1,089 matches
-
dl Cornea uită că nu toți cei care fac gargară cu pietre de râu, asemeni lui Demostene, devin oratori celebri. Cei mai mulți rămân fără dinți. Se ia drept altcineva, când ar fi destul și cine este, dacă ar lăsa ifosele la garderobă. Poate că nu ar fi târziu ca domnișorul Cornea să tragă cu ochiul la ilustrul său tată, dascăl eminent, plin de umor și cu totul lipsit de morgă academică. Elitist, dl Cornea jură pe dictonul: „Quod licet Iovi, non licet
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acest context, efervescența "anilor nebuni" dispare brusc. Criza economică și amplificarea tensiunii internaționale îi slăbesc pe francezi, le creează un sentiment profund de nesiguranță, antrenând o repliere înspăimântată în sine, o revenire la morala și valorile tradiționale. Băiețoasa își schimbă garderoba. Fustele se lungesc din nou, la fel și părul. Se așteaptă de la femeie să se dedice căminului, care capătă însemnătatea unui refugiu. De asemenea, mulți petrecăreți pun capăt extravaganțelor de până atunci. Francezii par să ducă din nou un trai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în numele unor idei vii, și să stârnească în loc de lacrimi aplauze ? Cine, dacă nu eu - arbitrul eleganței ? ! Aici între noi, în această uriașă familie de esteți, totul este gratuit, în afară de biletul vostru de intrare... (p. 14). Gestul de a depune la garderobă orice i-ar putea împiedica să savureze piesa echivalează cu despuierea interioară a ființei, nuditatea receptivității estetice : spectatorii își lasă sentimentul moral într-un buzunar al pelerinei, ceea ce constituie sporul lor de eleganță față de cei de la galerie care își pot
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este aceea de ,,sosiți cu ambulanța’’ și care sunt atât de grav afectați de boală încât nu mai au nici măcar dilema celorlalți deși aceasta poate că există de mult timp în viața lor de când au descoperit boala de care suferă. Garderoba se găsește în corpul vechi al spitaluluio fostă cazarmă militară, aici sunt primiți și triați după felul și gravitatea bolii, fiecare dintre pacienți. * * * Cei care merg pe picioarele lor sunt trimiși în corpul nou-construit al spitalului, încă neterminat; cei în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
din cele văzute și din cele povestite paciențide ,,veteranii’’ spitalului. Pe stânga și pe dreapta culoarului aproape luminat de câteva becuri palide, se găsesc saloane mici, cu 4-6 paturi ocupate în totalitate, saloane pentru bărbați și saloane pentru femei. Dinspre garderobă vin ,,indienii’’, tăcuți și triști, care se pierd aproape subtil în saloane nici curate dar nici mizerabile. Se zăresc siluete...și se pierd... fiecare pe unde au fost repartizate... Hainele noastre au să zacă, timp de câteva luni, cel puțin
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
morga improvizată și alte două clădiri auxiliare a căror destinație nu o cunosc... Am părerea că acestea din urmă sunt ieșite din uz, după felul cum arată. Undeva spre poartă se găsește centrala telefonică. Clădirea veche găzduiește birouri, saloane, magazii, garderoba, bucătăria, diverse alte încăperi cu destinații diferite. Mizeria e la ea acasă, din auzite știu că șobolanii umblă nestingheriți, câinii eu i-am văzut, merg salivând pe culoare până aproape de sala de mese. Tacâmurile sunt vechi și uzate. Unele bucătărese
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
au petrecut în interiorul lui Cătălin, trebuie să vă mai spun că, dacă sâmbătă ne-a vizitat într-un pantalon de trening ponosit și rupt, cu o bluză pe măsură, duminică a venit îmbrăcat cu ce avea el mai bun în garderobă, dar care nu ar reprezenta nici pe departe ceva potrivit gusturilor oricăruia dintre noi. Duminică, la prânz, Cătălin a fost invitat la masă de către doamna Maria. Dragii mei, la Slatina, cu toții am considerat că, în Cătălin, a fost descoperit un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
