6,306 matches
-
14.2% 15.8% Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 346 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] 8.9% Total producție energie electrică [GWh] 17191 15884 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [% ] 3.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie [%] 15.9% Slovacia Capacitatea de generare bazată pe gaz - Total [MWe] Capacitatea de generare bazată pe gaz - Procent din capacitatea totală de generare [%] Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 1610 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] Total
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
346 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] 8.9% Total producție energie electrică [GWh] 17191 15884 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [% ] 3.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie [%] 15.9% Slovacia Capacitatea de generare bazată pe gaz - Total [MWe] Capacitatea de generare bazată pe gaz - Procent din capacitatea totală de generare [%] Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 1610 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] Total producție energie electrică [GWh] 28838 29709 Procent
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
de generare [%] 8.9% Total producție energie electrică [GWh] 17191 15884 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [% ] 3.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie [%] 15.9% Slovacia Capacitatea de generare bazată pe gaz - Total [MWe] Capacitatea de generare bazată pe gaz - Procent din capacitatea totală de generare [%] Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 1610 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] Total producție energie electrică [GWh] 28838 29709 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
15884 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [% ] 3.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie [%] 15.9% Slovacia Capacitatea de generare bazată pe gaz - Total [MWe] Capacitatea de generare bazată pe gaz - Procent din capacitatea totală de generare [%] Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 1610 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] Total producție energie electrică [GWh] 28838 29709 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [%] 12.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
pentru generarea de energie [%] 15.9% Slovacia Capacitatea de generare bazată pe gaz - Total [MWe] Capacitatea de generare bazată pe gaz - Procent din capacitatea totală de generare [%] Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 1610 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] Total producție energie electrică [GWh] 28838 29709 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [%] 12.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie [%] 18.8% ... ... 3.4. Calcularea formulei N-1 la nivelul Grupurilor de risc 3.4.1. Calcularea formulei N-1 la
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
totală de generare [%] Capacitatea de cogenerare - Total [MWe] 1610 Capacitatea de cogenerare - Procentaj din capacitatea totală de generare [%] Total producție energie electrică [GWh] 28838 29709 Procent din producția de energie electrică bazată pe gaz [%] 12.4% Procentul de gaz utilizat pentru generarea de energie [%] 18.8% ... ... 3.4. Calcularea formulei N-1 la nivelul Grupurilor de risc 3.4.1. Calcularea formulei N-1 la nivelul Grupului de risc Ucraina Formula utilizată pentru calcularea formulei N-1 la nivelul Grupului de risc este cea prevăzută la punctul 4, din
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
decarbonare se va realiza în strânsă corelare cu necesitățile economice, sociale și de securitate, asigurându-se o disponibilitatea continuă a energiei, inclusiv în situații de stres ale sectorului energetic, la prețuri accesibile pentru populație și companii. Așadar, reducerea capacității de generare pe bază de cărbune se va realiza într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică. Obiectivul 3: Eficiență energetică Îmbunătățirea eficienței energetice (EE) de-a lungul întregului lanț energetic, inclusiv producția, transportul, distribuția și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
creșterea eficienței energetice, sporirea flexibilității sistemului, prioritizarea producției și a consumului de energie curată și optimizarea consumurilor la utilizatori. Digitalizarea permite implementarea unor funcții de tip rețele inteligente la nivelul transportului și distribuției de energie electrică, cu microgrid-uri cu generare și stocare distribuită, dar și la cel al utilizatorilor. În România, introducerea sistemelor de măsurare inteligente (SMI) și a contractelor de energie electrică cu prețuri dinamice reprezintă un pas înainte semnificativ pentru modernizarea infrastructurii energetice. Contoarele inteligente permit monitorizarea și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
