906 matches
-
un pupic lipicios pus după ureche. Rămase câteva clipe lungit În rigolă, adulmecând zăpada pufoasă. Se ridică și porni Înainte cu mâinile În buzunarele adânci ale pantalonilor săi gri, pensați, din lână tip „Covasna”. Umbla descheiat la palton oricât de friguroasă ar fi fost vremea. Nu-i displăcea căldura, nici când era În exces. În general vorbind, tânjea după confort, dar miza pe faptul că extravaganța aceasta, ieftină ce-i drept, nu și Întru totul benignă Însă căci de multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
manechinat și ședințe foto cu intermitențe dar Întotdeauna pe bani, vizite prin redacții de reviste și de edituri, lunediști, echinoxiști, opzeciști, tipi mișto, haioși, zicea ea, cu diblă, foști bursieri În Franța sau Italia, eșuați acum În laboratoare de cercetare friguroase sau În catedre universitare pe cale de desființare, actori megalomani sau doar cabotini, scriitori cu șanse de a deveni Într-o zi străzi sau piețe, chivuțe, metrou, tramvaie, troleibuze, Casa Poporului, Capșa, ateliere de pictori, sculptori, graficieni, arhitecți, librării, galerii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
soare, de apa mării. Cum tăceam, el s-a ridicat stânjenit de pe scaun. „Nu vă tentează oferta? Păcat. Mare păcat. Oricum, poate vă mai gândiți. Eu vă las adresa pentru cazul că vă schimbați părerea”. A fost o iarnă foarte friguroasă. N-au căzut zăpezi mari, dar frigul, sticlos și demoralizant, nu mă slăbea nici o clipă. Îmbrăcat cu două perechi de ciorapi groși, cu două pulovere, tropăiam în atelierul cu cruci de marmură. Trebuia să-mi frec mereu mâinile care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
oglinzi a fost încă și mai feerică. Trecuse primul șoc, acum mă stăpânea numai emoția că din moment în moment putea să apară Bătrânul, în rest eram copleșit de o stare care semăna cu fericirea. Ieșisem dintr-un tunel umed, friguros și murdar, într-o sală strălucitoare în care vechiul cioplitor de cruci se simțea răzbunat. M-am așezat pe fotoliul mai scund, rezervat oaspetelui, mi-am înfipt coatele în masa de răchită și am început să mă privesc cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un gest cu mâna Înmănușată, Îmbrățișând mulțimea scânteietoare și gureșă de dedesubtul candelabrului din foaier, care mânca Înghețate, fuma țiarete și Își făcea vânt cu programele de sală. — Nu la fel de amețitoare ca o repetiție dimineața, Într-un teatru Întunecat și friguros din Sheffield sau Portsmouth, te asigur. Vorbise cu buzele apropiate de aparatul auditiv, căci zgomotul din spațiul strâmt era formidabil. Și chiar și așa, nu era sigur că ea Îl auzise. — M-am tot gândit În ultima vreme să Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care sunt Întotdeauna aglomerate, În timp ce vizitiii londonezi știu care sunt traseele cele mai bune pe străzile lăturalnice... — Dar conduce sigur și e de Încredere, spuse Emma. — M-am săturat de drumurile până În oraș și Înapoi În tărăboanța asta veche și friguroasă! izbucni Du Maurier pe un ton certăreț. Ar trebui să ne mutăm În oraș - vreau să spun definitiv, nu pentru câteva luni În fiecare an. Acum ne-o putem permite, la urma urmelor. Era tipic pentru Du Maurier faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care mi s-a părut diferit, și care crescu repede În mine o speranță Înaltă, ce flutură În sus ca un drapel victorios, scânteindu-mi puternic În privire. 17 Vestea cea neagră a venit a doua zi, Într-un noiembrie friguros, și m-a lovit tunător, până departe, În adâncul ființei mele, dărâmând ordinea cuminte a lucrurilor de-acolo și pustiind totul. Trilă-Pătrățilă a adunat toată suflarea școlii pe platou (Îi plăcea tare mult grăsanului să facă lucrul acesta, să ne
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Ben de suzetă pentru că soacră-mea consideră că suzeta e instrumentul diavolului, folosită doar de țigani sau de degenerați care fumează țigări una după alta „și-și parchează copiii În fața video-ului“. De parcă ai putea face altceva În ploiosul și frigurosul Yorkshire? Am găsit hamster pentru Emily. Se pare că femelele hamster sunt f agresive și uneori Își mușcă sau chiar Își mănâncă puii. Hm, oare ce motiv ar avea să facă una ca asta? 2.17: Furtună de zăpadă. Zborul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vin. 268 I-a însoțit până la poartă și taică-său i-a făgăduit că dacă are să fie cuminte o să-i aducă ceva la întoarcere. Vetei îi venise să râdă. Tot o mai credeau un copil. Era o zi senină și friguroasă. Fata privise Cuțarida. Străzile, pustii. Prin curțile vecinilor se auzeau gramofoanele. În bătătura lui Tănase niște meșteri ridicau altă casă din bârne. Gunoierul dădea ajutor cu nevastă-sa. Se întoarse. În ușa lui, ieșise Procopie, numai într-o flanelă strânsă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
