2,189 matches
-
și caracterului se umple cu idei nihiliste de răsturnare a tot ce există, de intervertire a ordinii sociale cu susu-n jos. Mai e nevoie să vorbim de societatea noastră, de cumularzii, de vânătorii de funcții, de alergătorii după reversibilitate, de gazetarii și advocații, de politicii cei eminenți și de altă tagmă patrioticească? Daca ne vom uita bine vom vedea că prototipurile luminoase ale cumulardismului sânt tocmai oameni cari nu și-au bătut mult capul cu latineasca și greceasca, ci cari au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grație erorilor speculative și practice împrăsciate de toate acele așa poreclite încercări de speculațiune metafisică?". Inflexiunea profesorului de filosofie din Satu Mare pentru orice gândire care "resultă din curentul opus" bisericii este evidentă. Din păcate ea falsifică și viziunea tolerantă a "gazetarului" față de catolicism și geniul poetului. Rândurile finale ale articolului răsună ca un glas de clopot: "...Dacă un spirit ca al lui Eminescu s`ar`fi lăsat a se stăpâni de acest influcs binefăcětor, ce însuși îl recunoscù esclusiv Catolicismului, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cuvinte provenite "din regiunea nordică a Ardealului" de exemplu: cervereu, nana consultându-se "dimpreună cu Costa Carei" "cercetător din Serviciul Bibliotecii Academiei R.P.R." Costa Carei este sătmăreanul nostru din Sanislău, pe numele adevărat Coriolan Coltău, (n. 1919-m.1970) poet, gazetar, traducător al lui Ady Endre, Jozsef Attila, Petöfi Sandor despre a cărui "tălmăciri" Perpessicius va scrie în Revista Fundațiilor Regale (nr. 12, 1947). 22 M. Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena D. Vatamaniuc
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
le iese totul perfect. Chiar în momentul cînd prezidentul punea piciorul pe scara avionului pentru New York, formațiunile de șoc ale Parlamentului aruncau în dezbatere articole din codul penal care, sub varii pretexte de ultraj, amenință cu ani de pușcărie pe gazetarii care vor spune adevărul despre matrapazlîcurile regimului. La mapa cu mesaje a prezidentului se mai adaugă, deci, și tiribomba asta democratică. Teribil se va amuza președintele Clinton cu ea, nu credeți? În topul aparițiilor pă post, un loc fruntaș îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în timp ce zbura cu o decapotabilă condusă de noua ei achiziție, un macho de top, se-ntinse după o creangă de cais înflorit... și astfel puse capăt unei prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacală putere de a imita. Fabulosul gazetar ieșean Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă cufundam în singurătatea Sulinei. Singurătatea României. 9 noiembrie Diseară, pe la șase fix. Îngăduiți-i consecventului dumneavoastră servitor din acest colț de pagină (Ziarul de Iași) pe care-l slujește de paisprezece ani să-și încalce, o secundă, statutul de gazetar și să se refere la pictorul din gazetar. Cel blestemat a-și împărți ca un condamnat Ianus Bifrons inima (fruntea) cu celălalt, vameșul de vorbe. Prea complicată, nu?, perifraza asta, pentru a spune, de fapt, un lucru simplu: fiți, rogu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noiembrie Diseară, pe la șase fix. Îngăduiți-i consecventului dumneavoastră servitor din acest colț de pagină (Ziarul de Iași) pe care-l slujește de paisprezece ani să-și încalce, o secundă, statutul de gazetar și să se refere la pictorul din gazetar. Cel blestemat a-și împărți ca un condamnat Ianus Bifrons inima (fruntea) cu celălalt, vameșul de vorbe. Prea complicată, nu?, perifraza asta, pentru a spune, de fapt, un lucru simplu: fiți, rogu-vă, cu toții, invitații mei diseară, pe la șase, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care au venit acum la putere și detașîndu-mă, destins-amuzat, de emblematicul ipochimen pesedist din seara vernisajului de la World Trade Center. Căruia (îmi pare, vai, rău) nu-i mai întrevăd nici o șansă. Așa cum aceeași lipsă de șansă i-o întrevăd unui gazetar, autosupraevaluat, de la Scînteia (pardon, Adevărul), sub a cărui încrîncenat-lombroziană calotă stă pitită permanent doar starea de greață (sartriană, evident...). În dimineața asta de mult așteptat ianuarie, pastele ce țîșnesc din tuburi au parfumuri nemaiîntîlnite. Vă invit să vă convingeți. Cafeaua
