5,090 matches
-
a poetul care a râvnit ca nimeni altul să creeze expresia: „...ceea ce îl caracterizează este un nihilism al fermității, un mod de a gândi pe loc, capabil, totodată, de o mare mobilitate interioară.” Ceea ce-i înrudește pe cei doi, crede gânditorul german, este ceea ce ambii văd în artă: „ultima posibilitate a unei activități metafizice în miezul nihilismului european.” Însă, în vreme ce Dumnezeul lui Nietzsche e mort, Dumnezeul lui Benn este „forma care lasă speranță și nihilismului.” Ce se întâmplă însă atunci când nihilismul
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
rafinări întreaga viață, care să nu impieteze, însă, „asupra receptivității și lenei lui, ambele necesare.” Splendid - și exact spus. În zbuciumata lui viață - Benn a primit o recunoaștere târzie, dar binemeritată - scrisorile și aforismele au întregit profilul spiritual al unui gânditor de prim rang care a intuit măreția, ca și tragedia unicității: „Întreaga omenire trăiește din câteva autoîntâlniri, dar cine se întâlnește cu sine însuși? Numai câțiva, și aceia în singurătate.” Iubitorii de poezie care au citit cândva poemele sale în
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
cazul Romei antice, este de dorit instaurarea republicii. Dacă însă națiunea a decăzut atât de mult încât nu mai găsește în sine valorile care să ducă mai departe gloria republicii, se justifică tirania. Machiavelli este unul dintre primii și puținii gânditori care admit un fapt pe care noi toți avem nevoie să îl analizăm mai frecvent și cu mai mare atenție: nu toate valorile sunt compatibile, nu toate idealurile - oricât ar fi ele de înalte - sunt în armonie. Libertatea și prosperitatea
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
i se recunoaște după năvala frazelor și după cruzimea cu care își încondeiază rivalii, chiar dacă uneori dă impresia de solipsism britanic, pînă într-atît de înșurubat e în cadrul autoreferenț ial al culturii insulare. De pildă, cînd vorbește de filosofia europeană, singurii gînditori vrednici de a fi luați în seamă sînt cei de la Cambridge, iar Bertrand Russell e decretat drept „cel mai mare filosof al secolului XX” (p. 181), exagerare pe care o punem în seama patosului retoric al autorului, nicidecum în contul
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
clasat al 28-lea), computeriști, ecologi, activiști, strategi și economiști și iarăși economiști, doar câțiva scriitori, precum stafidele într-un cozonac foarte corect politic. Dacă regizorul reprezentativ este iranianul Asgar Farhadi (cunoscut pentru melodrama detectivistică Despre Elly), iar marii „scriitori gânditori” ai acestui moment sunt, pe lângă Roy, Hilary Mantel, autoarea unor interminabile romane istorice plasate în vremea lui Henric al VIII-lea, dar cu poziții violent antimonarhice privindu-i pe reprezentanți de azi ai casei regale britanice, Zadie Smith, o simpatică
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
analizează teme precum depresia și identitatea, să nu ne mire că profilul epocii actuale e unul în care intelectualul, așa cum a fost el definit în trecut, nu mai are drept de existență în cetate. Una dintre cheile actualei configurații a „gânditorilor” influenți o găsești ajungând la locul 64, ocupat de Robert B. Silvers, editorul celebrei reviste „The New York Review of Books”. Silvers n-a scris, el însuși, mare lucru. A reușit să inventeze însă o revistă a cărei influență covârșitoare asupra
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
nu e decît treapta premergătoare de care spiritul a avut nevoie spre a se ridica la tronul științei propriuzise, gîndirea speculativă fiind un fel de pronaos șubred menit a călăuzi pașii omenirii spre altarul invulnerabil al matematicii. Din acest motiv, gînditorul de cuvinte este predecesorul umil al gînditorului de formule, un biet lictor deschizînd drum spre pritaneul cunoașterii. Și deși amîndoi oferă un model de interpretare a lumii, primul are proasta inspirație de a face uz de o țesătură lexicală de
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
spiritul a avut nevoie spre a se ridica la tronul științei propriuzise, gîndirea speculativă fiind un fel de pronaos șubred menit a călăuzi pașii omenirii spre altarul invulnerabil al matematicii. Din acest motiv, gînditorul de cuvinte este predecesorul umil al gînditorului de formule, un biet lictor deschizînd drum spre pritaneul cunoașterii. Și deși amîndoi oferă un model de interpretare a lumii, primul are proasta inspirație de a face uz de o țesătură lexicală de o larghețe stînjenitoare, în vreme ce al doilea are
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
de formație din cultura română. Trăim, în fond, o epocă în care sunt contestate modelele existente și este pusă sub semnul întrebării însăși necesitatea lor. De aceea, cred că reeditarea acestui text (care a jucat un rol important în recuperarea gânditorului, în a doua jumătate a anilor ’60) poate prilejui atât o întâlnire a generațiilor mai tinere cu un Blaga diferit de cel din manuale, cât și o încercare de relectură critică. Deoarece acum, după ce s-a tipărit romanul de sertar
