851 matches
-
său Conti și pe cumnatul său Longueville, punînd capăt revoltelor pe care ducesa de Longueville și toți prietenii prinților încearcă să le suscite în provincie (ianuarie-decembrie 1650). Succesul lui Mazarin trezește ostilitatea Parlamentului de la Paris și provoacă unirea celor două Fronde (ianuarie-septembrie 1651). Parlamentarii își reiau programul din 1648, se unesc cu toți nemulțumiții, cer punerea în libertate a prinților și destituirea lui Mazarin. Acesta, conștient că ura contra lui este singura legătură dintre rebeli și că îndepărtarea sa va face
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Turenne, frondeur pentru un moment, se supune; Condé se ceartă cu parlamentarii și părăsește Parisul pentru a se alătura partizanilor săi, în guvernul său din provincia Guyenne, în momentul în care Ludovic al XIV-lea este proclamat major (septembrie 1651). Fronda condeană. Așa începe ultima fază a Frondei, cea mai lungă, cea mai anarhică, dar cea mai dezastoasă pentru regat din cauza mișcării trupelor și a ravagiilor lor: este Fronda condeană (septembrie1651-august1653). De la Bordeaux, Condé intră în legătură cu Spania și încearcă să ridice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Condé se ceartă cu parlamentarii și părăsește Parisul pentru a se alătura partizanilor săi, în guvernul său din provincia Guyenne, în momentul în care Ludovic al XIV-lea este proclamat major (septembrie 1651). Fronda condeană. Așa începe ultima fază a Frondei, cea mai lungă, cea mai anarhică, dar cea mai dezastoasă pentru regat din cauza mișcării trupelor și a ravagiilor lor: este Fronda condeană (septembrie1651-august1653). De la Bordeaux, Condé intră în legătură cu Spania și încearcă să ridice toată partea de sud-vest. Mazarin, neliniștit, se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
momentul în care Ludovic al XIV-lea este proclamat major (septembrie 1651). Fronda condeană. Așa începe ultima fază a Frondei, cea mai lungă, cea mai anarhică, dar cea mai dezastoasă pentru regat din cauza mișcării trupelor și a ravagiilor lor: este Fronda condeană (septembrie1651-august1653). De la Bordeaux, Condé intră în legătură cu Spania și încearcă să ridice toată partea de sud-vest. Mazarin, neliniștit, se întoarce în Franța la sfîrșit de decembrie și îi întîlnește pe regina mamă și pe tînărul rege la Poitiers. Condé hotărăște
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a guverna. Avînd asigurată încrederea tînărului rege și a reginei mamă, ministrul reia treburile statului în mînă, restabilind pretutindeni autoritatea regală. Fără a ține seama de mizeria claselor populare, el continuă politica financiară ale cărei excese au condus la frondă: superintendentul finanțelor, Nicolas Fouquet, cu o poziție solidă dată de relațiile sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659, războiul împotriva habsburgilor din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celor mai mari părți ale Alsaciei, cu excepția orașelor Strasbourg și Mulhouse. Tratatul din Pirinei. Războiul continuă cu Spania, care, înțelegînd să profite de tulburările pe care le cunoaște Franța, refuză să semneze pacea. Dar, începînd din 1652 și de la sfîrșitul Frondei, Mazarin decide să pună punct. El se aliază cu Anglia lui Cromwell, care promite ajutorul său contra cedării orașului Dunkerque, care trebuia luat spaniolilor. Victoria lui Turenne, la 14 iunie 1658, la Dunes, în apropiere de Dunkerque, îl forțează pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stat și care are competență administrativă, legislativă și mai ales judiciară. Intendentul în provincie. Imediat după luarea puterii, Ludovic al XIV-lea, ajutat de Colbert, se dedică operei de restaurare a ordinii și a autorității monarhice, amorsată de Mazarin după Frondă. Marile organe ale statului, clerul, nobilimea, parlamentele, sînt strict supravegheate. Guvernatorii de provincie, toți mari seniori, sînt invitați să locuiască la Curte. Stările provinciale, acolo unde există, și municipalitățile trebuie să accepte intervențiile constante ale intendentului. Într-adevăr, în