1,542 matches
-
plutesc în straturi deasupra plumbului metalic topit: silcați cu 1,5% plumb și arsenuri de fier și cupru. Aceste deșeuri conțin cupru, zinc, cadmiu, bismut și plumb neredus care pot fi recuperate economic. Plumbul metalic care rezultă din prăjire și furnale încă conține cantități însemnate din alte metale, cum ar fi arsenic, stibiu, bismut, zinc, cupru, argint și aur. Topitura este tratată cu aer, abur și sulf care oxidează metalele acestea cu excepția argintului, aurului și bismutului. Oxizii astfel formați sunt separați
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
încă din a doua jumătate a secolului XVIII. Din lipsă de resurse financiare, guvernul ungar inițial nu a sprijinit acest demers. Finanțarea acestei investiții a demarat totuși în 1870, în baza sprijinului oferit mai întâi de Societatea de Mine și Furnale Brașov (interesată de valorificarea consistentelor zăcăminte de cărbune descoperite în zonă), ulterior de comuna Petroșani printr-un credit obținut de la statul austro-ungar și, la final după ce în 1880 o comisie ungară a stabilit definitiv traseul viitorului drum, de către ambele state
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Marea Britanie, unde a observat evoluțiile rapide din industria fierului. El a fost impresionat de convertorul inventat de Henry Bessemer. Carnegie și-a dat seama că oțelul va înlocui fierul pentru fabricarea mărfurilor grele. În 1870, Carnegie a ridicat primul său furnal în care el a folosit ideile dezvoltate de Bessemer în Anglia. A fost urmată în 1874 de deschiderea fabricii de oțel de la Braddock. El și-a făcut mulți parteneri, printre care Henry Frick.A insistat întotdeauna în menținerea acțiunilor majoritare
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
Cărămida este un material de construcție artificial, de formă prismatică, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. Cărămizile nearse poartă denumirea de chirpici. Cărămida este un material de construcție folosit încă din cele mai vechi timpuri. Arta adevarată în producerea cărămizilor poate fi văzută în varietatea mare de texturi
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
XVI-lea este amintit cu numele de Lunca. În conscrierea din 1690/1700 se găsește sub numele de Lunkany. La început localitatea a existat pe deal, pe locul Luncaniului de Sus de astăzi. Prin construirea în anul 1734 a unui furnal pentru topit metale și exploatarea minelor de fier, locuitorii încep să se așeze pe valea râului Bega formând satul Luncanii de Jos. În documente se amintește că Luncani era o biserică din lemn în anul 1794. Statistica parohiilor și preoților
Luncanii de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301375_a_302704]
-
întărit de impurități din procesul de topire, precum carbonul. O anumită proporție de carbon (între 0,2% și 2,1%) produce oțelul, care poate fi de 1000 de ori mai rezistent decât fierul pur. Fierul metalic brut este obținut în furnale, unde minereul este redus de către cocs la fonta. O prelucrare ulterioară cu oxigen reduce conținutul de carbon pentru a se obține oțel. Oțelurile și aliajele din fier cu conținut scăzut de carbon, în combinație cu alte metale, sunt de departe
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
în topitorii primitive, în Imperiul Hitit (Anatolia și Caucaz). Dispariția acestui imperiu a permis răspândirea cunoștințelor despre prelucrarea fierului în toată regiunea, facilitând trecerea de la Epoca Bronzului la Epoca Fierului. În jurul anului 550 î Hr. în China a fost inventat furnalul și s-a obținut prima fontă turnată. Oțelul, aliaj al fierului cu relativ puțin carbon, a fost produs, se pare, pentru prima dată în India, în secolul al III-lea. Un exemplu al măiestriei indiene în domeniul metalurgiei este și
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
înseamnă că, sub influența unei călduri foarte mari și cu adaosuri de materiale calcaroase, granulele mici se unesc în bulgări mai mari, poroși. Acest lucru este esențial pentru că, ulterior, granulele fine ar împiedica trecerea normală a curentului de aer prin furnal. În anul 2000, la nivel mondial au fost produse aproximativ 1 miliard de tone de minereu de fier, valorând cca. 25 miliarde euro. Din această cantitate de minereu s-au obținut aproximativ 572 milioane tone de fontă brută. Minereurile de
