1,111 matches
-
Panciatichi s-a căsătorit cu Tita di Niccolò de Albizzi în 1431; L. Passerini, Genealogia e storia della famiglia Panciatichi, Cellini, Firenze, 1858, tav. XII. Vezi și D. Kent, The Rise of the Medici, cît., pp. 173-174, 179-180. 36 Passerini, Genealogia ... Panciatichi, cît., p. 62. 37 L. Dominici, Cronaca seconda, în G. C. Gigliotti (ed.) [în realitate Q. Santoli], Pistoia, Pacinotti, 1939, p. 11. 38 Vezi, de exemplu căsătoria din 1508 a lui Gualtieri di Antonio Panciatichi, liderul facțiunii sale, cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pacinotti, 1939, p. 11. 38 Vezi, de exemplu căsătoria din 1508 a lui Gualtieri di Antonio Panciatichi, liderul facțiunii sale, cu Francesca di Niccolò Guicciardini, fata unui exponent minor al familiei sale, așa cum apare într-un document publicat în Passerini, Genealogia ... Panciatichi, cît., pp. 267-278. 39 J. Melocchi, Libro di possessioni, manuscris inedit în ASF, Acquisti e doni, 8, c. 59v. Pentru o descriere a testului vezi W. J. Connell, "Îl "Libro di possessioni, fitti, soccite et amezi" di messer Iacopo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Rise of the Medici, p. 342. 53 B. Colucci, De discordiis Florentinorum, L. Mehus (ed.), Firenze, 1747, p. 19. 54 M. Phillips, The Memoir of Marco Parenti: A Life în Medici Florența, Princeton University Press, Princeton, 1987, p. 209; Passerini, Genealogia ... Panciatichi, cît., pp. 170-171. 55 Salvi, Historie, cît., ÎI, p. 260: "ca urmare a exilului impus lui Cosimo di Giovanni de' Medici, în calitate de lider al facțiunii, la Modona în data de 3 octombrie, acesta a fost urmat de mulți susținători
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii imperiului. Marile familii fanariote se simțeau direct legate de Imperiul Bizantin.8 Ele au depus mari eforturi încercînd să descopere sau să fabrice genealogii care să le dovedească descendența directă din dinastiile nobile ale Bizanțului. Cu toate că aceste legături puteau fi rareori demonstrate fără înșelăciuni, unii dintre membrii acestor familii au adoptat imediat numele și titlurile presupușilor lor strămoși. Scopul lor final, o viziune care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ceva lângă capul lui. Popa și cu dascălul se trotilaseră cu vin de împărtășanie și acum se distrau, aruncau cu sticle goale la țintă. E drept că mai și inventez, un fel de Ulise care își fabrică tot felul de genealogii false. Uneori nu știu dacă am trăit tot ce povestesc. Poveștile mele jolly-joker. Bune la orice. Povești pe care i le-am spus Mirunei întâi și apoi le-am scris. De-aia cartea mea a avut succes la gagici. Foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pustie, de la Ateneu și a expozițiilor „Tinerimii Artistice“ din Panorama Griviței; și, În sfârșit, introducerea prin contrabandă, pe fereastra privății de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam - care cum ne găseam cu proaspăta genealogie țără nească sau târgoveață În spinare - vastul univers polifonic al lui Beethoven, alchimia sonoră a lui Richard Wagner, invenția melodică a lui César Franck; sau la recitalurile de la Ateneu și reprezentațiile epocale ale Comediei Franceze, ale Operei și Teatrului Italian
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lux“ și a fost una din figurile ori ginale ale satului. Ion, nepotul lui Zamfir Gh. Beldie, s-a căsătorit În orașul Laval din Canada, de unde a corespondat cu rudele sale din sat până la deces. Nu vom urmări În detaliu genealogia acestui neam, nefiind aici locul pentru aceasta. Cert este un lucru: moș Ghiță Beldie a fost o personalitate puternică, recunoscută ca atare de toți. Fotografiile care i-au reținut chipul ni-l Înfățișează În costumul său de muntean, Într-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
loc pentru emoții)... Îmi opresc privirea pe epava Înroșită de rugină și deodată Îmi dau seama că trebuie să știu că mă aflu aici, pe țărmul unei mări și nu al unui ocean... cuvîntul acesta mă sperie, nu descind din genealogii de căutători de aur.. Spania caravelelor plecate pe ocean spre un eldorado himeric nu mă fascinează, Spania o Îndrăgesc pentru Don Quijote, iar Don Quijote era un om de uscat ca și mine. Convertit la religia mării, rămîn În fața măreției ei tot
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