meu, spuse. Și-o luă în brațe și-o culcă în culcușul starostelui. Își aduse aminte cum îl bătuseră la poliție și cum se gândise în pârnaie la ea, de toate zilele acelea când pleca, și ei rămâneau în pușcăria friguroasă, de nopțile când fl păzise pe Stăpân și-o auzise strigând în brațele lui. Acuma o ținea caldă și despuiată în brațele sale și-i venea să iasă afară cu ea de gât, să strige hoților, dacă -lar fi auzit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plăcut colorate. Toți musafirii păreau a fi oameni prosperi, astfel că nu m-am putut împiedica să-i pun gazdei noastre, exprimându-mă cu mii de precauții, o întrebare care-mi frigea buzele: cum se făcea că oamenii acelui ținut friguros de munte erau atât de avuți și de instruiți? Gazda a izbucnit în râs: — Vrei, la urma urmei, să înțelegi de ce locuitorii acestui munte nu sunt cu toții bădărani, cerșetori și calici? Nu m-aș fi exprimat chiar în felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
încât, în contact cu ei, trupul unei ființe omenești se fărâmițează de parcă ar fi făcut din lut? Mi-a fost cu neputință s-o fac pe Hiba să simtă spaima asta. Numai superbul meu cort o îngrozea în noaptea aceea friguroasă de toamnă. Am fost nevoit să cedez. Lăsând deoparte propriile mele temeri, m-am lăsat dus spre cavernă, în ciuda dojenilor gărzilor și ochiadelor lor deșucheate. Văzând-o pe Hiba ridicol de împovărată cu o stivă înaltă de pături, un felinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se poată înțelege într-o bună zi nu reprezintă oare cel mai nobil dintre idealuri? Acestui vis măreț, acestei minunate nebunii, tipograful saxon îi dăduse un nume: Anti-Babel. ANUL REGELUI FRANȚEI 931 de la hegira (29 octombrie 1524 17 octombrie 1525) Friguroasă mesageră a morții și a înfrângerii, zăpada a căzut peste drumul meu, în anul acela, pentru a treia oară. La fel ca la Granada într-o iarnă a copilăriei mele, la fel ca în Atlas în toamna norocului meu, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
această tărășenie. Mustrările de conștiință care m-au cuprins văzând cum este coborât pe scară s-au pierdut În supărarea mea generală. Dintr-un motiv sau altul, În ziua aceea n-a venit să mă ia nici o mașină și În timpul friguroasei, plictisitoarei și incredibil de lentei călătorii spre casă Într-o sanie Închiriată, am avut destul timp să chibzuiesc. Mi-am dat seama de ce În ziua precedentă mama stătuse atât de puțin timp cu mine și nu coborâse la masă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
optimism și o răbdare ce nu cunoșteau limite, copilul nostru aștepta să clipească un semafor sau să prindă contur o locomotivă ce tot creștea, Într-un punct Îndepărtat, unde numeroasele șine se uneau Între dosurile goale ale caselor. În zilele friguroase era Îmbrăcat cu o blăniță de miel, cu o șapcă similară, ambele maronii, cu pete cenușii ca de promoroacă și acestea, Împreună cu mănușile cu un deget și cu fervoarea credinței lui Îl Încălzeau și Îți țineau și ție de cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
acolo e mai cald. Când am venit acasă, am găsit înghețată apa dintr-un vas cu flori. Niște garoafe... Fusese un ger groaznic. ― Îmi amintesc. Totuși mi se pare ciudat. Din cauza amplasării și a ferestrelor înalte, holul e cea mai friguroasă încăpere. ― Inexplicabil, într-adevăr... ― Sînteți sigur că nu vă înșelați? Scuzați-mă că insist, dar amănuntul este extrem de important pentru mine. ― Categoric, spuse hotărât Vâlcu. Mi-amintesc chiar că am pășit în vârful picioarelor ca să nu-i trezesc. Ezită: Nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Era o noapte friguroasă și toată lumea stătea în casă. Nimeni nu ieșea afară din cauza viscolului. Ningea atât de tare, încât ziceai că toată zăpada din cer va cădea pe pământ. Era seara de Crăciun, seară plină de veselie și fericire, când toți copiii îl
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
