23,273 matches
-
cu puf galben amărui; Câtă parfumărie-n cămări răcoroase! Doamne, să le spun, acum, mai am cui? Fumul învolburat în caiere se toarce Și către cer coloană se ridică; La birt e mare veselie, petrecere și... pace. Spumegă șampania pe gâturi de sticlă. Iar lăutarii par, de-acum, că-s obosiți În ritmul românescului joc, Când românii se lăfăie-n atâtea plăceri, Că viața din trudă le-aduce noroc. Și-n astă vreme petrecerile-s lanț, Dar vine timpul să tragem
MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449905810.html [Corola-blog/BlogPost/370312_a_371641]
-
inculpatul pe tânăra femeie să sspună. Sânt o nebună! Nu trebuie să te ascult. -De ce Emma? Emma! Ah rodolphe!...mai șopti ea, plecându-se pe umărul lui. Stofa rochiei se prindea de catifeaua hainei lui; își lăsa pe spate gâtul alb, oftând adânc, și, ca într-un leșin, cu ochii numai lacrimi, înr-un freamăt prelung și ascunzâdu-și fața, cedă.” Femeia, zice el- după ce-și revine, are neobrăzarea să se întoarcă acasă, la soțul ei care o adora, ca și cum nu
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
pe pâinea frământată, cu care își închinau copiii mici, cât și prin obiectul confecționat din piatră, lemn, marmură, metal postat la căpătâiul morților, în cimitire, la monumente ale eroilor, la răspântii, la locurile accidentelor, pe acoperișurile caselor sau purtat la gât sub formă de pandantiv ori ca semn distinctiv. Sentimentul de venerație față de acest simbol religios omul și l-a exprimat prin sărbătorile religioase care i-au fost dedicate, prin poezii și prin cântece. Icoana este o formă de mediere între
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
că „Cine poartă marți �soare, / Nu mai e pârlit de soare!” Însă, altădată, marți �sorul era pus în locuri sensibile ale corpului, la băieți acestea fiind încheieturile mâinilor și ale picioarelor, iar la fetițe și la fetele mari în special gâtul. Flăcăii îl purtau la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii la haină sau la mână. La copii, obiceiul cerea că mărțișorul să fie pus de către mame înainte de răsăritul soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război mondial, la 1 martie, toți copiii, când ieșeau prima dată afară, trebuiau să poarte mărtișoare: „Mărțișorii îi făceau de cu seară și-i puneau până la răsăritul soarelui la gât și la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
făceau de cu seară și-i puneau până la răsăritul soarelui la gât și la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
venite la Masterclass cu încredere, dăruire, curaj, spontaneitate, talent, răbdare este fenomenală. Ea îi conduce, face gesturi în aer, le ține mâinile într-ale sale, fandează cu ei o dată, se mișcă, se învârte, îi ține de umeri, de spate, de gât, de cap, aproape îi ține în brațe și, cu blândețe și fermitate în același timp, inepuizabilă, le explică acestora, cum să interpreteze cât mai aproape de perfecțiune, ariile din opere și operete, canțonete, lieduri, oratorii și orice altă formă de manifestare
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_mie_de_voci_intr_una_singura_mariana_nicolesco_omagiu_primei_doamne_a_liricii_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
Articolele Autorului mă anunț ardere într-un glob de pământ. strâng corăbiile gândurilor pe valul de gheață. rămân pe dig. privesc topirea. în ochi am forma lichidă a oului de timp. las o secundă în barbă. mestec un sunet. în gât, un nod plimbă cuvintele, de la vârful limbii la intrarea în sine. mintea-mi adoarme liniștită pe un paragraf fără final. mă anunț glob de gând în oul timpului, parafrazând la nesfârșit frica. Referință Bibliografică: mă anunț / Anne Marie Bejliu : Confluențe
MĂ ANUNŢ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ma_anunt_anne_marie_bejliu_1331044896.html [Corola-blog/BlogPost/348392_a_349721]
-