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
o listă mai detaliată a țărilor producătoare, vezi Lista celor mai mari producători de fontă brută. La scară industrială, fierul este produs pornind de la minereu printr-o reacție de reducere directă cu carbon, la temperaturi de cca. 2000 °C, în furnale (cuptoare înalte). Aceasta permite înlăturarea sub influența temperaturilor înalte a componenților neferoși sau pământoși din minereu. În partea superioară a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub formă de cocs și un flux de genul carbonatului de calciu sau
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
produs pornind de la minereu printr-o reacție de reducere directă cu carbon, la temperaturi de cca. 2000 °C, în furnale (cuptoare înalte). Aceasta permite înlăturarea sub influența temperaturilor înalte a componenților neferoși sau pământoși din minereu. În partea superioară a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub formă de cocs și un flux de genul carbonatului de calciu sau a dolomitului, în timp ce prin partea de jos este insuflat un curent de aer cald. Cocsul reacționează cu oxigenul din curentul de
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
carbon reduce minereul de fier (în cazul de jos, hematit), transformându-l în fier topit și devenind bioxid de carbon: Fluxul ajută la topirea impurităților din minereu, în special a bioxidului de siliciu și a silicaților. Sub influența căldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu și bioxid de carbon.: Oxidul de calciu se combină cu bioxidul de siliciu formând o zgură ce se topește la temperatura din furnal (ceea ce nu s-ar fi întâmplat cu bioxidul
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
siliciu și a silicaților. Sub influența căldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu și bioxid de carbon.: Oxidul de calciu se combină cu bioxidul de siliciu formând o zgură ce se topește la temperatura din furnal (ceea ce nu s-ar fi întâmplat cu bioxidul de siliciu în stare pură). Zgura topită plutește deasupra fierului topit, mai dens, și aceste componente pot fi evacuate separat prin deschizături speciale în furnal. Materialul util rezultat este de fapt fontă
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
zgură ce se topește la temperatura din furnal (ceea ce nu s-ar fi întâmplat cu bioxidul de siliciu în stare pură). Zgura topită plutește deasupra fierului topit, mai dens, și aceste componente pot fi evacuate separat prin deschizături speciale în furnal. Materialul util rezultat este de fapt fontă brută, cu un conținut de cca. 4-5% carbon. Aceasta poate fi redusă în continuare pentru obținerea oțelului sau a fierului tehnic pur, în alte cuptoare sau convertizoare. Fierul chimic pur se poate prepara
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
fabrica de armament de la Oradea. Pînă în 1872 a produs doar sape. În 1875 s-a transformat în moară care și astăzi se poate vedea. Atelierul Limpertul de Sus în 1754 avea în dotare două cuptoare cu vatră închisă, un furnal cu vatră deschisă. În 1849 a fost modificat să producă bare din oțel, și în 1871 a fost dezafectat. Atelierul țigănesc a funcționat între 1754-1872. Forja de la Tulea care se situa la vest de cătunul Tulea, pe malul pîrîului Govăjdia
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
oficiale din 1867, reiese că la uzina de fier de la Govăjdia lucrau 162 muncitori. După părerea etnografului Jankó János din 1894 reiese că "Casele nemților mineri sînt mai frumoase decît casele derăpănate ale romînilor localnici". Cei 100 muncitori romîni de la furnal alături de majoritatea muncitorilor țigani și muncitorilor nemți proveniți din Steiermark Austria, în 1906 toți au fost plătiți după realizări. În 1900 au inaugurat calea ferată cu ecartament îngust ce lega Hunedoara de satul Govăjdia. În 1910 la Cățănaș s-a
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
au fost plătiți după realizări. În 1900 au inaugurat calea ferată cu ecartament îngust ce lega Hunedoara de satul Govăjdia. În 1910 la Cățănaș s-a construit o centrală hidroelectrică. În anul 1806, se pune în funcțiune la Govășdia un furnal înalt cu o capacitate anuală de 8000 tone, care a funcționat pînă în anul 1918. În 1928 aici s-a născut pictorul Simion Lucaciu.