capacități care totalizează o putere instalată de 5.508 MW. Astfel, în 2023, capacitatea instalată în sistemul electroenergetic a atins un minim istoric de 18.254 MW. Evoluția capacității instalate în sistemul electroenergetic [MW] Sursă: Transelectrica Aceasta denotă o capacitate mică de generare, în comparație cu alte țări europene cu economii similare. Puterea instalată brută a centralelor electrice puse în funcțiune în anul 2023 în România a fost de 624 MW, majoritatea puterii fiind instalată în centrale electrice fotovoltaice - 496 MW, însă acestea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
va dura o perioadă totală de aproximativ zece ani, la aproximativ 140 de mii de barili echivalent petrol pe zi. După această perioadă, activul va intra în declin natural pentru o perioadă de încă opt ani. În ceea ce privește generarea de electricitate pe bază de gaze naturale, puterea instalată netă la începutul lui 2024 era de 2.238 MW, în creștere față de 1.988 MW în 2023. Capacitățile pe bază de gaze naturale oferă flexibilitate și capacitate de reglaj rapid, fiind
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
identic din punct de vedere chimic cu gazul "de sondă", este alternativa sustenabilă la acesta, întrucât se obține din hidrogen (ideal din surse regenerabile de energie) și dioxid de carbon, acesta din urmă putând fi captat din alte surse de generare a energiei electrice (precum CCUS). Metanul sintetic ar putea deveni o alternativă nivel local dar și pentru consumatorii industriali care pot dispune de hidrogen și urmăresc reducerea amprentei de carbon a gazului metan consumat. HIDROGEN În prezent, hidrogenul este o
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
bazează pe diversitatea mixului energetic, capacităților de transport și distribuție, capacităților cibernetice de apărare și alți factori, care permit traversarea fără incidente (sau cu incidente de anvergură nerelevantă) perioadele critice. Este recunoscută și semnalată starea relativ precară a capacităților de generare a energiei, situație cauzată atât de vechimea agregatelor hidroenergetice și a agregatelor termoenergetice (peste 30 de ani) și a infrastructurilor de transport și distribuție, cât și de imposibilitatea unora dintre deținători de a asigura finanțarea de programe de reparații capitale/modernizare
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
cât și de imposibilitatea unora dintre deținători de a asigura finanțarea de programe de reparații capitale/modernizare adecvate, menținerea în exploatare a capacităților fiind bazată pe servicii de mentenanță curentă și reparații în caz de avarii. Proiectele investiționale în capacități de generare noi și moderne au termene de finalizare îndelungate, în tot acest timp fiind necesară securizarea funcționării sectorului energetic național printr-un nivel adecvat de disponibilitate pentru grupurile existente. Ca urmare, se conturează necesitatea extinderii conceptului de securitate energetică și către
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de instalațiile industriale, precum și pentru absorbția CO2 din atmosferă. Pe lângă rolul important în decarbonizarea unor industrii strategice în România (cum ar fi cele ale cimentului și ale produselor chimice), captarea carbonului va avea un rol important și în generarea de emisii negative (prin utilizarea în combinație cu biomasa sustenabilă sau prin absorbția directă din atmosferă), care vor fi esențiale pentru atingerea neutralității climatice prin compensarea emisiilor din economie care nu pot fi eliminate. Conform prevederilor noului Regulament NZIA, operatorilor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
date cu latență scăzută. Implementarea Edge Nodes în rețelele electrice din România va contribui semnificativ la îmbunătățirea securității și eficienței infrastructurii energetice. EN sunt noduri de calcul distribuite care oferă capacități avansate de procesare a datelor aproape de sursa de generare sau consum a energiei. Aceasta reduce dependența de centrele de date centralizate și permite o monitorizare și control mai rapid al rețelei. Unul dintre obiectivele principale ale implementării EN este reducerea latenței în transferul de date, ceea ce este esențial
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
bază de hidrogen, pe bază de biomasă și pe bază de biogaz, precum și instalarea de noi capacități hidro până în 2050.Pentru a realiza aceste obiective, este necesară creșterea capacității României de a atrage finanțare europeană pentru dezvoltarea proiectelor de generare din surse regenerabile, în vederea asigurării mecanismelor de finanțare necesare. Traiectoria estimată a ponderii SRE în sistemele centralizate de termoficare Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 În sectorul încălzirii și răcirii, pe lângă cogenerarea de înaltă eficiență se vor folosi și alternative
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care sa asigure tranziția catre un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de sera și un preț al energiei suportabil pentru consumatori, releva faptul ca investițiile în capacități de generare din surse nucleare reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producție de energie electrica previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limita de operare a mai multor capacități existente bazate pe combustibili fosili. Până
