17,773 matches
-
pauza notată de mine. Molière nu se joacă, ci se citește, actorul trebuie să lase o impresie (ușoară) de a nu ști prea bine textul și de a-l recita cu cartea în față, nu să-i dea drumul repede, furînd atenția de la text pe ce se petrece pe scenă". Inconfortul e mixat cu datele artei, așa cum o durere e potolită cu antinevralgice: "Burnițează pînă tîrziu noaptea. La 4 cu ea la Zambaccian. La 7 revenim spre Ioanid, ocolind prin Kiseleff
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
chefuri, nunți, ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să nu știe de familia Carabulea ori de tribul Olmazu (cu acordeonistul mai tânăr, Basacu, jucam biliard la nea Luca). Țigan să fure, să șterpelească, la Urziceni?... Ferit-a sfântul! Erau niște domni, curați, onești; numai că atât știau și ei - să cânte. Am mai scris o dată - să mă ierte criticul - și despre Gioaca, țigăncușa ageră ridicată, la propriu, în balonul de observație
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
sub un condei neinspirat. Zelosul traducător e, cred, robul convingerii sale despre necesitatea de a fi cât mai fidel față de textul original, altfel nu-mi explic insuccesul său. Lucrând cu textul italian în față, e clar că s-a lăsat furat de topica și literalitatea versurilor originale, uitând că trebuie să le dea o nouă viață în românește. La ce bună fidelitatea dacă nu se transformă în artă?(...) Și mai există o tristețe. Nimeni nu-i spune traducătorului adevărul.(...) Nu spun
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
muncă" - a fost, înaintea unui eșec economic de proporții, un uriaș eșec moral. S-a dovedit limpede că nu avem oameni capabili să conducă și să facă să funcționeze instituțiile. Fiecare nou "proprietar" n-a avut altă obsesie decât să fure mai mult, să înșele și să ducă mai repede la ruină întreprinderea din care, de fapt, își câștiga existența. în acest context, cei care-au inventat tehnica "firmelor-căpușă" se dovedesc mai onești decât cei care-au așteptat să le cadă
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
de Roma pe rug din cauza protestelor; era, voia să spună el, ideea unui Timp atotiertător, înghițindu-i pe toți, victime și călăi, nu mai conta... Un fel de Havel? Posibil. Dar, oare, mai zicea, barbarii când intrau în Roma nu furau statuile, când ele reprezentau zeițe? Nu le ridicau, crezându-le muieri și pe care le duceau acasă, să le fie neveste?... Sau, când dădeau năvală în Senat și îi trăgeau de bărbi pe bătrânii romani neclintiți în măreția lor, purtându
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
toate acestea nu duc la elucidare, ci la o accentuare a exotismului. În aceeași paradigmă se înscrie și Bruckner cu romanul Hoții de frumusețe. Titlul pare o metaforă, dar el are un sens denotativ. În acest roman, o mică sectă fură frumusețea cu ajutorul unui aparat inventat de membrii săi. Și nu-și schingiuiesc victimele - le fură tocmai... inefabilul frumuseții. O astfel de literatură depinde extraordinar de mult de interpreți, critici sau simpli cititori. Dacă este investită cu sensuri transtextuale, "frumusețea" îi
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
se înscrie și Bruckner cu romanul Hoții de frumusețe. Titlul pare o metaforă, dar el are un sens denotativ. În acest roman, o mică sectă fură frumusețea cu ajutorul unui aparat inventat de membrii săi. Și nu-și schingiuiesc victimele - le fură tocmai... inefabilul frumuseții. O astfel de literatură depinde extraordinar de mult de interpreți, critici sau simpli cititori. Dacă este investită cu sensuri transtextuale, "frumusețea" îi este furată. Dacă cititorul îi tolerează fragilitatea, dacă participă la un pact ficțional radical, atunci
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