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
care le purtau. Pe 9 ianuarie 1948 a fost emis Decretul nr. 3 privind fixarea atribuțiunilor Prezidiumului Republicii Populare Române. Acesta prevedea, la articolul 7, ca noua stemă a republicii să fie „înfățișată prin: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română și inițialele R. P. R. la capătul spicelor”. În continuare, articolul 8 se ocupa de drapelul țării
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a produce mai mult de o sută de milioane kilograme de produse de fier pe an. Defrișările pe scară largă în China ar fi continuat dacă nu ar fi fost inovația din secolului XI a utilizării cărbunelui în loc de mangal la furnalele de topire a fontei O mare parte din acest fier a fost rezervat pentru uz militar, în realizarea de arme și armuri pentru trupe, dar o parte a fost folosit pentru a modela multele produse de fier necesare pentru a
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
bunăstării în acea perioadă. Pereții băilor erau îmbrăcați în marmură, iar tavanele erau decorate cu mozaicuri de diferite culori. Bateriile sanitare erau realizate din argint, iar statuile erau omniprezente între care se aflau dulapuri mici. Apa caldă era furnizată prin furnale și tevi în camera de baie, iar camera era incălzită prin fum și aburi care circulau pe sub podea și prin pereții goi. Prima Baie Publica Romană de dimensiuni mari a fost construită de către Agrippa în 27 i.Hr., el fiind deschizător
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
în mici regate. În Orientul Îndepărtat, împăratul Qin Shi Huang, care a creat imperiul Qin unind cele șapte state chineze, căuta elixirul nemuririi. Ironic, un nou aliaj casant de fier este obținut prin topirea și reducerea minereurilor de fier în furnale - fonta, din care se vor produce săgețile din metal ce vor menține imperiul veșnic. Producerea săgeților va da naștere procesului de fabricare în masă și la inventarea unei noi arme-arbaleta, ce va menține urnirea celor sapte state chineze într-un
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
coloniale. În 1712,Thomas Newcomen a construit un motor cu abur pentru pomparea apei din mine. În 1776, James Watt și Matthew Boulton au construit motoare cu abur pentru acționarea utilajelor. În 1709, Abraham Darby a topit fierul într-un furnal cu insuflare de aer, folosind cocsul. În 1752, Benjamin Franklin recunoaște electricitatea printr-un experiment cu fulgerul. În 1785, Edmund Cartwright a obținut patentul și a construit primul război de țesut mecanizat, la care suveica, ițele și vatala erau acționate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
urmat cursurile Facultății CCIA din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia din Timișoara, actual Universitatea Politehnica Timișoara, obținând diplomă de inginer în anul 1969. După absolvirea facultății, a lucrat la ICSH Hunedoara din 1 septembrie 1969, fiind repartizat din prima zi la Furnalul nr.5, aflat în RK, pe schimbul 3. A parcurs toate treptele ierarhice ale meseriei, de la inginer stagiar până la director general al ICSH Hunedoara, funcție pe care a deținut-o în perioada 1990-1996. A candidat pe listele PSD pentru Senatul
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
al UniRomSider, vicepreședinte și membru în CĂ al Societății Române de Metalurgie, membru al Asociației Profesionale CREMSID București. Ca urmare a experienței câștigate, între anii 1969-1999, în coordonarea în proiectare, execuție practică și punerea în funcțiune a numeroase obiective că furnale, oțelarii, instalații de producere oteluri speciale pentru industria strategică, cocserii, linii CF industriale, etc, în toată această perioadă, a întocmit, prezentat și publicat lucrări științifice. A obținut în anul 2000 la Universității Politehnica Timișoara, titlul științific de doctor inginer în
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
România, în calitate de vicepreședinte, reuniunea anuală a ECCS, cu participarea a 29 de țări. La această reuniune s-a acordat României, Președenția ECCS pentru un an de zile că recunoaștere științifică internațională. Are 6 brevete de inovator în domeniul siderurgiei (vetre furnale), precum și construcții siderurgice ( castele de apă, turnuri de răcire, coșuri de fum cu mare înălțime) A publicat 24 de lucrări științifice în reviste de specialitate în țară și străinătate, ca Metal Bulletin, SMS-DEMAG Newsletter 2 / 2002 și revista de specialitate
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
unelte, echipamente, desene și modele înfățișând perioada prelucrării fierului în Larvik, care s-a întins între 1670 și 1870. Expoziția prezintă variate aspecte: de la procesele geologice de creare și până la producția și prelucrarea larvikitei, principalul produs de export al regiunii. Furnalul a fost închis în 1868. Conacul ("Herregården") a fost construit de Ulrik Fredrik Gyldenløve pentru a treia lui nuntă, în 1677. Este o clădire spațioasă construită din lemn, cu interioare bine conservate, ornamentate în special în stilurile Baroc și Regency
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]