acest corp îmbrăcat în mierea razelor solare pătrunse pe geam simultan cu zorii zilei ... începând de la degete, apoi cilindrii picioarelor lungi și fine, până la slip, acolo îmi ridicam mâna și-i mângâiam abdomenul ferm, pectoralii, brațele cu împletituri delicate până la gât, apoi buzele și fruntea, moment în care el s-ar fi trezit și m-ar fi tras mai aproape de acest trup al lui în trezire, de plin romantism, foame, curiozitate, instinct primar, până să simtă cum cresc puterile în el
UN CORP DE ADOLESCENT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_corp_de_adolescent.html [Corola-blog/BlogPost/351432_a_352761]
-
-i ard. „Cucuruguuu!” zice hoțul, e semnalul că o place: Dă din aripi, se înalță, la Puicuță -i sare-n brațe. Ea-i cuminte, căci găină o s-ajungă încurând, S-a făcut că nu pricepe și l-a ciugulit pe gât. El, o aripă își lasă, și pământul mi-l atinge... E pierdut, a-ndrăgit-o, sângele în el se-ncinge. Mi-i cocoș , are blazon..., ș-o invită la plimbare; Nu acceptă, vrea să fugă, doar așa, din întâmplare, Se împiedică, se
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Cocosul_si_puica_marin_voican_ghioroiu_1344492076.html [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
pleacă- n excursie să se recreeze! Descoperă lumea, Spații cucerește... Câți oameni va cunoaște, Câți prieteni îsi va face! Și se-ntoarce la matcă, pe-ai ei să-i revadă, să-i îmbrățișeze! Pășeste apăsat cu nasu-n pământ; fularul la gât, capul sub căciula lui Alfio** cea roșie, tricotată de mama, mâinile-nghețate în buzunare-nfundate, în ger,sub furtuna de omăt. Repede,repede-n pat, La căldurică... Dar mâine, se va da cu sania... Cu Cristina,Monica...sigur! Nu, nu
CĂCIULA CEA ROȘIE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1439339280.html [Corola-blog/BlogPost/369724_a_371053]
-
trecerea ei victorioasă ne-a învațat câteva expresii rusești ca de pildă: „davai cias... iopt-foiu mati” și celebrul „dalico Berlin?”. Cel ce pusese întrebarea era un uzbec janghinos cu patru ceasuri pe fiecare mână și cu un deșteptator atârnat de gât... ce mâna o cotigă la care era înhămată o mârțoagă. Cred că le furase de la vre-un biet țigan. Aceștia ne-au „eliberat” și ne-au dat înapoi cu un secol... de va mai trece o generație până ne revenim
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
întorc, ca și ei sigur, îi e dor de ochii mei. Dintr-o poză rezemata de-o vaza cu flori de tei, mă privesc așa frumos, dragii mei, părinții mei. Mi se-opreste răsuflarea și se pune-un nod în gât... iau fotografia-n brațe, o sărut...si-ncep să plâng. Seara-ncetisor se lasă la căsuța părinteasca, ei, s-or bucură acolo că am mai venit pe-acasă. Am văzut în grădiniță o tufa de lăcrămioare și bujorul îmi zâmbește, da
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1468237298.html [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
o haină îmbănită care îmi era prea mare. De cum a intrat m-a somat: „Coane, ai ceva de băut?”. Din (ne)fericire nu aveam... După câteva minute vede un borcan cu zeama rămasă de la niște gogoșari murați. „Dai, bre... un gât de acritură, să mă dreg și eu puțin?”. I-am spus că poate să o bea pe toată. Și... așa a și făcut... plescăind de plăcere. Văzând că nu e rost de o „tărie” nu „staționează” mult, invocând că trebuie
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul într-un preș alb, durerea lui Dumnezeu se-ntoarce agonic în negura prevestirilor rele, cad zeii, urlînd lângă mine, orașul doarme cu gâtul în jos spânzurat în ceață, totul e foarte alb, numai fericirea are o culoare indefinită, oftează vântul prin glasul ei, hieroglifa fericirii șade pictată în inimă ca o efigie din care fug încet umbrele... marți, 27 ianuarie 2015 Referință Bibliografică
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422350703.html [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
ieșit din strune în nopțile albastre și nebune suntem doar noi într-a iubirii arca. cu pielea precum crinii parfumata cu netezimea albă de sub palmă e clipă ce la-amoruri mă îndeamnă cu bucuria că a mea ești toată. ți-e gâtul fluier, gura ți-e izvor de-amorul nesfârșit și armonie ești toată doar prilej de bucurie un suflet plin de dragoste și dor. femeie te deschizi precum o floare pe trupul tău când pui o sărutare. Referință Bibliografica: e trupul