făcea loc celei motivate economic și, respectiv, biologic (rasial). În același secol XVIII, Voltaire Îi acuza pe evrei nu pentru că l-au omorât pe Isus, ci pentru că i-au dat naștere. Similar proceda Nietzsche la sfârșitul secolului al XIX-lea (Genealogia moralei, 1887) <endnote id="(598, p. 268)"/>. Totuși, au trebuit să treacă două secole și jumătate de la interogația, mai mult sau mai puțin retorică, a preotului J. Bosnage pentru ca Biserica - principala acuzatoare a evreilor ca „popor deicid” - să facă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În plus, informațiile cumulate de-a lungul timpului în domeniul antroponimiei au fost valorificate și prin intermediul unui curs universitar de antroponimie românească, ținut la Institutul Romano - Catolic din Iași. A fost membru fondator, din anul 1993, al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române - Filiala Iași, în cadrul căreia a susținut mai multe comunicări pe teme de antroponimie istorică. A publicat numeroase studii și articole în domeniile dialectologiei, interferențelor lingvistice și antroponimiei în țară și în străinătate (Germania 2002). A decedat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Farfuridi excesul ține de prostie pur și simplu, este excesul tâmpeniei, la Pristanda excesul ține de zelul în exercitarea servituții, fapt descărcat și în limbaj ca la majoritatea acestor personaje, iar la Danda- nache, excesul ține de orgoliul istoric, de genealogia invo- cată. Excesul este pretutindeni la el acasă în mica urbe, orgoliile sunt croite pe măsura inconsistenței personajelor vorbite de ticurile lor, de retorica lor, de un body language elocvent. Să ne întoarcem la acestă figură ștearsă pe fon- dul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în vârstă sau de urâtă. De unde cercetarea situației patrimoniale a celor disponibile și abordabile. În rest, numai bârfă și colportaj, plus relatări scabroase de aventuri galante. Cinismul mărunt dar éhonté al junelui Caragiale are ceva provocator, ca și revendicarea unor genealogii și titluri faraminoase, fără cea mai mică îndreptățire, dar atestând un snobism exacerbat. Unul din cei mai fervenți „mateini”, prietenul meu N. Steinhardt, a scris în Viața Românească un articol dezgustat și adânc dezamăgit ; cel mai implacabil anti „matein”, maestrul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tot ce se poate ști și încă ceva pe deasupra despre un schit, despre banii care au circulat în nu știu ce veac, despre timbrele care au apărut și au dispărut într-o țară sau o provincie oarecare, despre blazoane și ștampile, despre genealogii, despre... Cunosc astfel de persoane. Dar îmi pare rău că într-o viață care se poate umple cu fapte importante, ei sunt cărăuși ai nimicului, chiar dacă, ierarhic, ajung Patriarhi ai Nimicului. Ceva mă face să fiu aproape sigur că astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe Andi „dezinfector teritorial”. Fiind inginer, tatăl hotărâse ca feciorul să urmeze politehnica. O atracție probabil ancestrală l-a îndreptat însă pe Andi către Archeos și către facultatea de istorie. El a studiat ce îi plăcea mai tare: heraldica și genealogia. Azi e un bun documentarist. ȘOIMULEȚ Deși în familia lui Cătălin unul dintre înaintași a fost chiar haiducul Coroi, la înfățișare, băiatul n-avea nimic de bandit. Porecla și-o căpătase într-o excursie, pe vreme de primăvară, când cerul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și legătura dintre trecutul memorat și necesitățile de autolegitimare ale comunității sau ale individului. Constatarea cu privire la funcția istorică a imaginarului, de releu și de arhivă identitară, poate fi punctul de plecare pentru o sondare adâncă în magma vocabularului, în căutarea "genealogiilor" cuvântului, a semelor care au migrat în timp de la o noțiune la o alta învecinată, pentru a-i întări sensul în raport cu formele lingvistice uzuale și cu familia ei lexicală, cu simbolurile generate, dar și cu referințele reale. Tematologia imaginarului deschide
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
baza pe scrieri din perioada iconoclastă sau isihastă, referitoare atât la oíkonomía (le asimilăm politicilor de răspândire a imaginii divinului și de guvernare a lumii creștine), cât și la înfruntările instituționale din epocă. În căutarea unei genealogii (posibile) a imaginarului medieval al puterii, capătă o mare relevanță, spre exemplu, textele care au opus atitudini iconoclaste și iconolatre față de reprezentarea figurală a lui Iisus și a Fecioarei, dar care au inclus totodată și rediscutarea legitimității basileului și a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
întreaga suită a cuceririlor și de civilizația construită de latini, gândirea politică romană caută repere proprii în istoria lumii, într-un mod legitim(ant), așa cum are nevoie discursul ei triumfalist și pragmatic. În vechea Grecie, faptele trecute erau ordonate după genealogii, cum apreciază Vernant (Mit și gândire 142), nu după cronologia lor. În schimb, Roma imperială și "eternă" integrează în discursul de ceremonial, prin referința la fondarea sa, atât ideea de calendar istoric, cât și simbolismul "neamului glorios", romanitatea; caracteristica identitară
