3,912 matches
-
și sectorul Agricol Ilfov. Articolul 2 Regia autonomă "Institutul Cantacuzino" are ca obiect de activitate: - cercetări științifice în domeniul bolilor bacteriene, virale, parazitare, imunitare și al mijloacelor de prevenire și combatere a acestora, ca și în domeniul biologiei moleculare și geneticii, cu forțe proprii și prin cooperare națională și internațională; - învățămînt de microbiologie, imunologie, epidemiologie, formarea de personal științific și tehnic; - prepararea de produse biologice profilactice și terapeutice, reactivi biologici de diagnostic, reactivi imunochimici, alergene, medii bacteriologice și pentru culturi celulare
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
mijloacelor specifice de diagnosticare, prevenire și combatere a acestora; - studiul microorganismelor și al rolului lor în procesele naturale, normale sau patologice și al reacțiilor pe care le provoacă; - dezvoltarea studiilor teoretice în microbiologie și imunologie, inclusiv în domeniul biologiei și geneticii moleculare; - studiul proceselor epidemice, al eficacității produselor biologice, precum și al metodelor de profilaxie specifică a bolilor infecțioase; - cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiei de realizare a produselor biologice de uz medical și al biotehnologiei. 4.2. - Producerea cu forțe proprii și/sau
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
următoarele domenii: a) apărarea sănătății publice și protecția consumatorului; ... b) creșterea și furajarea animalelor; ... c) selecția, ameliorarea și reproducția animalelor; ... d) realizarea produselor de uz veterinar și a altor materii care influențează starea de sănătate a animalelor; ... e) cercetări de genetică animală fundamentală și aplicativă; ... f) protecția animalelor domestice și a celor sălbatice; ... g) industrializarea și valorificarea produselor animaliere și de origine animală; ... h) protecția mediului și controlul poluării; ... i) statistica medical-veterinară; ... j) comercializarea produselor de uz veterinar, cu excepția celor prevăzute
LEGE nr. 160 din 30 iulie 1998 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121442_a_122771]
-
cuprinde: - stratigrafia: descrierea detaliată a formațiunilor cercetate, împărțite în subunități, în ordinea formării lor, din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic; - petrografia: descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătura genetica cu acesta. Descrierea va cuprinde structura, textura, compoziția mineralogică, zonele de metamorfism etc.; - tectonica: descrierea detaliată și caracterizarea completa a structurii în care este cuprins zăcământul, cu evidențierea direcției și înclinării straturilor, cutelor, faliilor, săriturilor faliilor și blocurilor tectonice; - regimul
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
cu conținut ridicat, confirmat prin reanalizare, se marchează pe profilurile de calcul al rezervelor fiecărui corp de minereu; - dacă în urma examinării localizării spațiale a probelor cu conținut ridicat se pot contura anumite zone de îmbogățire care au și o explicație genetica, rezervele se calculează separat pentru minereul bogat astfel conturat și separat pentru restul minereului. Dacă probele cu conținut ridicat se distribuie regulat pe întregul corp de minereu, resursele se estimează pe unități de calcul, considerându-se excepționale probele al căror
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
începere de la data înmatriculării în registrul comerțului. Capitolul 2 Obiectul de activitate Articolul 5 Obiectul de activitate al societății comerciale este: a) activități de cercetare științifică și/sau dezvoltare tehnologică: ... - cercetare fundamentală în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în chimie, biologie, genetica, biotehnologii și medicina; - cercetare aplicativa și precompetitiva pentru elaborarea de noi tehnologii de obținere a unor substanțe active medicamentoase de uz uman și veterinar, produse cosmetice și odorante, biostimulatori zootehnici și pentru optimizarea tehnologiilor existente de obținere a produselor prin
HOTĂRÂRE nr. 696 din 8 octombrie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Centrul de Cercetări pentru Medicamente de Sinteza" - S.A. şi a Societăţii Comerciale "Centrul de Cercetări pentru Antibiotice" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121938_a_123267]