rămânea câteva minute bune să-și salute amicii, orchestra, să mai dea un autograf, să primească felicitări, uneori și flori sau câte o scrisoare de dragoste din partea vreunei noi admiratoare, apoi își trăgea repede paltonul pe care îl lăsase la garderobă, dacă era mai frig, de multe ori lua de mână și o însoțitoare și se grăbea spre casa de pe Cobălcescu, tăind-o repede de pe Victoriei pe Elisabeta, coborând spre grădina Cișmigiului, care la orele acelea mati- nale era un loc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și o cămașă nouă-nouță pe care și-o cumpărase la ultima vizită în Italia. Fără cravată sau papion, ci deschisă la primii nasturi, ceea ce-i dădea un aer rebel. Sigur că s-a mai schimbat de câteva ori, probând toată garderoba, să fie sigur că alegerea inițială chiar era potrivită. Fernic l-a așteptat degeaba la Gambrinus, unde obișnuiau să se mai vadă, înainte ca fiecare s-o ia pe drumul său, Ionel la școala de pilotaj, Cristi hoinărind prin oraș
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Și asta când îți duci mâinile la piept și le strângi în pumn. Da, o să încerc acum, spune ea entuziasmată. Să te uiți ! — O să iasă bine, dar repet, ușor de tot... Rada îl sărută pe obraz și se grăbește spre garderobă, să își împrospăteze machiajul. După, ce facem ? Ne vedem la terasă la Herăstrău și cu Luican ? El a zis că merge acolo, se întoarce grăbită. — În Herăstrău să fie atunci, zice Titi Botez. Iar o să bem până dimineața, râde el
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de cocaină și heroină a debutat în limuzina care mă transporta la premiera de la Sony Theater pe Broadway colț cu 68th Street și a continuat în lunga noapte a chefurilor începută la magazinul Cerruti de pe Madison Avenue (cei care furnizaseră garderoba filmului), după care ne-am mutat la Pop, în centru, apoi am ajuns dansând la Spa, până când ne-am târât la apartamentul meu, pe 13th Street, unde actorii și diverșii lor agenți și reprezentanți PR și DJ-i și alți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
drogurile au continuat să curgă. Mai exista și problema banilor - n-aveam deloc. Îi cheltuisem pe toți. Pe ce? Droguri. Chefuri care costau 50.000 $. Droguri. Femei care voiau să fie duse în Italia, la Paris, Londra, St. Barts. Droguri. Garderobă Prada. Porsche nou-nouț. Droguri. Tratamente de dezintoxicare care nu erau suportate de asigurarea de sănătate. Banii proveniți din contractele scenariilor pe care trebuia să le corectez și care la un moment dat abundau au început să sece atunci când zvonurile privitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se află și azi. Manneken-Pis este foarte iubit aici, i s-au adus de-a lungul veacurilor diverse onoruri militare și civile, a primit numeroase distincții. Aristocrați și oameni din stările de jos i-au dăruit cele mai frumoase veșminte. Garderoba sa, se spune, este cea mai completă și mai variată din câte există pe lume și poate fi admirată în colecțiile fostului Palat Regal. Simpaticul ștrengar îți face cu ochiul din toate vitrinele orașului, de pe tricouri și pliante, din cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aproape două zile petrecute la Moscova. Au reapărut colegii georgieni, pe care nu i-am zărit de la sosire. Ucrainenii. Uite-l și pe „moscovitul” Chingiz Abdullayev, și-a schimbat din nou costumul. Chingiz ne impresionează, dar ne și intimidează, cu garderoba sa extrem de scumpă. Sunt prezenți la recepție și câțiva „monștri sacri” ai literaturii ruse contemporane: Evgheni Evtușenko, Bella Ahmadulina, Fazil Iskander. Acesta din urmă ține cuvântarea de răspuns la discursul ambasadorului francez. Îl ascult cu atenție. Vorbește lent, de parcă și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s-au stricat aici funcționează perfect. Multe prăvălii de tutun Cigaretten sau Zigaretten, și multe cafenele, în care nu văd prea multă lume. Oameni care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta devine contagioasă. Palatul Cronprințului acuma Galerie Națională. Fântâna lui Hercule. Monumentul lui Rolland. 19, sara După amiază am vizitat un magazin uriaș, bazar în care un om civilizat găsește absolut tot ceeace-i trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
misiune neverificând imnul României ce trebuia intonat la sosirea pe aeroport, a mers pe "mâna chiliană", ceea ce a făcut să răsune la poalele Anzilor imnul lui Ceaușescu; la o vizită în aceeași perioadă în Maroc a ministrului român de externe, "garderoba "acestuia a rămas la Otopeni și întrucât imediat după sosirea la Rabat Excelența Sa urma să fie primită de Rege, s-a întors Rabatul pe dos contra cronometru pentru a se găsi un smoking pe măsura unui ministru de 1,90