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
domnește acel tipic raport reciproc de condiționare, în care fiecare dintre cele două momente care se influențează reciproc apar simultan ca determinante și determinate. Ceea ce este și semnifică Immanuel Kant - nu în întregul istoriei filosofiei, ci ca personalitate individuală a gânditorului - se manifestă doar în această dublă relație. Modul în care se relaționează cele două momente și modul în care unitatea astfel creată se prezintă ulterior în exterior tot mai clar și mai pur constituie tema spirituală fundamentală a vieții sale
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
unitatea astfel creată se prezintă ulterior în exterior tot mai clar și mai pur constituie tema spirituală fundamentală a vieții sale și, odată cu aceasta, punctul central al biografiei sale. Asta pentru că sarcina esențială a fiecărei expuneri a vieții unui mare gânditor rămâne totuși aceasta: a urmări cum individualitatea se contopește tot mai strâns cu opera, pierzându-se aparent în ea, și cum, totuși, trăsăturile sale spirituale principale rămân păstrate în operă, doar prin intermediul acesteia ajungând la claritate și evidență. Apogeul filosofiei
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
în care încearcă să-și definească oarecum poziția de pe care vrea să emită judecăți asupra obiectului. În acest caz, despre o temă ce aparține matematicii abstracte și mecanicii nu vorbește aici doar cercetătorul științific, ci și juvenilul amor propriu al gânditorului și scriitorului tinde să depășească limitele strânse ale temei specifice spre o cât mai mare vivacitate subiectivă a abordării și prezentării. Acest ton se mai aude și în lucrările de maturitate. În critica obiectivă făcută metafizicii în Visurile unui vizionar
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
alții calcă în picioare omenia, credința intimă pe care e liber s-o aibă fiecare individ. Și unii și alții se răscoală teluric contra sâmburelui dumnezeiesc din fiecare om, contra credinței și omeniei lui. Priviți dreapta: oameni decapitați în Germania, gânditori prigoniți în Italia, preoți creștini schingiuiți în Germania, evrei expulzați. Priviți stânga: preoți creștini puși la zid în Rusia, libertatea de gândire pedepsită cu moartea, huliganismul comuniștilor de la Paris, acei bravi comuniști francezi, care militează pentru un înalt ideal umanitar
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
Critică literară, cultură și societate, reflecții, publicistică. 1. Structuralismul. Calmul valorilor, București, Editura Spandugino, 2013, 354 pag. Virgil Nemoianu este un cărturar care nu mai are de mult nevoie de nici o prezentare. Critic literar și teoretician, filosof al culturii și gânditor politic de anvergură, profesorul Nemoianu este, dintre marii intelectuali români din Diaspora, cel mai bine conectat la circuitele culturii române de azi. Prezențele publicistice, participările la târguri de carte, festivaluri și conferințe, dar și traducerile cărților sale scrise în limba
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
cărui ascendență franceză a jucat, după cum se știe, un rol însemnat, mai cu seamă în împrejurările ascensiunii sale la tron - avea o străbunică cu numele "d'Astorg"4, pe linia bunicii sale paterne născute Murat. D.Drăghicescu a fost un gânditor redescoperit în ultimele două decenii: de la editarea volumului Ontologia umană, care cuprinde scrierile sale filozofice apărute în franceză la Paris, înaintea Primului Război Mondial și până la Din psihologia poporului român, a cărei republicare la Editura Historia se află astăzi în librării. Revenirea
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
care cuprinde scrierile sale filozofice apărute în franceză la Paris, înaintea Primului Război Mondial și până la Din psihologia poporului român, a cărei republicare la Editura Historia se află astăzi în librării. Revenirea lui în actualitate se datorează actualității chestiunilor atinse de acest gânditor plurivalent, pentru care etnopsihologia românilor era mai degrabă obiect de reflecție istorico- culturală decât vreun fel de "pat procustian", cu pretenții de știință exactă. Lucrările lui apărute în Franța - Le probleme du déterminisme social (Paris, Editions de la Grande France, 1903
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
Vuia, președintele Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina. Recompensa pentru strădania lui D.Drăghicescu avea să fie candidatura la Senat, propusă de I.G.Duca, unul dintre fruntașii Partidului Național Liberal din a cărui aripă radicală făcea parte și gânditorul. Bucurân-du-se de încrederea lui Nicolae Titulescu, el avea să fie acreditat la Liga Națiunilor, iar apoi, vreme de aproape doi ani, avea să ocupe funcția de ministru plenipotențiar în Mexic. Urmele trecerii sale prin spațiul latino-american, pentru care olteanul D.