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
coincid doar parțial. Totuși, există un punct comun de plecare − interesant aici și pentru a duce mai departe analiza din capitolul precedent −, plasat la confluența dintre viziunea grecilor antici și cea creștină asupra reprezentării divinului. Dacă în prima analiză a genealogiei imaginarului am urmărit ceremonialul roman al glorificării, pe care l-am corelat cu diverse aspecte ale ritualului similar din cetatea greacă, dar și cu scurte analize ale unor noțiuni învecinate semantic și conceptual sau înrudite lexical (prezente în texte gecești
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înțeleaptă aplicare și adaptare în gestiunea tuturor manifestărilor vizuale ale sacrului. Am urmat aici un parcurs "arheologic", de sondare și de identificare, dar și de analiză contextuală a unor noțiuni, formațiuni discursive sau micro-bazine semantice, pentru a schița o posibilă genealogie conceptuală a imaginarului. Am urmărit de aceea grefa de la imaginarul filosofic antic al politicului la formele creștine ulterioare, pe care le-a inspirat și care au sprijinit puterea instituțională în administrarea teritoriului propriu, fie al imperiului roman păgân, fie al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dar și de a veghea și de a îndruma atent viața spirituală generală, în descendență christică. Mai mult sau mai puțin simbolic, puterea e concentrată din nou în mâna unui așa-numit descendent al basileilor (în majoritatea covârșitoare a cazurilor, genealogia este imaginară sau foarte discutabilă, inclusiv la Neagoe); domnitorul nu mai are nevoie de nicio înaltă acreditare (ecclesiastică), pentru că dreptul îi este oricum garantat de argumentația teocratică și teologică, pe care o poate invoca și utiliza și singur, atunci când are
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
par Émile Bréhier. Paris: Gallimard, 1962. Volume științifice Ahrweiler, Hélène. Ideologia politică a imperiului bizantin. București: Corint, 2002. [1975] Akșit, Ilhan. Chora. Mosaics and Frescoes. Istanbul: Akșit Kultur Sanat ajans, 2001. Agamben, Giorgio. Il Regno e la Gloria. Per una genealogia teologica dell'economia e del governo. Homo sacer II, 2. Vicenza: Neri Pozza. 2007. ---. Starea de excepție. Home sacer II, 1. Cluj-Napoca: Idea Design & Print, 2008. [2003] ---. Opus Dei. Archeologia dell'ufficio. Homo sacer II, 5. Torino: Bollati Boringheri, 2012
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
et de la vie ordinaire des institutions. ("Leçon inaugurale au Collège de France, prononcée le 28 mars 2002," apud Charaudeau 34) 7 Vezi Foucault, "Nietzsche, la généalogie, l'histoire" 136-37, 146-48. Referința principală a lui Foucault din opera filosofului german este Genealogia morală. 8 Vezi Boulogne: La phantasia reconnue comme conforme à un être réel devient compréhensive (cataleptique), au sens de qui rend possible une appréhension, ce genre d'image (phantasmata), mais dépourvue de fondament externe, de l'imagination (la faculté du
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adevăr În broșura regretatului Acad. Emil Pop „Figuri de botaniști români” (București, 1967) se vorbește (p. 83-89) despre viața și opera lui Ion Grințescu, fratele mai mare al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest Grințescu (ultimul a scris o genealogie a familiei Grințescu). Păcat că În broșura sa E. Pop, nu reproduce o fotografie mai bună a lui I. Grințescu! Încă o dată, stimate coleg Dimitriu, o dată cu regretul meu pentru a nu fi fost mai precis În chestiunea broșurii Ion Grințescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Paris din 1977, și se vede cultura și bunul simț, moștenit 698 de la tatăl său. Citez pasajul: „În Occidentul corect, e pe semne greu să mai crezi În iubire, În căință. Devine ridicol și suspect să vorbești despre prietenie. Genealogia moralei va trebui să consemneze topirea lentă a sentimentului prieteniei la cumpăna de veac ce o trăim. Această carte (franceză, despre Ionesco, Cioran și Eliade) e, printre altele, un semn că lumea de azi uită prietenia. Poate ea rămâne un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista « Pagini bucovinene ». 10. Membru În colegiul de redacție al revistelor « Pagini bucovinene », « SUCEAVA-Anuarul Muzeului Județean », « Țara fagilor », Suceava. 11. Preocupări temeinice de genealogie, remarcate În scris de acad. Constantin Ciopraga. 12. Muzeograf (1975-1985) : la Muzeul de Istorie Suceava (1975-1978) și la Casa Memorială Simion Florea Marian (1978-1985). CĂRȚI PUBLICATE 1. știința În BucovinaGhid bibliografic, vol.II, 1983, Ed. Bibliotecii Judetene, Suceava ( in colaborare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]