2,203 matches
-
șindrilă, tinde parcă să învăluie in mantia sa și turnul clopotniță, ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este împodobită cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele și ușa au crestate și sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinți de lup), iar ultimele cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în formă de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a fost turnată în săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
asemănarea dintre capetele lui Laocoon și a lui Homer. Tiziano, Rubens, El Greco, William Blake și Max Ernst au făcut interpretări ale grupului statuar. În albumul Asterix, Laurii lui Caesar (pagina 16), apre un sclav în poziția lui Laocoon cu niște funii asemănătoare șerpilor.
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
simplu. În dreptul fațadei vestice se află un mic portal cu arcuri rotunde. De asemenea, ușa de la intrare are o formă rotundă și este gravata cu raze de soare, o cupă și vită de vie cățărătoare, țocul fiind decorat cu o funie răsucita. În pronaos nu mai sunt picturi pe tavan. Pe peretele sudic sunt înfățișați Patriarhii Abraham, Isaac și Iacob în Rai, ținând în mâini sufletele celor salvați. În centrul boltii din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
portalele catedralelor gotice, care sunt încărcate de simbolism religios, sculptat într-un limbaj accentuat figurativ-descriptiv. Limbajul portalelor bisericilor de lemn din Carpați este de asemenea încărcat de simbolism religios însă este mai voalat, elementele lui definitorii fiind adesea geometrice: rozete, funii, unde de ape, roate, romburi ș.a. Figurile geometrice sunt completate de multe ori cu elemente figurativ-descriptive: cruci, brazi, flori, animale, păsări, corpuri cerești, obiecte, figuri umane. Toate aceste elemente sunt adesea îmbinate în compoziții de la cele mai simple la cele
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Judecății de apoi sunt pictate, direct pe perete, trei icoane mari, de tipul celor împărătești, reprezentînd pe Iisus învățător, Maica Domnului cu pruncul, de tip Hodighitria, și Sf. Andrei. Ele sunt delimitate de restul picturii prin rame pictate cu motivul funiei răsucite, iar fondul lor roșu e vibrat de pete albe. Aceste icoane ne oferă posibilitatea studierii modului în care Alexandru Ponehalski își construiește figurile în tehnica tradițională a suprapunerilor succesive, posibilitate cu atât mai interesantă cu cât avem de-a
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare și îngrădiri de gard unde era loc mai slobod. Grânele, vinurile și peștele se vindeau din căruțe. Aceste producte, dimpreună aveau un loc mai întins în marginea târgului: oborul
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
larg ca de obicei. Acoperișul are poală dublă, streașina interioară fiind continuă de jur împrejurul monumentului. Turnul-clopotniță, cu foișor și coif prelung, se află deasupra pronaosului. În exterior sunt de remarcat: tocul ușii de la intrare, unde se regăsesc decorațiile porților maramureșene, și funia împletită, sculptată, care înconjoară biserica. În 1899, după mutare, biserica a fost renovată și pictată de Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
turnul cu clopote și la loja corului, dar ulterior aceasta a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific construcțiilor din lemn ce poate fi regăsit în mod frecvent și în alte genuri practicate în creația populară a lemnului. Se poate stabili o
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
le sunt semne, cicatrici sau stări de durere în zonele ce corespund crucificării lui Iisus, cum ar fi mâinile sau picioarele. În anumite cazuri, urme ale funiilor pe încheieturile mâinilor au însoțit rănile mâinilor. Termenul își are originea în rândurile de la sfârșitul Epistolei Sfanțului Pavel către gălățeni unde se spune: "„căci eu port în trupul meu, semnele Domnului Iisus.”" "Stigmata" este pluralul cuvântului latin "stigma" derivat din
Stigmate () [Corola-website/Science/326686_a_328015]
-
Iași în 1789, episcop de Huși (26/27 iunie 1792), apoi de Roman în iunie 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803. Din informațiile care se găsesc în testamentul său și din notița autobiografică tipărită la finalul lucrării "Funie întreită", se vede că a învățat mai întâi la "Academia Vasiliană" din Iași, și apoi la Mănăstirea Neamț, că s-a călugărit la 15 ani, la dorința tatălui său care era bolnav. Protectorul său a fost Iacob Stamate, episcopul Hușilor
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
presupune că ele au fost folosite din vechime de strămoșii noștri. Cu toate acestea stânjenul apare târziu în documentele de cancelarie din Moldova și Țara Românească, unde vânzările de pământ s-au făcut în părți de sate, moși (bătrâni), delnițe, funii, coarde, ș.a. și numai mai târziu se trece la măsurători în stânjeni sau pași. De remarcat că la români nu s-a impus stânjenul antic de șase pași. În Moldova și Țara Românească stâjenul era stabilit prin opt palme iar
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
iar în documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
