5,094 matches
-
lipsit de pază, pătimește cele pe care le pătimesc statele din vremea noastră? CLEINIAS: Câtuși de puțin, după cum e de așteptat. ATENIANUL: Ei bine, trebuie oare să facem ceea ce am spus sau nu? Nu trebuie oare să-i facem pe gardieni să fie mai vigilenți în privința virtuții decât ceilalți cetățeni, atât în fapte, cât și în vorbe? Cum altfel se va asemăna statul nostru cu capul și simțurile unor oameni înțelepți, ca unul care posedă în sine o pază asemănătoare cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sine o pază asemănătoare cu a acelora? CLEINIAS: Cum și în ce fel, o străine, ne vom reprezenta statul făcându-l să semene unui astfel de om? ATENIANUL: În mod evident, ne vom reprezenta statul ca fiind corpul, iar dintre gardieni, pe cei mai tineri, aleși printre cei cu sufletul cel mai înzestrat și mai pătrunzător, plasați precum ochii în partea superioară a capului, supraveghind cu atenție tot ce se petrece împrejurul lor în cetate, și comunicând în calitate de informatori observațiile culese
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și vor fi divorțați, în folosul fiecăruia. ș...ț Femeile-inspectori vor merge în casele celor tineri și, unele sfătuindu-i, altele chiar amenințându-i, îi vor face să pună capăt rătăcirii și neascultării. Dacă nu vor reuși, vor raporta cazul gardienilor legilor, iar aceștia vor interzice șacele purtăriț. Dacă și aceia vor fi neputincioși, îi vor denunța public afișându-le numele și jurând că este cu neputință să fie îndreptați cutare și cutare. Cel denunțat astfel, dacă nu câștigă în justiție
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
virtuțile fiind considerate un fel de stări ale sufletului, căutarea dreptății va coincide cu descrierea sufletului și cu replica lui la scală mai mare, a regimului ideal. La fel cum statul ideal din Republica este format din trei clase - filosofii, gardienii și producătorii, și sufletul va fi descris în mod analogic constituit din trei atitudini psihologice: partea rațională (care are ca principală „pornire” cea înspre înțelepciune, care armonizează și echilibrează), cea pasională (care se bazează pe curaj) și cea apetitivă (care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
creării unui sentiment de solidaritate, ca apoi fiecare dintre aceștia să urmeze acea specializare care îi este cea mai potrivită pentru a aduce cât mai multe foloase întregii comunități. Societatea ideală trebuie să fie compusă din cele trei clase (filosofii, gardienii și artizanii) care însă trebuie supuse unor programe de control social, generale dar și specifice fiecărei clase, cum ar fi mitul raselor metalice, controlul marital și al reproducerii, eugenia, ș.a. Acestea, combinate cu ideea comunismului primitiv, i-au adus lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îi caracterizează pe militari este curajul, care înseamnă evaluarea corectă a pericolelor și a șanselor - iar acest lucru e posibil doar pe baza unei priviri lucide în ceea ce este. Apariția clasei (sau castei) militare (pe care Platon o numește a gardienilor) pune pentru prima dată problema ierahizării societății. Întrucât ei sunt cei care decid și riscă, gardienii se află la etajul superior al structurii sociale. Toate acestea mai spun un lucru: „întreaga problemă a Statului depinde de această clasă și formarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acest lucru e posibil doar pe baza unei priviri lucide în ceea ce este. Apariția clasei (sau castei) militare (pe care Platon o numește a gardienilor) pune pentru prima dată problema ierahizării societății. Întrucât ei sunt cei care decid și riscă, gardienii se află la etajul superior al structurii sociale. Toate acestea mai spun un lucru: „întreaga problemă a Statului depinde de această clasă și formarea ei” (p. 128). Gardienii sunt cei care sintetizează două funcții deosebite: pe de o parte, cunoașterea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dată problema ierahizării societății. Întrucât ei sunt cei care decid și riscă, gardienii se află la etajul superior al structurii sociale. Toate acestea mai spun un lucru: „întreaga problemă a Statului depinde de această clasă și formarea ei” (p. 128). Gardienii sunt cei care sintetizează două funcții deosebite: pe de o parte, cunoașterea - și e vorba de cunoașterea umanului prin excelență pe care mitul îl situa tocmai la granița dintre viață și moarte - pe de alta virtutea militară prin excelență: curajul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îl situa tocmai la granița dintre viață și moarte - pe de alta virtutea militară prin excelență: curajul. Să mai adăugăm că această sinteză se exprimă nu atât într-o perfecțiune individuală, cât într-o responsabilitate față de comunitate, în dimensiunea politică. Gardienii sunt, într-un anume sens, niște înțelepți în stare de