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
moderniștii, poezia lui Nichita e cântată, e recitată, e dramatizată. E un text de muzică ușoară, cu ingenioase luări prin surprindere ale simțului nostru comun (dar, în definitiv, dragostea ce-i?) și profunzimi la care au acces nu numai marii gânditori, ci, câteodată, și marii iubitori ai traiului lumii. O poezie care, am mai spus-o, e a se consuma, nu a se digera. Fără să exclud efortul exegetic ce i s-a dedicat (despre receptarea lui Nichita Stănescu s-a
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
cu deplasarea accentului spre unul sau spre altul dintre cele două genuri, în funcție de natura temei tratate. Cu studiul, accentul se poate deplasa spre geometric, iar cu eseul, accentul se poate deplasa spre ludic”. Formula scripturală în trepte lărgește adresabilitatea de la gânditorul de meserie până la cititorul obișnuit; de la idee/ Idee la lume/Lume. O anume temă de meditație conduce la un enunț, și el construit în mai multe trepte și deschizător de suculente discuții. Enunțul e oprit când și când în loc pentru
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
pe umor”. Secțiunea a doua, cea a Exercițiilor metafizice, reia temele din prima și le încheagă într-o viziune unitară: „metoda e pluridisciplinară și meta-disciplinară, deci integrativă”. Tot volumul e unul de solfegii. T.C. ascultă sfatul lui C. Noica: și gânditorul are nevoie să solfegieze din când în când, să-și mențină forma „exersând liber - în afara constrângerii unui spectacol public - alfabetul” cugetării. E ceea ce și face, invitând la o lectură de cursă lungă, cu reveniri, polemici, consensuri nuanțate, adausuri.
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
o rezervă atunci cînd Alexandru Surdu susține că mulți intelectuali, „printre care și Constantin Noica, au preferat supliciul comunist, decît fuga salvatoare în străinătățuri, de unde să ne dea apoi (...) lecții de comportament”. Din două pricini. Mai întîi aceea că importantul gînditor Noica nu s-a arătat, din păcate, și un om de caracter pilduitor. Apoi pentru că personalitățile ce au fost silite a pleca în Occident, unde nau stat pe roze, au avut nu o dată chiar căderea morală să ne dea „lecții
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
planul construcției și maximă sub unghiul intuiției. Comparîndu-i retorica din 1806 cu meditația autorilor contemporani ești frapat de prăpastia valorică. Fără pretenția de a fi intuit o schemă fundamentală, adică o țesătură cu rol de fundament al lumii, hramul unui gînditor scade pînă sub pragul minimei valori. De aceea a fi minor în filosofie nu e consecința unei inaptitudini pentru distincții abstracte, ci urmarea unui handicap de observație. Nu ai fler pentru transcendențe, și de lacuna aceasta nu te poate vindeca
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
le rose? - Pentru cine cresc trandafirii). Dodici più un angelo (Doisprezece plus un înger sugerează în chip metaforic direcția greșită în care merge lumea, groapa comună finală, decăderea până la aneanatizare a valorilor spirituale, anticipată, printre alte mari spirite vizionare, de gânditorul și poetul Giovanni Paolo II, un papă care a pătimit asemeni Mântuitorului și care șia iertat, ca și El, dușmanii de moarte. În Satul fără mămici. Il villaggio senza madri (Rediviva Edizioni, 2012, 159 p.) cea mai recentă carte a
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
oglindirii de sine în oameni. Al treilea mod e cercetarea doctă, cînd lași deoparte malițiile și îi iei în serios textele, spre a le judeca cu mina distantă a exegetului. Genial sau nu, descreierat sau nu, Nietzsche e totuși un gînditor, și, în ciuda grafomaniei cu care își aruncă divagațiile pe pagină, din răvășeala considerațiilor se pot desprinde cîteva intuiții rare. În acest caz, răbdarea de a-i cerceta litera întrece exasperarea insuflată de incoerența ei, cărțile lui Nietzsche fiind un șir
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
care filosofia a atins tonul oracular, de imn al misterelor, de pe vremea lui Hegel - nu schimbă tendința generală. În Europa, filosofia este un motet a cărui partitură aparține trecutului, ceea ce e totuna cu a spune că azi nu mai există gînditori, ci doar comentatori de tradiții livrești. De această tradiție Nietzsche s-a rupt nu fiindcă a vrut, ci fiindcă nu a avut încotro, fiind împins în prăpastie de un mers al lucrurilor pe care nu l-a putut împiedica. De
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]