1,444 matches
-
Onufrei, numărând metaniile ce le ținea în mînile unite pe pântece, Ieronim c-o față de-o nobilă seriozitate. Marchizul Castelmare se uită lung și sălbatic asupra acelei copile ce-i disprețuia amorul, apoi ieși trântind ușa după sine. - Ce frumușel e călugărul cela, șopti contesa zâmbind. Și ce mucalit bătrân... Pare un paiazzo într-o rolă de intrigant. Ce nobile trăsături are tânărul... pare un demon... frumos, nepăsător. Tot îi trebuie lui Francesco un model pentru demonul lui în "Căderea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
le ținea în mînile unite pe pântece, Ieronim c-o față de-o adâncă și nobilă seriozitate. Marchizul Castelmare se uită lung și sălbatec [sălbatic] asupra acelei copile ce-i disprețuia amorul; apoi ieși iute, trântind ușa după sine. - Ce frumușel e călugărul cela, șopti contesa zâmbind. Și ce mucalit bătrân... Pare un paiazzo într-o rolă de intrigant. Ce nobile trăsături are tânărul... pare un demon... frumos, serios, nepăsători. Tot îi trebuie lui Francesco un model pentru demonul lui în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mare te-ai făcut... Uite! și barbă și mustăți... Da tare ești galben, vere, pare c-ai fi îndrăgit? - Nu știi tu, zisei eu, uitîndu-mă în ochii ei inocenți și lucitori, nu poți ști tu ce am suferit. Dar ce frumușică era verișoara mea. Fața albă și obrazii roșii, părul castaniu și des, făcut în două cozi întrunite pe spate, neted și cu cărare pin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
al unei trăsuri, apoi iar nimic. Treci pe o ulița strâmtă... Dintr-o căscioară mică licurește lumina prin geamurile acoperite c-o perdea roșie... Lumina pare în fundul odăii. Intri-năuntru... o femeie îți iese-nainte și te stringe-n brațe.... E frumușică și buzele-i sunt roși *. Curând e pe deplin dizbrăcată și marginea patului îi servește drept culcuș de nuntă. ["Față cu aceste ființe*... "] 2291 Față cu aceste ființe * mai mult decât degradate se-nțelege că descrierea tace, fiindcă nu va
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
copilă", gândi Angelo. Dar a definit foarte bine iubirea noastră... E ca și când aș fi însurat de mult cu ea, ca și când amorul înfocat ar fi trecut și n-ar fi rămas în mine decât o nespusă, o prietenoasă tandreță... Și ce frumușică e... Aș putea-o privi zile întregi, aș putea vorbi zile întregi, dar ca un bătrân c-o copilă de 18 ani... Sunt bătrân, sunt foarte bătrân ", zise el suspinând. Doctorul de Lys s-apropie de el... El își luă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Cezara, zise ea c-o copilărească veselie... El se uită îndărătul scaunului... Cezara păstrase încă espresia de nespusă gingășie, complezență și bunătate care și-o compusese lângă oglindă... - O, Lilla! Copilul meu! vino-ncoaci la mama ta să te sărute... Ce frumușică ești... ești un înger... un boboc de roză... cum să te numesc numai... spune-mi cum ai dormit... - Ah! n-am putut dormi... Nu mi-a putut ieși din minte... ști tu cine... nu! nu spun numele... - A... A... An
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
asară de ghicit, de-și sfarmă capul cu ele... Tu nu știi puterea ta, tu guriță de roză ce ești! sau ești șirată, te faci că nu știi! Elli râse cu glăsciorul ei de argint... - O, eu știu că sânt frumușică, zise ea înecată de plăcere, știu că plac... dar zău, ți-o jur, Cezara... nu știu că el mă poate iubi... Ochirea lui era așa de rece pentru mine... pe când eu... eu aș fi murit ca să-l sărut o dată... - Mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