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
duratei limita de operare a mai multor capacități existente bazate pe combustibili fosili. Până în 2035, obiectivul României este să finalizeze extinderea duratei de viață a unor capacități existente, să construiască noi capacități de mari dimensiuni, precum și capacități de generare de tip SMR. Biomasă În procesul de creare a unei economii durabile, cu emisii scăzute de carbon, rolul biocombustibililor și al gazelor verzi sau al gazelor obținute din alte tehnologii cu emisii reduse de carbon se așteaptă să fie potențat
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
într-un capitol anterior, metanul sintetic, identic din punct de vedere chimic cu gazul "de sondă", este alternativa sustenabilă la acesta, întrucât se obține din hidrogen și dioxid de carbon, acesta din urmă putând fi captat din alte surse de generare a energiei electrice (un exemplu de CCU, "carbon capture and usage"). La fel ca biometanul, acest tip de gaz nu necesită adaptări ale rețelelor existente. Modul de obținere a acestui gaz (metoda Sabatier) nu este încă suficient de rentabil pentru
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
utilizat mai departe ca materie primă pentru industria bateriilor, cauciucuri, asfalt, mase plastice, etc. Mai mult, ultimele descoperiri în materie de hidrogen natural arată că acesta ar putea fi competitiv ca preț pentru toate tipurile de aplicații: industrie, mobilitate, încălzire, generare de electricitate. Hidrogenul natural se găsește în scoarța terestră, formându-se prin procese naturale, fiind chiar un gaz care se regenerează singur, în condițiile în care se adaptează rata de extracție la cea de generare. Dată fiind geomorfologia României, unde
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de aplicații: industrie, mobilitate, încălzire, generare de electricitate. Hidrogenul natural se găsește în scoarța terestră, formându-se prin procese naturale, fiind chiar un gaz care se regenerează singur, în condițiile în care se adaptează rata de extracție la cea de generare. Dată fiind geomorfologia României, unde regăsim zăcăminte de cărbune, gaze naturale, țiței, există o probabilitate crescută în a găsi și rezerve de hidrogen natural în scoarța terestră. Explorarea potențialelor zăcăminte de hidrogen natural reprezintă o prioritate pentru România, datorită expertizei
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a energiei electrice din surse regenerabile în momentul în care există un excedent de producție respectiv când există prețuri negative. În acest fel se realizează cuplarea celor două rețele de utilități cu beneficii în echilibrarea rețelei de energie electrică și generarea de venituri suplimentare pentru producătorilor de energie regenerabilă (ca urmare a flexibilității mai mari a soluției de stocare sub formă de hidrogen a energiei electrice și injectarea în rețele). Totodată, injecția hidrogenului în rețelele de transport / distribuție gaze naturale, din
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
naturale de la punctele de producție până la consumatori. Pierderile de energie în rețelele de distribuție și transport nu numai că afectează eficiența economică, crescând costurile pentru operatori și consumatori, dar au și un impact negativ asupra mediului, prin necesitatea generării unor volume mai mari de energie pentru a compensa aceste pierderi. Reducerea acestor pierderi este esențială pentru îmbunătățirea sustenabilității și eficienței întregului sistem energetic. Prin implementarea acestui obiectiv specific, se intenționează nu doar optimizarea proceselor tehnice și a infrastructurii, dar
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție pentru a suporta creșterea consumului de electricitate, în special în noile sectoare cum ar fi transportul și încălzirea-răcirea. În locurile în care extinderea rețelelor de distribuție nu este fezabilă, se vor promova sistemele de generare distribuită și a comunitățile energetice locale. Astfel, se încurajează dezvoltarea micro-rețelelor și sistemelor de generare distribuită a energiei electrice, cu o atenție specială pentru zonele afectate de sărăcie energetică. Crearea sistemelor de generare distribuită și a comunităților energetice locale poate
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
în noile sectoare cum ar fi transportul și încălzirea-răcirea. În locurile în care extinderea rețelelor de distribuție nu este fezabilă, se vor promova sistemele de generare distribuită și a comunitățile energetice locale. Astfel, se încurajează dezvoltarea micro-rețelelor și sistemelor de generare distribuită a energiei electrice, cu o atenție specială pentru zonele afectate de sărăcie energetică. Crearea sistemelor de generare distribuită și a comunităților energetice locale poate facilita și construcția de rețele locale, evitând problemele mari de conectare sau de echilibrare a
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]