de 15 cm, Împing un cărucior Bugaboo Frog3. Pot spune cu mâna pe inimă că nimic nu demoralizează mai mult o proaspăt căsătorită decât să se Întâlnească Întâmplător cu una dintre aceste creaturi extraordinare la ora șapte Într-o seară friguroasă, atunci când merge spre casă de la serviciu. Chiar doare, zău așa. La câteva zile după ce Hunter se Întorsese, m-am hotărât să pregătesc cina acasă. Eram amândoi extenuați de atâta muncă și aveam nevoie de o seară plăcută petrecută În liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
m-am așezat la birou, adăugând un nou capitol la Cartea nebuniei omenești, o anecdotă selectă despre vasul de toaletă și aparatul de ras electric. Se întâmplase când Rachel era la liceu și mai locuia încă acasă, într-o joi friguroasă de Ziua Recunoștinței, pe la trei și jumătate după-amiaza, cu vreo doisprezece musafiri care trebuiau să sosească la patru. Cu cheltuieli considerabile, Edith și cu mine tocmai terminaserăm de renovat baia de la etaj și tot ce se găsea în ea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
rușine că-și pierduse simbolul puterii și „speranța reproducerii” în luptă cu fiul său Cronos. Creștea și acuma mlădioasă, cu corpul unduios electrizând aerul auroral al încăperii mele. Da, trupul zeiței câștiga o tot mai mare impozanță în modestul și frigurosul meu apartament din Berceni. În acele momente, privirile mele setoase, dornice de a contempla perfecțiunea corpului uman, parcă erau voci. Vocile arhicunoscute ale amanților care o abordaseră pe cea mai frumoasă, pe cea mai irezistibilă dintre zeițe. Privirile mele refăceau
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
car undeva aproape de poartă, la rigolă, să opresc câteva găleți de apă încălzită, îmbunătățită cu dero, cu care să frec pereții și fundul bazinului; după clătire cu apă curată, să șterg atent pereții și fundul bazinului. În acea zi, destul de friguroasă, cu toate că era încă februarie și nu prea cald, urma să-mi petrec ceasuri întregi fie scoțând apa urât mirositoare și amestecată cu resturi de frunze și pețioluri înnegrite, fie coborând sau revenind din bazin. Cu toată corvoada de atunci, aș
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
anchilozate și dureroase, refuzând să răspundă prompt la comenzile creierului. Trei vânători fuseseră găsiți înghețați pe pământurile pietroase de la poalele munților Huaila, și Gacel încă își mai amintea cadavrele lor, înghesuite unul într-altul, unite prin moarte în acea iarnă friguroasă, când tuberculoza i-l luase și pe micuțul lui Bisrha. Păreau că zâmbesc, dar, mai târziu, soarele le-a uscat trupurile, deshidratându-le și dând un aspect macabru pielii pergamentoase și dinților strălucitori. Erau aspre ținuturile acelea unde un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
morminte. A căutat o lespede de piatră, mai arătoasă, care să aibă, dedesubt și un cavou. A găsit. A pătruns în întuneric. S-a cuibărit într-un presupus colțișor. S-a ghemuit și a adormit. Noaptea nu a fost prea friguroasă; zorile au venit, parcă, prea repede. Dis de dimineață, a ieșit la aer curat și s-a dezmorțit. Pe urmă, s-a dus pe piatra de la intrare, și s-a apucat, din nou, de cerșit. Nu toată lumea care trecea pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
urmau să se îngrijească de toate nevoile membrilor expediției, de la prepararea mâncării, întreținerea curățeniei pe navă și îngrijirea celor bolnavi, până la incitarea la discuții, atunci când aveau să-i vadă deprimați, sau satisfacerea dorințelor sexuale, în zilele caniculare și în nopțile friguroase pe mare. Din acest motiv, selecția se dovedea foarte delicată, căci trebuiau luați în calcul foarte mulți factori. În primul rând, trebuiau să fie plăcute și atrăgătoare, dar nu excesiv de frumoase, pentru a nu deștepta gelozia logodnicelor și a șotiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
În prima noapte am simțit mișcare în casă. M-am ridicat în capul oaselor. Din bucătăria cu tavanul oblic, la lumina lămpii de pe cuptor, lelea Ghența aburca în odaie, pe trepte, un vițel proaspăt fătat. Era rece și, din grajdul friguros, dînsa aducea la mine vietatea umedă care mirosea grețos. În căldura dospită a bucătăriei lelea Ghența adormise demult cînd, lîngă animalul puturos, eu încă mai aveam insomnii. Mă simțeam atras de acești oameni. Stînjenită că într-o zi nu avusese
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]