3,097 matches
-
1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu la evenimente trecute. Pragmatism clinic. Depresie, tulburări anxioase generalizate... Fobii, disfuncții erectile ... Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Hayes și al., 2006. Vezi și capitolul 1. Hutchins, 1995. N=1 Ghicim și înțelegem ușor cauzele istorice care au făcut ca terapiile cognitiv-comportamentale să pună această variabilă între paranteze. In prezent
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rămâne aleatoriu și astfel aparent neexplicat. Dar nu putem fi siguri că o astfel de relație observată pe un eșantion este adevărată cu privire la întreaga populație de cazuri existente sau potențiale din lumea întreagă. În calitate de oameni de știință, ne interesează relațiile generalizate dintre variabile; observațiile selectate pentru studiu constituie doar ilustrări. Astfel, trebuie să evaluăm gradul de certitudine cu care putem generaliza din eșantion pentru populația întreagă. Este foarte posibil ca tiparul observat în date în cadrul unui eșantion limitat să fie, într-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este adevărată cu privire la întreaga populație de cazuri existente sau potențiale din lumea întreagă. În calitate de oameni de știință, ne interesează relațiile generalizate dintre variabile; observațiile selectate pentru studiu constituie doar ilustrări. Astfel, trebuie să evaluăm gradul de certitudine cu care putem generaliza din eșantion pentru populația întreagă. Este foarte posibil ca tiparul observat în date în cadrul unui eșantion limitat să fie, într-o oarecare măsură, diferit de tiparul care ar fi fost extras dintr-un calcul la nivelul întregii populații. Este întotdeauna
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putea evalua efectul ipotetic al lui X1 asupra lui Y în condiții calitative, cercetătorul trebuie să caute observații în care totul să fie similar cu excepția lui X1. Apoi, acesta poate verifica dacă rezultă vreo variație codirecțională în Y. Inferența puternică, generalizată pe scară largă la nivelul întregii populații, va rămâne însă într-o oarecare măsură incertă. Dar o comparație potrivită bine construită, chiar recunoscându-și limitările, trebuie să fie capabilă să stabilească o concluzie provizorie, deschisă aprofundării ulterioare. Problema care se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cultivare (Gerbner și Gross, 1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei care se uită mult la televizor - adicții − sunt mai suspicioși și supraestimează șansele lor de victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau cu toate acestea și există Încă, neatârnate de principiul gravitației care le explică. Cauza este totdeauna extrinsecă fenomenului sau legii care-1 generalizează. Ea nu poate fi găsită decât Într-un alt fapt sau Într-o altă lege. Vrem Însă să mai atragem luarea-aminte asupra unei Împrejurări ce nu a fost Încă Întrezărită de nimeni, și anume că, În loc ca fenomenele individuale șă-și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În același sens că, „Întrucât privește legile care par a fi condiția Însăși a științelor, era Învederat că ele nu pot avea același caracter, nici același grad de certitudine, când este vorba de a se grupa și de a se generaliza fenomene care se succedă În timp, cu necontenite variații, ca atunci când este vorba de a grupa și de a generaliza fenomene care se repetă totdeauna identic cu ele Înseși” (p. 322). Și aiurea d-sa revine asupra Întrebării, spunând că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pot avea același caracter, nici același grad de certitudine, când este vorba de a se grupa și de a se generaliza fenomene care se succedă În timp, cu necontenite variații, ca atunci când este vorba de a grupa și de a generaliza fenomene care se repetă totdeauna identic cu ele Înseși” (p. 322). Și aiurea d-sa revine asupra Întrebării, spunând că, „deși trebuie să se bage de seamă că noțiunea de lege, În ceea ce ea posedă ca abstracție, ca obștesc și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
formați prin experiențele lor comune (Manheim, 1928/1990, 51). Importanța acestui aspect a fost subliniată de L. Rosenmayr (1979/1998) În lucrările sale de sociologia tinereții, el aducând și unele nuanțe personale atunci când arăta că acest fenomen nu poate fi generalizat la ansamblul tinerilor, pentru că noul acces implică o calitate particulară la tineri și corespunde unei anumite forme de dezvoltare privilegiată În adolescență și tinerețe, inegal repartizată la nivelul straturilor sociale. Rosenmayr precizează, printre altele, că, dacă grupurile de tineri sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
