2,691 matches
-
frumusețe, iar aerul parfumat ce se leagănă pe la ferestrele caselor, dă un farmec special celei mai răsfățate fiice a anului. Furnicile muncesc de dimineața până seara, fără încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
căsuță, îi pansă rana și-i pregăti un ceai fierbinte. Prietenul la nevoie se cunoaște, spune o vorbă înțeleaptă, iar furnicuța a dovedit că este o prietenă de nădejde. Motanul a demonstrat că este nemilos și astfel a pierdut respectul Furnicii care l-a și atenționat că orice faptă are și o răsplată. Poate de aceea, ca o pedeapsă a gestului său nedrept, după o săptămână, Zonzonel s-a îmbolnăvit și a fost internat la spitalul motanilor. Credeți că Buburuza l-
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
orice faptă are și o răsplată. Poate de aceea, ca o pedeapsă a gestului său nedrept, după o săptămână, Zonzonel s-a îmbolnăvit și a fost internat la spitalul motanilor. Credeți că Buburuza l-a iertat? Sigur că da! Împreună cu Furnica l-au vizitat și i-au urat să se facă bine, propunându-i chiar, pe viitor, să se joace împreună. Zonzonel și-a cerut iertare și a promis să nu mai facă rău niciunei insecte, ci din contră, să le
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
cu amănuntul, sau a vreo două curente acolo... nu sunt ‘sincer, pentru că așa e. Ne impunem cu “opere” nu prea sigure, interpunând și acoperind adevăratele valori, știrbind chiar prestigiul Marelui nostru Poet... doar pentru a ieși în evidență... daa, precum furnicile pe mușuroaie..! Spunem că îl cinstim pe Eminescu pentru că citim câte o poezie de ziua Dânsului? Când de fapt pentru memoria Lui și a neamului nostru ar trebui mult mai mult; după cum este valabil și pentru orice alt mare poet
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
atenția fetei,era numărul mare de invitați care coborau din trăsuri ,în perechi de câte doi sau trei,dintre familile cele mai cunoscute din zona.Coborand din trăsura,Karon observa opulenta dată de conacul impresionant și de invitații ca niște furnici colorate.Coloane de marmură tronau la intrare ,iar lângă fiecare câte o făclie aprinsă ce oferea o noata de mister. .Neasteptandu-l pe sărbătorit să-i ofere mâna ca să coboare,fata își făcu loc printre trăsuri și văzând o figură
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
hâtru bun de gură, Îmi bag și soacra la borcan Că-i cea mai bună acritură. EPI-FABULĂ MIORITICĂ Țara noastră, de-o cutreieri, Nu-i nici mare, nu-i nici mică, Dar conține-atâția greieri Că de-a dreptul te... furnică. Citește mai mult MOȘ NICOLAE LA BLOCMoșul cel cu suflet marePe la noi a dat ocolși ne-a luat la fiecare...Toți papucii de pe hol.MURĂTURI DE SEZONAșa, ca de sfârșit de an,Spunea un hâtru bun de gură,Îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
an,Spunea un hâtru bun de gură,Îmi bag și soacra la borcanCă-i cea mai bună acritură.EPI-FABULĂ MIORITICĂȚara noastră, de-o cutreieri,Nu-i nici mare, nu-i nici mică,Dar conține-atâția greieriCă de-a dreptul te... furnică.... XXII. SORIN OLARIU, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 297 din 24 octombrie 2011. Născut pe 8 februarie 1965 la Caransebeș (Caraș-Severin) ca fiu al preotului Pavel Olariu din Buchin și al soției acestuia, Marița. Absolvent al Facultății de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
cam plimbăreață și căreia nu prea-i ardea de păscut. În acele clipe gândurile mele zburau aiurea la fel de fel de fantezii, unele mai năstrușnice decât altele. În pădure mișună fel de fel de vietăți; prin frunzele uscate sunt mușuroaie de furnici, șopârle, șerpi, fel de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată verdeața, cântă, fluieră, zboară după gâze, își
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