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în fîîîn... 2 iulie "Stimate domnule Val Gheorghiu, Întîmplător, am citit în aceeași zi articolele dvs. Chiar așa, înveșmîntați în pixeli și Pictura limuzină și mare mi-a fost dezamăgirea să constat la un respectabil bărbat de succes (pictor, scriitor, gazetar etc.) atîta nejustificată înverșunare față de niște tineri artiști care și-au găsit fiecare locul în artă potrivit principiilor în care cred. Nu-l cunosc pe tînărul O. ("amabil și respectuos"), care și-a cumpărat o limuzină din vînzarea tablourilor sale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai puțin știuți, din viața lui Heliade. Textul e punctat de largi analize critice, ca aceea despre Zburătorul sau despre disputele filologice. Din cartea lui A., prima lucrare amplă și de substanță consacrată lui Heliade, se conturează pregnant figura marelui gazetar și polemist, a neobositului animator în diverse domenii, precum filologia, teatrul, traducerile, tiparul, a scriitorului profesionist, animat de proiecte titanice și de idei utopice, care și-a pus întreaga operă în slujba ideii naționale. Ion Heliade-Rădulescu. O biografie a omului
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
, George (5.IV.1946, Tecuci), poet, prozator, gazetar și eseist. Este fiul lui Gheorghe Arion, profesor, și al Aglaiei Arion (n. Motaș), învățătoare. Urmează liceul la București, absolvindu-l în 1964 și apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1965-1970). Debutează cu versuri în revista „Contemporanul
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
DIACONU, Virgil (28.X.1948, Râmnicu Sărat), poet, eseist și gazetar. Este fiul Elisabetei (n. Gheorghiu) și al lui Gheorghe Diaconu, muncitor electromecanic la CFR. A absolvit, în 1974, o școală de proiectanți auto la Colibași. A lucrat ca proiectant la Arpechim Pitești (1974-1989), și după patru ani de șomaj, ca
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
într-o seamă de publicații franțuzești de antropologie, sociologie, drept ș.a. Revenit în țară la finele anului 1894 (după ce își luase licența în drept), i se încredințează funcția de prim-redactor al ziarului „Lumea nouă” (1898-1899). Acum se lansează excentricul gazetar într-un gen publicistic inedit la noi - interviul. Om de spirit, având întotdeauna ceva de spus, ia cuvântul cu destul succes la diferite întruniri publice. E rampa lui de lansare spre deputăție, D., care a fost și prefect de Tecuci
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
trăiri subtile și extaze mistice. Sub nume propriu ori sub varii, fanteziste semnături-inițiale, prescurtări, multe ca variante la Cridim, sau Keops (Cheops), Kapa, Kapa-Ro, Aferim, Moș Cuminte, Lacrima Christi, Palma Christi, Stan Bostan, Virus, Critic etc., D., poligraf școlit și gazetar de oarecare notorietate, colaborează, rutinier, la ziare și reviste dintre cele mai diverse din primele decade ale veacului trecut: „Moș Teacă”, „Foaia populară”, „Moda ilustrată”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Patriotul”, „Zeflemeaua”, „Forța morală”, „Tribuna literară”, „Cronica”, „Tribuna familiei”, „Observatorul”, „Duminica”, „Românul
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
, Mircea (11.XI.1950, Slobozia), poet și gazetar. Este fiul Aureliei (n. Badea) și al lui Ștefan Dinescu, muncitori. A făcut liceul la Slobozia (1965-1969) și a absolvit Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1979-1984). Angajat la Asociația Scriitorilor din București (1972-1976), lucrează apoi ca redactor la
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
, Adrian (2.IV.1939, Oradea - 1.IX.1995, München, Germania), poet, dramaturg și gazetar. După absolvirea Facultății de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj (1959), devine redactor la revistele „Viața studențească” (1960-1968) și „Amfiteatru” (1968-1974), însă notorietatea de gazetar (reporter) și-o câștigă la „Flacăra” (1973-1981, 1983-1985), între 1981 și 1983 lucrând la revista „Viața
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
, Adrian (2.IV.1939, Oradea - 1.IX.1995, München, Germania), poet, dramaturg și gazetar. După absolvirea Facultății de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj (1959), devine redactor la revistele „Viața studențească” (1960-1968) și „Amfiteatru” (1968-1974), însă notorietatea de gazetar (reporter) și-o câștigă la „Flacăra” (1973-1981, 1983-1985), între 1981 și 1983 lucrând la revista „Viața cooperației meșteșugărești”. Din 1985, este redactor la Agerpres, iar după 1989 intră în diplomație (consilier, atașat cultural), devenind secretar de stat în 1991 la