permanentă veghe, „un soi de intelighenție pe câmpul de luptă” (p. 129) după cum se exprimă Patočka. Funcția lor esențială fiind aceea de a se îngriji de toată comunitatea, gardienii trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politică. Gardienii sunt, într-un anume sens, niște înțelepți în stare de permanentă veghe, „un soi de intelighenție pe câmpul de luptă” (p. 129) după cum se exprimă Patočka. Funcția lor esențială fiind aceea de a se îngriji de toată comunitatea, gardienii trebuie să fie pregătiți - literalmente antrenați - pentru a și-o exercita. Nu e vorba de un exercițiu temporar (asemenea stagiului militar), ci de un atrenament permanent - la fel cum permanent este și angajamentul lor în apărarea colectivității. Condiția gardianului nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
comunitatea, gardienii trebuie să fie pregătiți - literalmente antrenați - pentru a și-o exercita. Nu e vorba de un exercițiu temporar (asemenea stagiului militar), ci de un atrenament permanent - la fel cum permanent este și angajamentul lor în apărarea colectivității. Condiția gardianului nu constă doar în dimensiunea lui războinică, ci și în educația permanentă căreia îi este supus. Menirea acestei educații nu constă în a-i conferi gardianului o serie de cunoștințe cu valoare circumstanțială, ci în a-i furniza motivația existenței
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atrenament permanent - la fel cum permanent este și angajamentul lor în apărarea colectivității. Condiția gardianului nu constă doar în dimensiunea lui războinică, ci și în educația permanentă căreia îi este supus. Menirea acestei educații nu constă în a-i conferi gardianului o serie de cunoștințe cu valoare circumstanțială, ci în a-i furniza motivația existenței sale la limită: distincția dintre bine și rău. Să mai remarcăm faptul că ceea ce contează pentru gardieni nu e căutarea pură a adevărului - care presupune deliberarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Menirea acestei educații nu constă în a-i conferi gardianului o serie de cunoștințe cu valoare circumstanțială, ci în a-i furniza motivația existenței sale la limită: distincția dintre bine și rău. Să mai remarcăm faptul că ceea ce contează pentru gardieni nu e căutarea pură a adevărului - care presupune deliberarea și eroarea (și e apanajul filosofilor) -, ci exercițiul concret al adevărului, care stă sub semnul responsabilității. Or, pentru ca această formație să fie consistentă, e necesar ca acele cunoștințe care le sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e căutarea pură a adevărului - care presupune deliberarea și eroarea (și e apanajul filosofilor) -, ci exercițiul concret al adevărului, care stă sub semnul responsabilității. Or, pentru ca această formație să fie consistentă, e necesar ca acele cunoștințe care le sunt oferite gardienilor să fie certe. Platon începe proiectul reformei educative bazându-se pe schema educației tradiționale care privilegia, în faza incipientă a formării, muzica și gimnastica (al căror rol constă în potențarea perceperii frumosului din perspectiva armoniei). În fapt, spune el, educația
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vizavi de izgonirea poeților din cetate) e întru totul coerentă cu parcursul ascensional al sufletului (descris în „mitul peșterii” - celălalt episod îndeobște citat al Republicii). Corelația dintre aceste două episoade - inaparentă lectorului modern - este absolut evidentă în intenția lui Platon. „(...) gardienii (...) nu pot trăi în mit. Ei trebuie să se obișnuiască dintru început cu o cu totul altă idee a divinului; cu ideea că divinul e principial, (e) binele către care tinde tot ceea ce există în lume și că divinitatea este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pose de la géométrie et de la politique”. Platon invocă geometria în calitate de știință fundamentală pentru politică, remarcând similaritățile și, deopotrivă, ceea ce le separă. În cetatea ideală cunoașterea constituie miezul societalului. „Educația ocupă o poziție de prim-plan. Ea rămâne decisivă pentru formarea gardienilor în condițiile în care exercițiul puterii nu admite amatorismul. Accesul la magistraturi este condiționat de o instrucție riguroasă, îndelungată, astfel încât să permită selecția celor mai buni.” Cum adevărata cunoaștere nu stă la îndemâna mulțimilor, acestea au nevoie de un lider care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Adepții ideilor eugeniste au Încercat să extindă accesul publicului larg la măsurile de bază pentru protejarea sănătății, printre care vaccinarea și controalele medicale periodice, fiind În același timp preocupați de monitorizarea populației pe care medicii o deserveau. Medicii au devenit gardienii publicului larg nu doar În privința protecției Împotriva afecțiunilor, ci și a libertății de a alege viitorul soț sau viitoarea soție sau de a avea copii. Opțiunile indivizilor „sănătoși” erau la fel de atent observate și normate ca și cele ale populației „disgenice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice și atribuia statului responsabilități mult mai stricte, care Îl plasau mai degrabă În rolul de gardian suprem al viitorului națiunii decât În cel de părinte binevoitor. Încrederea că, dintre toate organizările posibile, statul este entitatea cea mai adecvată pentru a proteja bunăstarea națiunii și progresul societății pare să Își aibă originea În filosofia hegeliană. Moldovan nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