era cenușiu. Chiar atunci observă cum un avion la mare înălțime lăsa o dâră de fum în urma lui. Era fericită pentru aceste clipe de dumnezeiască frumusețe a naturii. Simțea cum se mișcă prin iarbă cărăbușii, căutând rezerve pentru iarnă. O furnică înceată urca pe un fir de iarbă să ajungă la spic pentru a-i fura un bob. Trăia cu intensitate momentul. Costi se așeză și el leneș lângă ea în aceeași poziție. - Îți place Costi unde te-am adus? Este
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
Aici intră în joc însă niște tare naționale pe care ascuțimea privirii epigramiștilor nu le scapă din orizontul lor de percepție. Înainte de toate este complacerea în inactivitate a multora care așteaptă posmegii cei muieți. Aluzia la fabula cu greierele și furnica îi sugerează lui Sorin Olariu în Epi-fabula Mioritică un joc de cuvinte foarte reușit pe această temă: „Țara noastră de-o cutreieri,/ Nu-i nici mare, nu-i nici mică,/ Dar conține-atâția greieri/ Că de-a dreptul te furnică
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
lung format din pietre uriașe de granit înainta îndrăzneț în mare și era zilnic patrulat de o siluetă care, privită de departe, de acolo de sus unde stăteau ei, părea să fie tare mică; la fel ca cea a unei furnici. Și ispita era atât de mare... Pe plajă se putea coborî pe o scară uriașă de lemn, ale cărei trepte porneau chiar de lângă casa lor și făcând spirale largi, se opreau pe nisipul care înconjura marea. În acea zi, s-
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
interzicerea pășunatului; ... – executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; ... – promovarea amestecurilor de specii; ... – instalarea nadelor feromonale; ... – conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate; promovarea speciilor forestiere și a formelor genetic rezistente; ... – împădurirea golurilor; ... – protejarea populațiilor de păsări folositoare și a furnicilor din genul Formica; ... – raționalizarea accesului în pădure; ... – protecția vegetației forestiere împotriva daunelor provocate de vânat prin tratarea cu substanțe repelente; ... – combaterea cu substanțe selective, biodegradabile și cu toxicitate redusă; ... – menținerea unei stări de vegetație active și fitosanitare corespunzătoare. ... – Arboretele foarte
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FURNICA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FURNICA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
Toate Articolele Autorului Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata! Într-o bună dimineață se desprinse de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
cu sufletul la gură A gasit spre ele calea tot într-o alergătură . Mușuroiul avea însă un slogan ,chiar la intrare Nici măncare fără muncă ,nici muncă fără măncare ! A bătut degeaba-n ușă fiindcă nimeni nu-i răspunse Că furnicile ,pesemne obosite dormeau duse . Mie toată întămplarea mi-a spus-o un licurici Ce cunoștea mușuroiul și vreo căteva furnici . -Și...a reușit să intre ?Curioasă-am întrebat , -Din păcate nu ! (răspunse ) ,sărăcuța a-nghețat Și a murit la scurt timp
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
intrare Nici măncare fără muncă ,nici muncă fără măncare ! A bătut degeaba-n ușă fiindcă nimeni nu-i răspunse Că furnicile ,pesemne obosite dormeau duse . Mie toată întămplarea mi-a spus-o un licurici Ce cunoștea mușuroiul și vreo căteva furnici . -Și...a reușit să intre ?Curioasă-am întrebat , -Din păcate nu ! (răspunse ) ,sărăcuța a-nghețat Și a murit la scurt timp învelită de ninsoare , Pentru că unde nu-i cap ,vai ș-amar e de picioare ! Referință Bibliografică: Furnica / Adriana Papuc : Confluențe
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
