, este mai familiarizat cu tradiția filonului poetic al "formei perfecte", de extracție iudeo-creștinà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
sufletul la gură. Critica sesizează schimbarea majoră : Americanii sunt maeștri la punerea în scenă a mulțimilor, a bombardamentelor, a bătăliilor. Explozii de mine marine, ambulanțe care sar în aer, foametea, noroiul, nimic din ororile războiului nu e lăsat deoparte. Ritmul frenetic de montaj, 60 de imagini pe minut în anumite momente, urmărește să ne dea, și reușește, impresia de tumult, de cutremur și de ubicuitate (revista Filma). Ochiul e uimit de o succesiune de scene admirabil construite și de o realitate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o vârstă cu secolul. Tineri, impetuoși, crezând sincer în comunism ca gropar al țarismului țeapăn și putred și ca întemeietor al unei lumi noi, a mașinilor vii și a oamenilor mai puternici decât mașinile, s-au înscris într-o competiție frenetică pentru a oferi noii orânduiri un nou cinema, care s-o servească pe deplin. Veniți din direcții profesionale cât se poate de diferite - Vertov cochetase cu cariera de medic, Kuleșov era scenograf de teatru, Eisenstein avea pregătire de inginer, pe lângă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de altă parte modernismul a devenit un termen de teorie literară cu multiplă vocație (M.Cătărescu, Postmodernismul românesc) Ciudată revelație născând un ciudat și contradictoriu sentiment. Pe de o parte jignirea acestei joase apartenențe implacabile, pe de altă parte dorința frenetică de a-i fi cât mai perfecți reprezentanți (Ana Blandiana, Calitatea de martor). 4.3. Materialul faptic impune și o altă constatare: în româna actuală componentele care alcătuiesc structura corelativă pe de o parte..., pe de altă parte/pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
că funcția referențială este cea mai vitregită, cuvintele fiind împopoțonate cu referenți după bunul plac, referentul limbii de lemn fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă de absența autorului individual. Este reabilitată funcția fatică, dar contactul are doar rolul de a asigura circulația continuă a doctrinei și nici decum de a pune în legătură două
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]