realitatea dureroasă a lumii evreiești post-Shoah a inclus o serie de măsuri de urgență. Astfel, au fost reconstituite comunitățile evacuate de regimul Antonescu - În special, cele din xe "Moldova"Moldova: xe "Burdujeni"Burdujeni, xe "Bucecea"Bucecea, xe "Sulița"Sulița, xe "Frumușica"Frumușica etc. Dar focarul de probleme al lumii evreo-române se concentra În primul rând la xe "București"București, unde instituția comunitară se confrunta cu grave probleme, izvorâte Înspecial din prezența În oraș a unor refugiați evrei din lagărele de concentrare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dureroasă a lumii evreiești post-Shoah a inclus o serie de măsuri de urgență. Astfel, au fost reconstituite comunitățile evacuate de regimul Antonescu - În special, cele din xe "Moldova"Moldova: xe "Burdujeni"Burdujeni, xe "Bucecea"Bucecea, xe "Sulița"Sulița, xe "Frumușica"Frumușica etc. Dar focarul de probleme al lumii evreo-române se concentra În primul rând la xe "București"București, unde instituția comunitară se confrunta cu grave probleme, izvorâte Înspecial din prezența În oraș a unor refugiați evrei din lagărele de concentrare dinxe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Bucecea, orășel cu 264 de evrei, 60% au depus formular de plecare, printre ei și președintele comunității, Eli xe "Zalmanovici"Zalmanovici, care era și membru În conducerea locală a C.D.E. Despre alte două localități din regiunea xe "Botoșani"Botoșani, xe "Frumușica"Frumușica și xe "Sulița"Sulița, se nota: „...nu avem date, dar se spune că Întreaga populație a scos formulare”. Într-un oraș relativ mare, xe "Roman"Roman, capitală de regiune, unde locuiau 1.700 de evrei, 80% dintre ei și-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
orășel cu 264 de evrei, 60% au depus formular de plecare, printre ei și președintele comunității, Eli xe "Zalmanovici"Zalmanovici, care era și membru În conducerea locală a C.D.E. Despre alte două localități din regiunea xe "Botoșani"Botoșani, xe "Frumușica"Frumușica și xe "Sulița"Sulița, se nota: „...nu avem date, dar se spune că Întreaga populație a scos formulare”. Într-un oraș relativ mare, xe "Roman"Roman, capitală de regiune, unde locuiau 1.700 de evrei, 80% dintre ei și-au
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Leopold 59-60 Fielderman, Wilhelm 34-38, 40, 58-62, 81-82, 114, 116, 139, 175, 181 Filip, Gheorghe 44 Filipești 134 Fischer, W. 60 Florescu, Mihail 152, 175 Focșani 32 Foriș, Ștefan 126, 158, 173 Franța 19-20, 44, 91, 99, 146, 159, 175 Frumușica 71, 97 Fulger, Cornel 150 G Gal, Matei 19 Galați 50, 59, 67, 74, 90, 103, 135, 149 Gaston Marin, Gheorghe 19, 152, 159, 175-176, 182 Gavriliuc, Mihai 156 Gârdea, Iacob 59 Geminder, Bedrich 42 Geneva 31, 49, 180 Georgescu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fine, acest discurs Îndrăgostit, străbătut de atîtea rîuri de lacrimi și pîrjolit de atîtea flăcări, are și un personaj ideal, altul decît cel care vorbește: personajul absent, obiect de adorație și de tortură. Acesta Întrunește, după Alecu Văcărescu, următoarele Însușiri: frumușele, Înțelepciune, vorbă, duh și isteciune. Concentrate, virtuțile modelului sînt două: frumusețea și istețimea (Înțelepciunea). Însă versificatorul nu prea vorbește de ele. Îi place să vorbească mai ales despre sine. Nici o Încercare de a da corporalitate acestui arhetip al iubirii, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Învestitura de care vorbește Barthes. Umbreluța nu e imaginea femeii inaccesibile, este un instrument de seducție și vigilență (ocrotire). Mesagerul și paznicul unei pasiuni suspicioase: „Umbreluță norocită, Ia sama, că ești menită Să umbrești un obrăjel Plin de nuri și frumușel. Cată să mi-l păzăști tare Și de vînturi și de soare, Și cînd alți ochi lor căta, Să te pui drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Până la urmă, ne-au lăsat în pace. După ce ne-au ținut până a doua zi la prânz, adăugă Maca. Mie-mi ziceau că voi ați spus deja tot și că, dacă nu spun și eu, o să mă mănânce pușcăria. „Ești frumușel“, îmi spuneau, „curiștii abia te așteaptă, au și întrebat de tine“. Unul și-a stins țigara în palma mea : „Până atunci o să-ți strivim boașele. Oricum, în pușcărie, cu ăia, n-o să mai ai nevoie de ele...“. — Și mie mi-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambele versante ale Carpaților...cultura viței de vie este deci de origine pur locală în regiunea Carpaților. Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești, Urechești, Zimnicea etc., se consideră că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul României datează din Neolitic. Populațiile tracice s-au ocupat intens de cultura viței de vie înainte chiar de colonizările grecești din secolele VII