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
revoluție”. „Împotriva sa se coalizează fricoșii, lașii, lichelele, profitorii”, un păgubos, conchide dramaturgul. Refuzat ulterior sistematic de teatre, D. avea să intre în atenția publicului ca demnitar, după 1990, într-un context - iarăși - destul de puțin favorabil împlinirii scriitoricești. Poetul „pierdut”, gazetarul obosit și dramaturgul copleșit de realitate aveau să moară în condiții cumplite, lăsând în urmă câteva volume. SCRIERI: Ora 24, București, 1978; Privire liberă, București, 1980; Insomnie. Îndrăgostiții de la ora nouă seara, București, 1985; Anchetă asupra unui tânăr care nu
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bagdasar, Gabriel Negri. Lipsa discriminărilor este evidentă: sunt împreună democrați filoamericani (Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul director; au mai funcționat secțiile „Teatru”, „Plastică”, „Critică și literatură”, „Spectacol”, dotate cu un secretariat efectuat voluntar, pentru consemnări
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
care au găzduit valori de seamă ale epocii interbelice. Mândria revistei o constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului 1934. Scriitorul se deplasează pe itinerariile „geografice și morale” ale industriei tăbăcăriilor și petrolului românesc. El nu e un gazetar care se apropie de literatură, ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai Sorbul (În ajunul expoziției) și I. Peltz (Discurs
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
CUZA, Constantin (8.III.1924, Iași - 12.VI.1995, Brașov), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Este fiul Ecaterinei și al lui Gheorghe Păunescu. Rămas timpuriu orfan de mamă, C. fuge de acasă și este adoptat de pictorul Teodor Cuza, care la scurt timp moare și el. Elev bursier al Liceului Militar din Iași (1935-1943), urmează
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
credințelor literare proprii. Periodicul anunță un program independent, urmărind mai ales o propagandă cultural-națională, motiv pentru care, imediat după apariție, i se interzice difuzarea în Austro-Ungaria. D. v. se transformă destul de repede într-o revistă literară a unui cerc de gazetari dintre care, alături de B. Florescu, făceau parte Aureliu Candrea, Mircea Demetriade, N. G. Rădulescu-Niger, N. Țincu ș.a. Mai colaborează cu versuri Carol Scrob și se republică mai multe din poeziile lui Dimitrie Petrino. B. Florescu își tipărește o parte din
DACIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286643_a_287972]
-
, Ioan (pseudonim al lui Ion I. Alexandrescu; 7.I. 1874, Iași - 30.VII.1936, Iași), gazetar, poet și prozator. Este fiul Anei și al lui Ion Alexandrescu. După ce și-a luat bacalaureatul, s-ar fi înscris la Facultatea de Litere a Universității din Iași, pe care din lipsă de mijloace n-ar fi putut s-o
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
, I.[on] L.[uca] (30.I.1852 sau 1.II.1852, Haimanale, azi Ion Luca Caragiale, j. Dâmbovița - 22.VI.1912, Berlin), prozator, dramaturg și gazetar. Bunicul lui C., un oarecare Ștefan, venise în țară odată cu domnitorul Ioan Gh. Caragea, de la care își va fi tras și numele de Caragiali. Dintre cei trei fii, Luca, Costache și Iorgu, cel dintâi, Luca, și el actor o vreme
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
practică favoritismul (Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă, Bacalaureat), folosește metode anacronice, de tot râsul. Prost crescuți, copiii sunt răzgâiați și obraznici (D-l Goe, Vizită). Avocați malonești, magistrați influențabili (Justiție, Art. 214), provinciali naivi, dezorientați și țâfnoși (Telegrame), gazetari în goană după senzațional (Boris Sarafoff!...), de tipul lui Caracudi (Reportaj), izmeniți cronicari mondeni (Edgar Bostandaki, din High-life) completează galeria. Nu e nimic „enorm” sau „monstruos” în toată această forfoteală, decât, poate, faptul că intensitatea grotescului îi proiectează, uneori, într-
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]