detașat noțiunile de bine și rău de fundamentele lor religioase și le-a transpus Într-o nouă ordine morală, puternic secularizată și presupus științifică, În care sănătatea era o virtute, iar boala reprezenta răul. Noii tehnocrați urmau să Înlocuiască vechii gardieni, clerul, și să Își asume rolul de avangardă a noii ordini. Din perspectiva eugeniștilor, tehnocrații erau singurii care posedau abilitățile necesare pentru a identifica diferențele subtile, dar importante, dintre afecțiunile pe termen lung și cele pe termen scurt, pentru a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un statut social Îmbunătățit, mai multă putere și o mai bună recunoaștere a rolurilor lor de soții și mame decât cea pe care o primiseră În trecut. În scrierile eugeniste din prima perioadă a mișcării, imaginea femeilor este cea de gardieni morali ai viitorului națiunii, o reprezentare asemănătoare cu modelul „mamelor republicane” propus de Revoluția americană și de cea franceză 51. Eugeniștii descriau acest rol ca fiind nu doar unul natural, ci și Împlinirea supremă a calităților cu adevărat feminine ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
baza egalității cu bărbații, și nu doar o mai bună recunoaștere a rolurilor lor de soții și mame, tonul analizelor eugeniste a suferit, la rândul său, o schimbare. Eugeniștii au Încetat să mai aducă elogii rolurilor femeilor de mame și gardieni morali și au Început să descrie, În schimb, acțiunea disgenică a feministelor, abandonul căminului de către femei și comportamentul periculos al femeilor În căsătoriile interetnice. Unele susținătoare ale mișcării nu și-au retras sprijinul după această schimbare de ton, pentru că au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de administrator al acordului și de a preveni crizele în sistemul financiar internațional prin acordarea de asistență financiară statelor care au dificultăți în susținerea plăților externe. Așadar, FMI nu are atribuții propriu-zise în finanțarea programelor de dezvoltare socială, ci de gardian al stabilității economico-financiare globale, fără de care se poate afirma că nici o dezvoltare nu este posibilă. Fiecare stat membru al FMI deține o cotă, conform importanței în economia mondială, și, pe cale de consecință, un anumit număr de voturi. Guvernul SUA deține
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un inițiator dispus să își încerce norocul. Modelul inițiator‑agent poate fi extins dincolo de interacțiunile bazate pe un contract explicit, pentru a include, de exemplu, relațiile dintre aleși și alegători (politicieni și cetățeni), dintre copii și părinți, dintre deținuți și gardieni, dintre cetățeni și funcționarii publici etc. Acest model poate fi util pentru a critica instituțiile sociale, atrăgând atenția asupra decalajelor dintre motivațiile reale pe care instituțiile le induc cetățenilor și acțiunile care sunt așteptate din partea acestora, legal și moral (Rees
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
orașele mari sunt, după cum am aflat pe parcurs, realizări fragile. Perspectiva din care privește Jacobs ordinea socială este subtilă și instructivă. Această orânduială nu este rodul ordinii arhitecturale create cu echerul și rigla ori al muncii unor profesioniști precum polițiștii, gardienii și funcționarii publici, ci, spune autoarea noastră, „pacea publică - liniștea de pe străzi și trotuare - a orașelor... se menține grație unei Încrengături complicate și aproape inconștiente de controale și standarde voluntare, stabilite și aplicate de oamenii Înșiși”. Condițiile necesare pentru a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
proprietarul unui fast-food, doi clienți fideli ai unui bar, un vânzător de fructe și un angajat de la spălătorie; alte câteva persoane priviseră scena de la fereastră și care erau gata să intervină pentru a Împiedica o răpire. Nu a venit nici un gardian și nici nu ar fi fost nevoie de prezența sa. Iată Încă un exemplu util de ordine și servicii urbane informale. Jacobs spune că, ori de câte ori găzduia În apartament - atunci când ea și soțul ei erau plecați - vreun prieten sau nu voia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]