toate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în mod cert pe principiul democratic al sufragiului universal, dar acesta este orientat de către administrație, care propune "candidatul oficial", singurul care are drept la afișul alb rezervat proclamațiilor oficiale. Alegerile din 1852 arată docilitatea corpului electoral. Opoziția este redusă la fronda saloanelor orleaniste, la abținerea legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța intră în război contra Habsburgilor 1636 Corneille: le Cid 1637 Descartes: Discurs asupra metodei 1642 Moartea lui Richelieu 1642-1649 Război civil în Anglia 1643 Bătălia de la Rocroi 1643 Moartea lui Ludovic al XIII-lea. Ludovic al XIV-lea 1648-1653 Fronda 1659 Tratatul Pirineilor 1661 Moartea lui Mazarin. Începutul domniei personale a lui Ludovic al XIV-lea 1667 Racine: Andromaca 1672-1678 Război cu Olanda 1682 Curtea se instalează la Versailles 1683 Moartea lui Colbert 1683 Turcii asediază Viena 1685 Revocarea Edictului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toleranță în 1610, 195 16. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1610, 195 16. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia, 205 Tratatul din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru ambele tabere ale Războiului Rece / 509 8.1. Sindicatul Solidaritatea și criza leninismului polonez în accepțiune romantic leninistă / 510 8.2. Leninismul post-bolșevic. Reacții romantic leniniste la "îmburghezirea" ideologică a centrului moscovit / 524 8.3. Un ultim gest de frondă: Republica Socialistă România renunță la clauza națiunii cele mai favorizate / 541 8.4. Concluzii: contracția și dispariția leninismului romantic / 545 În loc de concluzii: ce fel de construcție socială? Evaluări teoretice / 547 Evaluarea pluralistă a dimensiunii internaționale a leninismului romantic / 551 Evaluarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Noaptea nu era nimeni pe stradă cu excepția patrulelor de poliție dotate cu arme automate ușoare și civili siniștri, întotdeauna perechi, care duhneau a poliție secretă de la kilometri distanță" (Dumitriu: 1961, 18). O atmosferă apăsătoare, menită să descurajeze orice manifestări de frondă împotriva regimului. Însă PMR a încercat de asemenea să câștige populația de partea sa, nu numai să o intimideze. Stau mărturie creșterile salariale și aprovizionările cu alimente pe care partidul le-a pus de urgență în practică (Lungu, Rețegan: 1996
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
avem permanent în vedere contextul în care acest act de bunăvoință al Uniunii Sovietice s-a produs, și care a reprezentat o confirmare a loialității și a absolutei obediențe a comunismului românesc. Până în 1962 nu a existat nici un gest de frondă al Bucureștiului față de Moscova, relațiile dintre cele două părți fiind chiar apreciate ca foarte bune. Interesul Moscovei de a retrage Armata Roșie de pe teritoriul românesc este recunoscut și de Dumitru Popescu, un personaj de prim rang în peisajul intelectual al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în concordanță cu propriile sale interese (Oancea et. al.: 1981, 67). 6.7. De-a șoarecele și pisica: tatonând relațiile cu Uniunea Sovietică Moscova nu a ezitat să își manifeste iritarea față de comportamentul internațional, deseori sfidător, al RSR. Gesturile de frondă ale lui Ceaușescu din primii ani de după obținerea puterii, deși circumscrise unei retorici moralizatoare, dețineau întotdeauna și o latură conciliantă: disidența româna nu își permitea să forțeze prea tare anumite limite. Dar problema nu se punea în termenii unei amenințări
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