cu ajutorul unui aparat inventat de membrii săi. Și nu-și schingiuiesc victimele - le fură tocmai... inefabilul frumuseții. O astfel de literatură depinde extraordinar de mult de interpreți, critici sau simpli cititori. Dacă este investită cu sensuri transtextuale, "frumusețea" îi este furată. Dacă cititorul îi tolerează fragilitatea, dacă participă la un pact ficțional radical, atunci "poveștile" capătă o consistență aparte. Alexandru Ecovoiu este capabil să creeze premizele pentru o astfel de lectură. Îi lipsește totuși textul programatic, manifestul. El trebuie să împace
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Ca mîine murim cu toții și tu de asta te legi?! Că sînt înjurături?! Sigur că e grav că se înjură, sigur că e gravă degradarea asta, dar asta e lumea în care trăim. Bineînțeles că ne degradăm: unii înjură, alții fură, alții omoară. Există niveluri diferite ale degradării. Și cine se revoltă, cu filistinism fariseic? Și vezi filmele lui Șerban Marinescu sau Blaier sau Sergiu Nicolaescu, unde personajele confecționate de ei sînt cu totul lipsite de viață, luate de nu știu unde. Fiindcă
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
scăpa mai curînd și de grija de a-și hrăni victimele din cînd în cînd - îi bat științific, pentru a le grăbi moartea, fără urme de violență. Culmea e că legea nu pedepsește asemenea păcăleli sinistre, iar bătrînii care sînt furați astfel nu se mai pot plînge decît bunului Dumnezeu. Dacă acest gen de ticăloșie n-ar fi căpătat o amplaore rușinoasă, la fel de rușinoasă ca și abuzurile la care sînt supuși copiii abandonați, m-aș fi gîndit că inventivitatea inșilor scurși
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
căpătat o amplaore rușinoasă, la fel de rușinoasă ca și abuzurile la care sînt supuși copiii abandonați, m-aș fi gîndit că inventivitatea inșilor scurși de ultima picătură de omenie a găsit legea nepregătită. Dar cînd de ani de zile bătrînii sînt furați cu legea în mînă, oare nici unul dintre bătrînii parlamentari care moțăie prin cele două Camere sau dezleagă integrame nu poate avea o inițiativă legislativă pentru a-și apăra congenerii? În țara asta intră în pușcărie nefericiți care fură cîteva kilograme
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
centrală: de la Perfume de violetas (unde regizoarea mexicană Maryse Sistach își aduce, câteodată, aminte de Buñuel și de al său cutremurător "Los Olvidados") la "Angel Exit" (în regia cehului Vladimir Michalek care, povestind despre niște tineri drogați, s-a lăsat furat de experiment uitând, din păcate, de personaje), de la Lovely Rita" (debutul austriecei Jessica Hausner - o analiză rece, detașată a relațiilor unei tinere cu părinții, prietenii, cei din jur și drumul ei spre crimă - se revendică din familia spirituală a compatriotului
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
nouă ipostază a poeziei lui Ion Horea. Balans între o autoironie, ascunzând orgoliul rănit: În versul tău cam vechi și ros de molii/ Se-ascund nevinovatele orgolii/ Care te fac să nu lași totul baltă - Tristeți ademeniri ce te mai fură/ Te fac să spui că viața se îndură/ Doar când le duci pe toate laolaltă"?, și usturătoarea imprecație adresată timpului și lumii din jur: "lumea asta crudă și nebună/ Pe care-o cântă cine vrea la drâmbă". Sonetele din această
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
nu este și, deci, nici nu-i aparține, din moment ce l-a părăsit. Cît privește acuza sa la adresa lui Vasile Lupu (că a încercat să blocheze conturile partidului), trebuie spus că nici aceasta nu rezistă. Dacă Vasile Lupu ar fi încercat să fure banii partidului și să fugă cu ei la Fălticeni sau în Brazilia, atunci aș fi înțeles. Dar șugubățul țărănist n-a cerut decît protejarea conturilor pînă cînd partidul își va stabili o ierarhie recunoscută legal. Excluderea sa din partid, chiar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru, cu două sensuri: 1) "mijloc de transport (tramvai, troleibuz, autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud.