particule nu se pot comportă ca niște unde? Așa cum avea să scrie mai tarziu „după o lungă meditație în singurătate, brusc mi-a venit ideea, în cursul anului 1923, că descoperirea făcută de Einstein în 1905 ar trebui să fie generalizată la toate particulele materiale, în special la electroni”. Ideea era susținută și de teoria lui Einstein potrivit căreia lumină și substanță sunt deopotrivă forme ale materiei. “Se poate considera că toată materia elementară se comportă fie că particule, fie că
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și la astronomie, incorporând și toate ramurile geologiei, chimiei și medicinei, ceea ce înseamnă un număr mai mare de descoperiri decât ar fi fost posibil cu ajutorul oricărui alt instrument sau combinații de instrumente”. Iar Kirchhoff, alături de Bunsen, este primul care a generalizat conceptul din care derivă marea putere analitică a acestui instrument. Spectrometria are astăzi numeroase aplicații practice în medicină (analize medicale, chiar si in toxicologia medicală și legală), în domeniul farmaceutic, în astronomie, în controlul calității apei, aerului, etc. Profesor extrem de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
prindere a ionilor”. 1990 Jerome I. Friedman, Statele Unite ale Americii, Henry Way Kendall, Statele Unite ale Americii, Richard E. Taylor, Canada. 1991 Pierre-Gilles de Gennes, Franța, „Pentru descoperirea faptului că metode dezvoltate pentru studiul fenomenelor normale în sisteme simple pot fi generalizate pentru forme mai complexe ale materiei, în particular pentru cristale lichide și polimeri”. 1992 Georges Charpak, Franța, „Pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir”. 1993 Russell Alan Hulse, Joseph Hooton Taylor Jr., Statele Unite ale
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
prima variantă ar fi caracteristică societăților occidentale, pe când a doua societăților postcomuniste. Pentru ilustrare, putem să considerăm începuturile și apoi consacrările modernității, care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construcții sociale în care expertul și actorul social se află în relații de schimburi reciproce; e) recombinarea timpului și a spațiului social pe axa global-regional-local; f) detașarea instituțiilor sociale de contextele localizate, pentru a se cupla cu sisteme extinse și generalizate de tip expert la care fiecare individualitate este așteptată să participe; g) afirmarea individualității, dincolo de constrângeri structurale sau culturale, prin construcția de identități și stiluri de viață bazate pe alegeri și decizii libere și asociate cu multiple incertitudini. Noua știință
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de accentuare a distribuției riscurilor sociale de instabilitate și conflict. Este ceea ce de altfel caracterizează faza actuală a tranziției noastre postcomuniste. Valorile postmaterialiste ale vieții dobândesc pregnanță numai atunci când constrângerile acumulării sau ale realizării economice individuale au atins un prag generalizat de acceptabilitate. În locul maximizării veniturilor personale și a securității ocupaționale, se va ajunge ca accentul să fie pus pe participarea extinsă, pe expresivitatea personală și încrederea limitată, chiar diminuată, în autoritatea religioasă, politică și chiar științifică. * Fiecărui stadiu al modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt integral asimilate, iar cele vechi și-au pierdut valoarea de referință și forța de influențare a acțiunilor sociale și individuale. Ca atare, a doua problemă a individualizării statului național constă în starea de anomie socială, ce pare a fi generalizată. Să ne referim acum la indivizii singulari. Aceștia își asumă roluri funcționale multiple și adeseori conflictuale, iar odată cu destructurarea unor coordonate sociale vechi, caută noi identități, care sunt pe cât de precare, pe atât de conflictuale. Problemele individualizării persoanelor iau așadar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot mai generalizată. Educația pentru toți, obligatorie pentru o durată cât mai lungă și mai generalizată la niveluri tot mai înalte, a devenit o problemă a fiecărei națiuni. Acesteia i se adaugă învățământul superior universal sau de masă. Modelul industrial de școală sau universitate este înlocuit de un nou model, în care individualizarea învățării și opțiunilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ocupației de-o viață cu multiple ocupații relativ asemănătoare sau chiar deosebite de-a lungul vieții, inclusiv