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și obiecte cu aspecte comune, ca mod de creație și de întrebuințare, dar și cu particularități care le diferențiază, multora conferindu-li-se atributul de piesă unicat sau capodoperă, reprezintă dovada peremptorie a aserțiunii noastre. Gânditorul de la Hamangia, Hora de la Frumușica, Pasărea acvatică în poziția de plutire de la Tămășeni, comuna noastră, culorile și pictura de pe vase, diversitatea de forme și decorațiuni din culturile ce țin de domeniul vieții materiale și spirituale, toate acestea se constituie în argumente ce dovedesc existența și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
537 Ibidem, p. 356. 538 Ibidem, vol. I, p. 234. 539 Ibidem, p. 236. 147 tare multă”540 impune unui soț „cam necioplit și sărac cu duhul”541 respectarea unui canon, fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o să-ți pară rău/ Că m-ai îndatorat cu suta, și/ În ziua când vei cere ți-oi plăti,/ și orișicare chef mă leg să-ți fac,/ Precum și orice slujbă după plac.”942 Cedarea devine aici prea evidentă („Aflați că frumușica s-a-nvoit/ Ca pentru suta ei de galbeni ea/ Să-l lase s-o muncească pe saltea/ O noapte-n cap. Taman așa făcură/ și harnici 936 G. Boccaccio, Decameronul, vol. al II lea, p. 289. 937 Ibidem, p. 290. 938
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pune făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a întâlnit cu o broască ce a întrebat-o de ce plânge, iar Maica Domnului i-a povestit că a avut un băiat ce l-au răstignit jidovii. Broasca i-a spus că și ea a avut „nouă pui mititei și frumușei cu ochii bășicăței” pe care i-a omorât un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
537 Ibidem, p. 356. 538 Ibidem, vol. I, p. 234. 539 Ibidem, p. 236. 147 tare multă”540 impune unui soț „cam necioplit și sărac cu duhul”541 respectarea unui canon, fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o să-ți pară rău/ Că m-ai îndatorat cu suta, și/ În ziua când vei cere ți-oi plăti,/ și orișicare chef mă leg să-ți fac,/ Precum și orice slujbă după plac.”942 Cedarea devine aici prea evidentă („Aflați că frumușica s-a-nvoit/ Ca pentru suta ei de galbeni ea/ Să-l lase s-o muncească pe saltea/ O noapte-n cap. Taman așa făcură/ și harnici 936 G. Boccaccio, Decameronul, vol. al II lea, p. 289. 937 Ibidem, p. 290. 938
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sărut mâna". Era frumoasă și arătoasă soția învățătorului nostru. Și mai mult decât atât. Altfel n-ar fi fost mereu alături de ea, Gugurel și Dorica, copiii ei. Dorica îmi fusese colegă, își rezemase bine capul învățătorul, că și Dorica era frumușică foc! Mijise între noi o anumită prietenie într-o iarnă de școală primară... După trei ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție e un succes editorial, mai ales că sunt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oficial-electorale și... focurile de artificii de revelion, moment în care primarii sunt la mare cinste, oriunde ar fi ei, deoarece ei plătesc. Nu contează de unde sunt banii... adică-s publici în totalitate, dar, până la urmă pentru public se cheltuiesc sume frumușele fie pentru soliști și spectacole, fie pentru focurile de artificii. Văd că asta se poartă pretutindeni în lume. Vine pomul de Crăciun cu beculețe și sclipici. Dintre cei 450.000 locuitori ai județului, poate, 4500 își procură bradul (brad, nu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]