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
Sălaj": ""Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!" (în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4); cel de "portofel" e prezent în mai multe surse jurnalistice relativ recente: "Panacot este portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993, 5; cf și "Un hoț de buzunare își deconspiră tehnica de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
nu așa cum ne vedem, bovaric, în oglinzile unei iluzorii moșteniri istorice. Am ajuns să compromitem totul, și n-ar fi exclus ca în țara asta nefericită chiar descentralizarea să nu însemne altceva decât înlocuirea unei mafii masate la vârf, care fură moderat de la fiecare, cu o mafie locală care fură totul de la toți. P.S. Aflu în ultima clipă că Ghiță Funar i-a dat în judecată pe semnatarii "Memorandum"-ului. M-ar fi mirat să n-o facă. Ar fi bine
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
moșteniri istorice. Am ajuns să compromitem totul, și n-ar fi exclus ca în țara asta nefericită chiar descentralizarea să nu însemne altceva decât înlocuirea unei mafii masate la vârf, care fură moderat de la fiecare, cu o mafie locală care fură totul de la toți. P.S. Aflu în ultima clipă că Ghiță Funar i-a dat în judecată pe semnatarii "Memorandum"-ului. M-ar fi mirat să n-o facă. Ar fi bine să-și ducă gândul până la capăt, și anume, să
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
de unde scoate 150.000-200.000 de lei pentru o carte sau un milion ori mai mult pentru un album? Vorbind despre cei care fură cărți, nu-i am în vedere decît pe cei care le și citesc. Cei care le fură ca să le revîndă nu pot fi considerați onorabili. Un puști de nici douăzeci de ani m-a abordat de la intrarea, nu în pavilion, ci în curtea de la Romexpo, ca să-mi vîndă... propria carte, încă nelansată. "Am șmanglit-o", mi-a zis
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
aminte de o Întâmplare tragică. Ce știți dumneavoastră despre mine? Nimic! Eram copil, domnule Bleahu, când bunicul celui mai bun prieten al meu - Costea Teicanu se numea - a fost ucis Într-o noapte de doi frați care veniseră să-i fure grâul din magazie. Auzind zgomotul, bătrânul a ieșit afară În cămașă și desculț. L-au lovit cu furca În cap, l-au lăsat În neștire și au fugit. Bătrâna, adică bunica lui Costea, a aprins felinarul și a Început să
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
scrupule. Cu școală înaltă; Liszt, Chopin și Beethoven putând fi oricând geloși pe un talent care nu ține seama de convenții. Niciodată jazzul nu e mai frumos decât atunci când recunoști, în subtilitățile lui, ceea ce marii maeștri ai muzicii universale au "furat" din armoniile naturii. Jazzul ridică fusta Doamnei arătând că este o ființă vie, tânără și nărăvașă, care abia așteaptă să-și dea în petec. Aici Johnny Răducanu e maestru de ceremonii. Farmecul lui are chipul oacheș al copilului care ia
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
trebuie să-ți spun c-a existat un motiv anume pentru care n-a mai găsit altceva. Știi care-a fost? Terry clătină din cap. - ăștia ca tine. Deodată Logan izbi cu pumnul în masă atît de tare, încît tacîmurile fură cît pe-aci să-și ia zborul. Terry și Kingsley aproape că săriră de pe scaune. - Dumnezeule mare, ăștia ca tine mă calcă pe nervi de nu se poate, Terry. Dacă n-ar fi ăștia ca tine, încă ați avea cinematografie
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
procesul nu mai are obiect, Dan Giosu e chemat în justiție de Pop S. Gheorghe (alias George Vulturescu). Toți patru, poeți. Ca să vezi! De la Iași, altă știre rea: poetul (tot poet!) Daniel Corbu a fost agresat și i s-a furat manuscrisul unui volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]