după pensionare și în diferite locuri de muncă; d) destandardizarea locurilor de muncă și a perioadei zilnice de muncă. Astfel de tendințe se generalizează la noi cu rapiditate și acoperă un evantai cuprinzător de transformări. Mai întâi, cu privire la ocupație. Sistemul ocupațiilor și mobilitatea ocupațională a persoanelor în sistem se transformă rapid și în profunzime. Rațiunile acestor transformări sunt multiple. Industria moștenită din perioada comunistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poziționale și de clasă, rezidențiale sau de altă natură. Spre sfârșitul secolului XX și cu atât mai mult în prezent, individualizarea se accentuează atât de mult, încât se produce acea revoluție identitară în care identitatea construită individual începe să se generalizeze. Eliberarea de structuri a individului este tot mai accentuată, autonomizarea și personalizarea devin tot mai proeminente, responsabilitatea individuală este tot mai intens solicitată, identitatea personală și rolurile sociale sunt tot mai puțin în corespondență. Pe scurt, fiecare își construiește subiectiv
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de a le practica pe ambele. Relațiilor tradiționale de gen li se substituie opțiunile soților și soțiilor din familie de a construi reciprocități sau parteneriate bazate pe o veritabilă egalitate, chiar dacă permanent negociată. Acestea sunt însă departe de a fi generalizate și de a se realiza într-o deplină armonie. Ne aflăm încă în faza în care nu lipsesc deloc nici negocierile prelungite și nici conflictele de gen. Incertitudini și negocieri Disoluția și construcția se îmbină, producția și reproducția nu mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de posturi de telefonie fixă la un număr de 533 de gospodării, aceasta însemnând o arie de acoperire de 46%. De asemenea, există 2 posturi de telefonie publică în centrul satului, lângă primărie. Conexiunea la Internet nu există ca serviciu generalizat în Trifești. Există intenția din partea primăriei de a introduce serviciul în viitorul apropiat. De fapt, există și o directivă din partea Inspectoratului Școlar de a se folosi serviciul Internet în școli începând cu 1 septembrie 2005. Numărul posesorilor de computere (persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ziua de Iași, Lumea Ieșeanului) și bibliotecă (Ziua, Jurnalul Național). În rest, în gospodăriile populației, cu mici excepții, ziarele ajung destul rar, și, atunci când ajung, se datorează rudelor de la oraș sau unui drum făcut la oraș. Nu există o preferință generalizată pentru anumite rubrici, ci se manifestă un interes difuz, dezirabil de altfel, pentru noutăți și știri din domeniul politic în general. Se pot face abonamente, dar numărul lor este aproape zero din cauza lipsei resurselor financiare pentru o astfel de categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
servicii publice. Contribuția comunității constă în asigurarea forței de muncă. Informații despre aceste proiecte dețin cei care au fost implicați într-un fel sau altul în ele. Ceilalți săteni afirmă că nu au auzit nimic în acest sens. Situația este generalizată în rândul persoanelor mai în vârstă („Nu știu nimic de nici un proiect” - bărbat, 67 de ani; „După știința mea, nu sunt, sau dacă sunt, nu au fost aduse la cunoștința cetățenilor. Am auzit în alte comune, dar la noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Matei chiar ca grup, dobândind o coeziune neașteptată și legitimând post festum acuzațiile detractorilor; mai mult, un apărător voluntar al „grupului” a coborât neașteptat nivelul dezbaterii, poate de dragul unui ieftin joc de cuvinte: vezi Mircea Mihăieș, „Oierii minții”, un atac generalizat împotriva universitarilor români expatriați (mai ales în America de Nord). Notez în treacăt recurența anglicismului minte, preferat mai nimeritului spirit, un simptom al timpurilor noastre de globalizare prin americanizare (și „antiamericanizare”). O încercare afină cu cea a lui Sorin Adam Matei este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sus. Sunt convins că dacă unele drepturi de bază - să zicem, pentru a nu lua decât un exemplu strigător la cer și a nu intra în dispute politico-ideologice, salariul egal la muncă egală, indiferent de „gen” și culoare - ar fi generalizate, multe excese ale „corectitudinii politice” s-ar corecta de la sine: ar dispărea din arenă sau ar redeveni marginale. Așadar: câte fețe are liberalismul? Chiar John Gray, care a publicat în 1993 o carte intitulată Post-Liberalism: Studies in Political Thought (Routledge
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]