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și Vinerea, în număr aproape de 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edificiu în care se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lasă de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabilă Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli, bușmachii a căror lipsă se simțește mai cu seamă fiind aproape de iarnă". În afara medicilor care deveneau în continuare, atât ospiciul, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
strict medicală. În același inventar figurează atât inventarul medical, cât și paraclisul cu toate obiectele anexe. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva sunt mai semnificative: existau "trei mese mari, boite roșii, două garderobe (sic) boite roșii, 13 scaune de lemn, din care unul sfărâmat, și două scaune lungi de bradu din care unul sfărâmat". Acest mobilier alcătuia cadrul, sumbru, al ospiciului (saloanelor), cu bănci lungi de brad, cu dulapuri roșii (probabil maron) neîngrijite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe o rogojină. Au arătat acum că sunt de doi ani de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent, fiind provocat de mai multe sesizări. S-au controlat astfel toate sectoarele. Din constatările făcute la garderobă s-au văzut că într-însa se găsește îmbrăcăminte și prostire de ajuns, dar aceasta, din neglijența însărcinatului de acolo, asemene observându-se și bugetul, s-a văzut în el anumite paragrafe destinate îmbunătățirii garderobei, însă, după constatarea făcută nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sectoarele. Din constatările făcute la garderobă s-au văzut că într-însa se găsește îmbrăcăminte și prostire de ajuns, dar aceasta, din neglijența însărcinatului de acolo, asemene observându-se și bugetul, s-a văzut în el anumite paragrafe destinate îmbunătățirii garderobei, însă, după constatarea făcută nu s-au constatat întrebuințarea în acești doi ani din urmă nimic pentru ei". Ospiciul nu avea nici un medic: S-au găsit că nu-i vizitează nici un doctor". Când bolnavii erau trimiși pentru diferite afecțiuni la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prietenii cu acea continență austeră și amară, proprie fiziono miei ingrate și defiante cu lumea a Bucuțenilor. (Un amănunt: pudra, rujul, apa de colonie, coafatul și manicuratul erau soco tite ca dezonorante În menajul lor; sutienul și portjartiera, necunoscute În garderoba lor; Încât lumea se Întreba, pe la re cepții și premiere, de unde nu lipseau: „Cum? Asta este doamna Bucuța?“); iar copiii Bucuțenilor, crescuți În frica nu a lui Dum nezeu (nici pe departe n am văzut În casa asta cultivându-se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum a putut mai bine, pentru a face față unui adversar nemaipomenit de agresiv și fără milă. Ținuta vestimentară a mamei nu era de cea mai bună calitate. Fusese achiziționată de multă vreme iar timpul își lăsase amprenta asupra unei garderobe ale cărei piese cu greu ar fi fost achiziționate chiar și de comercianții ambulanți de haine degradate: telalii! Mi se scrie că ești tulburată Că ți-e dor de mine ne-ncetat Că ades bați drumul supărată În paltonul vechi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de Scott Fitzgerald, am plâns fără rușine și m-am rugat lui Dumnezeu să scriu odată o carte ca aceea, în care un bărbat puternic piere încet, încet, fără a muri, după ce o femeie i-a spus printre paltoanele unei garderobe luxoase: „Nu mă părăsi, altfel mor”. Eram la Frankfurt, singur într-o casă curată, un ceas cu cuc vestea o oră a dimineții, la parter un câine urla, lăsat singur în casă. Eu mă rugam: „Ajută-mă, Doamne, să scriu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
era grijulie - „băiatul nu avea ce căuta, singur, pe stradă, noaptea etc. Pe vremurile astea...”. După un sfert de veac, „băiatul” mergea singur, noaptea, prin Moscova, căutând sala Congreselor, găsind-o și așezându-se la rând ca să depună pardesiul la garderobă, aducându-și aminte în acea clipă de un singur text: articolul unui cunoscut critic literar român care, prin ’50, ridicase un imn garderobierei de la Balșoi Teatr, cea care îi cususe agățătoarea paltonului, întruchipând astfel extraordinara generozitate a omului sovietic, dusă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]