E TRUPUL TĂU A GURII MELE HARPĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/E_trupul_tau_a_gurii_mele_harpa.html [Corola-blog/BlogPost/360891_a_362220]
-
gravidei, a zis cu umor: doi dintr-o lovitură, mămico, un băiat și o fată ... și Afrodita și-a amintit că, dacă l-ar fi contrazis careva pe Vascodagama al ei că nu are băiat, el i-ar fi sucit gîtul, și a rîs, amuzată: Ia te uită, cocoșul cel bătrîn știa el ce știa ... și așa a înțeles ea de ce îi spunea el, în glumă, puicuțo, în ultima vreme, și se pierdea toată noaptea în mîngîieri drăgăstoase, care o făceau
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Pzrfumul_papusilor_de_portelan_53_54_ioan_lila_1341239601.html [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
cu gheață în două păhărele în timp ce ea se dezbrăca de bluză și șort.. Apoi se dezbracă și el în slip. Se așeză lângă ea pe pat și-i oferă unul. Au ciocnit api s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - „Cred că mi vene bine această dușcă” și o dădu pe gât dintr-un foc după care se zgribuli toată. „Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ea pe pat și-i oferă unul. Au ciocnit api s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - „Cred că mi vene bine această dușcă” și o dădu pe gât dintr-un foc după care se zgribuli toată. „Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Hai la treabă!” Ionel a rămas stupefiat cu păhărelul
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Hai la treabă!” Ionel a rămas stupefiat cu păhărelul plin în mână. Până să ia o hotărâre a dat păhărelul pe gât, să-i vină puterile. Apoi a început să se ocupe de fetiță cu atitudinea de mare cuceritor. Observă totuși că fata se apăra involuntar fără însă a remarca naturala reticență. Cert, juca un rol împotriva firii și nu era ajutată
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
că are de toate, a avut grijă iubita lui să nu-i lipsească nimic. După această convorbire, puse muzică și o invită pe Ilinca la dans. O cuprinse în brațe și o sărută. Ea îl înlănțui cu amândouă mâinile de după gât. Au dansat lipiți, unul de altul, bluesuri. - Mi-e o poftă nebună de tine! îi șopti la ureche. Nu știu cum faci tu că nu pot sta lângă tine doar să te privesc și să te strâng în brațe; pur și simplu
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIV) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Poveste_la_inceput_de_primav_vasilica_ilie_1389791756.html [Corola-blog/BlogPost/363759_a_365088]
-
a apreciat pentru seriozitate, profesionalism și pentru valențele evidente de familist. - Dragul meu, nu te da cocoș că nu ține, i‑a șoptit ea la ureche după ce a fost prinsă în brațele lui puternice și sărutată pe gură și pe gât de câteva ori. Ești tu dorit, poate că sunt și eu tot atât de mult, dar nu cred că mă poți satisface și ar fi vai de tine după aceea! - Ce spui tu, hoțomană mică? Chiar așa mă crezi? Hai să vedem
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului.html [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apărați de rele și de boli și că aveau să fie sănătoși, precum argintul, și roșii la față, precum culoarea roșie din șnur. Fetele își atârnau firul împletit la gât, în credința că nu vor fi arse de soare vara, conform zicalei: ,, Cine poartă mărțișoare / Nu va fi pârlit de soare”. Obiceiul mărțișorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiției
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
îndepărta relele și deochiul. Tradițiile românești din satele transilvănene dau culoare vieții și conferă legendei Mărțișorului marcarea tranziției dintre sfârșitul iernii, anotimpul rece și întunecat și venirea primăverii, simbolistică a renașterii și optimismului. La începuturile sale, mărțișoarele erau purtate la gât sau la mână, și erau atârnate de o cordelușă roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă și roșie sau dintr-un fir de arnici roșu sau unul din bumbac alb. În zilele noastre, mărțișorul
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]