și vreo căteva furnici . -Și...a reușit să intre ?Curioasă-am întrebat , -Din păcate nu ! (răspunse ) ,sărăcuța a-nghețat Și a murit la scurt timp învelită de ninsoare , Pentru că unde nu-i cap ,vai ș-amar e de picioare ! Referință Bibliografică: Furnica / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1861, Anul VI, 04 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului TE RETRĂIESC, COPILARIE Te retrăiesc constant, copilărie, Când mă culcam în iarba parfumată Și ore-n șir priveam furnici dragi mie... Urmându-le, eram de somn furată. În magic vis, zburam pe o secantă, Spre centrul Pământesc, într-un Palat. Reginei lor în Curtea impozantă, Aripile, adeseori mi-am înclinat... Se deschideau copacii câteodată Ca un Portal, spre-o
TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340464_a_341793]
-
învață foarte bine atunci când lucrurile pe care le învăță au sens pentru ei. Utilizați matematica într-un mod distractiv, oferiți-le posibilitatea de a crea ei înșiși probeme haioase și toți veți avea de câștigat. (Ex. Am avut 24 de furnici, 14 le-am pus în dulapul surorii mele și trei le-am dat broscuței mele. Câte mai am?) Exersarea abilităților verbale se poate face foarte ușor și distractiv indiferent de locul în care sunteți (acasă, în concediu, în mașină sau
Spuneţi STOP presiunii temelor de vacanţă. Cum să le oferim copiilor noştri experienţe de învăţare care conectează mintea cu corpul şi cu inima () [Corola-blog/BlogPost/338235_a_339564]
-
vremea pentru o bălăceală în apa încă recișoară: trei percopuri în bulboană, pe care Liviu, ochelarist și mentor, le complică cu echer, apoi uscarea pe lespezile în pantă ale digului. Inconfundabila dogoare a pietrei și mișunarea în tăcere absolută a furnicilor. Gașca se retrage, mută și precipitată, la masa de prânz. În crucea căldurii, banda își caută răcoarea. În ciuda injoncțiunilor tutorilor, băieți și fete se strecoară din case și se așteaptă unii pe alții în locul de întâlnire de la colțul străzii învecinate
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
să mâncăm etc.). Luăm aceste cunoștințe și le folosim și la atelierele de științe (observăm ce se întâmplă cu o bucată de pâine sau cu sucul de mere după câteva zile), de învățare în aer liber (verificăm dacă melcii sau furnicile beau și ele suc de mere). Când învățarea este privită transdisciplinar ea capătă o perspectivă nouă, holistică, mult îmbogățită și chiar mai realistă decât atunci când izolăm noțiunile. Acesta este farmecul transdisciplinarității! Care este raportarea finlandezilor față de evaluări, examene, note? Finlandezii
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
meu e mai potrivit în spatele rândului, nu în față. Ajungem în clasă, ne cunoaștem, timiditate de ambele părți ale frontului. Simt că mă fâstâcesc, parcă nu mai am cuvinte. Au fost 2 ore care au stors din mine stele și furnici, maimuțe și chirpici (vorba unui prieten). Au urmat 4 săptămâni de foc. Cu o doză mare de optimism și naivitate, poate, am zis că voi face lucruri mărețe. Fusesem avertizat că am primit clasa cu cele mai mari provocări din
Ce știu acum e că școala e locul unde oamenii pot sădi fericire. Semnat () [Corola-blog/BlogPost/338371_a_339700]
-
din prelată cauciucată, a lui nea Ion, făcuse față cu brio grindinei. - Au, mânce-mi-i hiriș! a exclamat cu satisfacție. Mi-a arătat cu mâna spre Tău. Corturile erau franjuri, culcate la pământ. Pe lângă ele, oamenii se mișcau precum furnicile pe mușuroiul stricat. Am părăsit Zănoaga Slăveiului, duminică la amiază, cu lacrimi în suflet. Nici măcar nu îmi amintesc cine-a venit la schimb. Aveam să calc din nou acolo abia după un an, de data asta ca proprietar de oi
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
reclamele electronice și strigăm în continuare chestii de bine cu România. În stânga noastră, galeria Poloniei a coborât, învinsă, să-și întâmpine jucătoarele. Vin și ele. În drum spre polonezii lor, trec pe lângă noi, una câte una, ca un mușuroi de furnici abătute. Simt nevoia să le încurajez și le aplaud pe fiecare în parte. Multă tristețe în privirile lor, asemenea danezelor după ce au pierdut cu româncele. Asemenea româncelor după ce au pierdut cu Norvegia. Nu doar succesul merită aplaudat, ci și dăruirea
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]