est-europene, sugera explicit secretarul general al PCR. "A face acest lucru înseamnă, de fapt, a renunța de a mai fi un partid revoluționar, comunist, de a-și îndeplini programul de făurire a socialismului și comunismului" (Ceaușescu: 1989, 97-98). Atitudinea de frondă a lui Ceaușescu față de reformele sovietice se va păstra și la ultima întâlnire a acestuia cu Gorbaciov, când liderul PCR răspundea agresiv și iritat omologului său mult mai destins și preocupat de relansarea comună a economiilor statelor est-europene (Vezi Betea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încercând să păstreze același control ferm asupra populației, comunismul românesc devenise "xenofobic" (Shafir: 27 June 1989a, 1-11). Insularea represivă a leninismului romantic atinsese zenitul. Cu toate acestea, colapsul regimului nu a putut fi evitat. 8.3. Un ultim gest de frondă: Republica Socialistă România renunță la clauza națiunii cele mai favorizate Între 1948 și 1989, relațiile româno-americane au cunoscut o ameliorare graduală, pe filieră economică în principal, timidă în anii '50, notabilă în anii '60 și importantă în anii '70 și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din cadrul Uniunii Cineaștilor. Ea este condusă de Mircea Daneliuc-președinte, având ca vicepreședinți pe Stere Gulea și Petre Sălcudeanu. Inițiată de câțiva dintre colegii mei, această societate își propune o selecție după criterii artistice riguroase. Ea nu se conturează ca o frondă față de Uniunea Cineaștilor, ci își caută un drum propriu, specific creației filmului de ficțiune. Bineînțeles că orice idee minunată poate fi distrusă de lipsa de experiență a oamenilor, de incapacitatea lor de a sesiza toate nuanțele și câteodată de orgoliul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ubicuitate derizorie, scăderea stimei de sine. Aceste semne mai pot fi remarcate încă și astăzi (Kogan, 2001) în sentimentele de incompetență și nesiguranță trăite de români în interacțiunea cu vesticii. e) Umorul debordant arunca o altă privire asupra cotidianului coercitiv. Fronda împotriva regimului se manifesta în cercurile de prieteni prin bancurile care luau în derândere măsurile, politica, evenimentele, oamenii partidului comunist, făcându-le mai suportabile, reducându-le la dimensiuni neterifiante. Umorul care eliberează individul de presiunile existenței, care face posibilă dominarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imperativul său. Unul nou, turbulent, contrariant pentru spiritele clasate. E la modă decadentismul, morală a "hedoniștilor cu mustrări de conștiință", căruia Pallady îi plătește tribut pe măsură, însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un aristocratism pe care oricum îl purta în sînge și-l determina să fie și extrem de productiv. Urmărindu-și, cu oarecare jucată manie, propria efigie de dandy, pictorul, avizat colecționar de lavaliere, bastoane și umbrele cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor de a da drept de existență în artă realităților umile, dintr-un fel de (auto)compasiune, mândrie, frondă față de „lumea bună” socială sau literară. Apreciat de Tudor Arghezi ca un „talent autentic și sigur”, S. aduce mărturia unei firi sensibile, fruste, care simte imperios nevoia de a se manifesta, într-o încercare de terapie prin poezie. SCRIERI: Pași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
de fiecare dată, acest sunet secund capătă alura unei strategii neostentative care lasă să se Întrevadă, deja, strategia culturală de care pomeneam: o așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un refuz nu prin frondă, ci prin ocultare, prin relativizare, prin contabilizarea competentă a alternativelor. Spațiul nu ne Îngăduie dezvoltări masive, dar câteva elemente mai pot fi convocate aici. Totul degajă aceeași atitudine. Există În multe dintre cărțile acestor autori, am Îndrăznit să sugerăm, un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
între 1590 și 1715122, o bună parte sînt de felul acesta. Dar tot atît de sigur este că frecvența lor se diminuează sensibil între 1715-1787123 și că în unele cazuri natura lor se modifică mult. O mărturie revelatoare o furnizează Fronda din 1648 cînd miliția locală a Parisului formată din proprietari se aliază cu nobilimea din Parlament pentru a se opune puterii tînărului Louis XIV, putere exercitată în numele acestuia prin regența Anei de Austria și a cardinalului Mazarin. Trebuie văzut în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]