semn distinctiv lor . Cocoșatul Alsace este într-adevăr o zonă rurală, cu multe livezi, păduri umbroase, râuri pline de pește. La începutul secolului al XX-lea, industrializarea rural a fost caracterizat prin stabilirea unor produce. Pălării de paie Langenhagen ,alsacian funii Dommel, încununează perla Karcher , Gazificatoare Imbert a fost mult timp cunoscută în toată lumea pentru producție. Muzeul Regional din Alsacia Cocoșatul Sarre Union pentru a descoperi patrimoniul unei întregi regiuni . Înainte de revoluția din 1789, după Tratatul de la Ryswick ( 1697 ), Ludovic
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
of this World", sau "Flashback". Aceste jocuri erau bazate pe curse contra cronometru intercalate cu dueluri cu inamicii. Fiecare versiune de joc a adăugat primului joc o serie de arme și mișcări noi. Lara poate să stea agățată de o funie de pe care să sară în spate în aer, să se întoarcă și să stea agățată de o scară care se află în spate, toate acestea în timp ce ea trage cu pistoalele. De asemenea poate să sară cap în apă, sau poate
Tomb Raider (serie) () [Corola-website/Science/298448_a_299777]
-
asemenea poate să sară cap în apă, sau poate să facă un număr acrobatic pe marginea unui pervaz, ridicându-se în două mâini. În "Tomb Raider 5" au fost introduse două mișcări noi, Lara putând trece în picioare peste o funie întinsă deasupra unei gropi, iar stând jos pe marginea unui pervaz se poate da peste cap, lucruri ce nu erau posibile în "TR 4". De asemenea în fiecare versiune a jocului Lara poartă altă îmbrăcăminte, având totuși o singură îmbrăcăminte
Tomb Raider (serie) () [Corola-website/Science/298448_a_299777]
-
printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
Sfoara este un fir obținut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile sau sintetice (in, cânepă, bumbac, nailon etc.) și folosit mai ales la legat. Sforile mai groase și rezistente se mai numesc și funii sau frânghii, iar cele mai fine și adesea folosite ca ornament se mai numesc șnururi. În sport, sfoara ("sin." "șpagat") reprezintă o figură de gimnastică executată cu picioarele întinse perfect orizontal, din șezând, unul înainte și altul înapoi relativ la trunchiul
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
Decât insul în pieptul căruia bate. Roțile-i sfarmă carnea pe oase,/ Sângele-i fierbe în adversitate./ Și toate și tot lasă-n urmă pe veci/ Precum părăsite-n brazde de urme,/ Fără să poată nici să se-ntoarcă/ Nici funia timpului vreodată s-o curme./... Vom pierde gustul casei strămoșești/ Dar și cumplita junglă a fricii de ieri./ Vom trece pe deasupra eternelor chemări/ In abandonul altor uitate primăveri. Noi, cei ce-ajungem să rupem zăgazul/ Și vântul șansei să ne
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
iobagi. În vremea lui Matei Basarab, multi țărani au fugit de pe moșii, iar cei care au rămas și aveau pământ, au început să și-l vândă, pentru a supraviețui. Între anii 1640-1671 sunt pomeniți boierii acelei vremi care au cumpărat "funiile" de pământ ale țărânilor: Manu Negustoru, Ghiora Căpitan și Stroe Leordean. Părăsirea localității de către măicăneșteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră "funiile" țărânilor să aducă oameni de pește Carpați, pentru a-și asigura brațe de muncă. Noii veniți și-au
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
să și-l vândă, pentru a supraviețui. Între anii 1640-1671 sunt pomeniți boierii acelei vremi care au cumpărat "funiile" de pământ ale țărânilor: Manu Negustoru, Ghiora Căpitan și Stroe Leordean. Părăsirea localității de către măicăneșteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră "funiile" țărânilor să aducă oameni de pește Carpați, pentru a-și asigura brațe de muncă. Noii veniți și-au făcut locuințele, undeva la vest de vechea vatra a satului Măicănești, lângă o pădure de corni, de unde a provenit și nouă denumire
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
folosesc pentru a vâna. Ei construiesc pânze sau întind fire de semnalizare. Totuși, chiar și speciile care nu țes pânze pentru vânat, utilizează mătasea în mai multe moduri: masculii o folosesc la transferul spermatozoizilor, femelele la construcția coconilor, ca o funie de siguranță pentru speciile săritoare, ca parașute de către tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
a logodit cu el doar pentru banii lui.Apare doar în episoadele "Vraja Lunii" și "Peste pe Uscat". Este mamă naturală a lui Zâne. Aceasta l-a părăsit când avea doar 6 ani.Se vorbește despre ea doar în "Cârilg,Funie și Undita". vezi sus Terry Chadwick (doar în sezoanele 2 și 3) este tatăl lui Rikki. Intra în conflict cu Zâne, deoarece crede că acesta i-a furat emblemă de la motocicletă. De aceea îi interzice lui Rikki să se mai
Lista personajelor din H2O - Adaugă Apă () [Corola-website/Science/316737_a_318066]
-
Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat. Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la bisericile de pe valea Someșului sau a Șieului. Aflată aproape de colapsul total biserica ortodoxă de lemn din Păltineasa
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]