-
puinduse în fruntea lor un prinț Radul Negru care era Domn în pământul Făgărașului și al Omlașului, a trecut munții dincoaci și a pătruns în Romania, la anul 1290" (Aaron, 1839, pp. 38-39). Prin aceasta, ortodoxia este încorporată în însăși genetica statală a Țării Românești. Statalitatea devine o modalitate de prezervare a ortodoxiei, una din rațiunile de a fi ale statului fiind aceea de păstrare a adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei latiniste a Școlii Ardelene, lăsându-i pe daci să supraviețuiasă, Heliade Rădulescu continuă procesul de asumare a dacilor. Aceștia formează însă o para-românitate, o românitate alternativă, crescută în paralel cu trunchiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
succesive. De la puritatea absolută a latinității curate a Școlii Ardelene, sub efectul romantismului pașoptist, se trece progresiv înspre o formulă sintetică, inițial duală (paradigma xenopoliană a daco-romanității), iar mai apoi trială (paradigma substrat-strat-adstrat a lui Iorga). Aceste schimbări survenite în genetica românească sunt răsfrângeri tardive ale prefacerilor petrecute în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să clarifice secvențialitatea și ponderea elementelor contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot-ului românesc este avansată de D.D.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula xenopoliană a daco-romanismului și prin paradigma trială ad-strat-substrat (Iorga), pentru ca în perioada postbelică să fie definită de "maximalismul slav", urmând ca în național-comunism elementul slav să fie gradual epurat din genetica istorică românească. Memoria istorică românească își are încorporați proprii săi rezistori structurali care îi asigură continuitatea temporală. Pe de altă parte, analiza empirică arată gradul masiv de manevrabilitate politică a trecutului, precum și intesitatea cu care memoria colectivă a fost sculptată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
probleme: "la institutele mai mici s-au făcut niște catedre prea eterogene care creează dificultăți muncii de conținut. Nu știu cum s-ar putea rezolva această problemă, pentru că organele locale nu poartă nicio vină. La Institutul Agronomic suntem la un loc cu genetica și alimentația animalelor. Imaginați-vă că se discută problemele, așa cum s-a arătat și în material, la general, ceea ce pe mine mă revoltă și ar trebui găsită o formulă mai rațională". El reclamă faptul că în catedrele de științe sociale
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sunt acestea? Și care este actul prin care ele intră în proprietatea unui "subiect"? Astfel de întrebări s-au pus. Tocmai din efortul de a le răspunde s-au născut ceea ce numim acum "teoria facultăților", apoi "fenomenologia constitutivă" sau cea "genetică". La acestea voi reveni intr-un context ulterior, pentru că ele au o anumită semnificație judicativă. Se poate spune acum doar atât: facultățile sunt considerate ca fiind autonome față de orice obiect pe care îl pot prelua și prelucra; de aici, la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai, iar întâlnirea avea loc în septembrie. A acceptat cu plăcere, însă a pus o singură condiție, să ajungă până în septembrie; și a ajuns. Tema cursului festiv a fost o mare surpriză: „Muzica genelor”. Fiind la zi cu descoperirile din genetică a dorit chiar să ne facă o surpriză; m-a avertizat într-o zi, când l-am întâlnit la Academie; mi-a spus că ne va face o surpriza. Ne-a pus la punct cu tehnicile noi folosite în biologia
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
studiul Calcididelor și Proctotrupidelor. I-am simțit urmele la Stațiunea de la Agigea și l-am regretat atunci când a plecat la Brașov, iar în 1980 ne-a părăsit cu totul. În ceea ce privește doamna șef de lucrări Sofia Zilberman, care ne-a predat Genetica prefer să nu comentez nimic, deși nu era vinovată de genetica miciurnisită pe care ne-a predat-o. RECUNO?TINȚĂ VIE Ce pot să spun despre părinții mei? Că nu au mai fost alți părinți pe lume ca ei? Că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Agigea și l-am regretat atunci când a plecat la Brașov, iar în 1980 ne-a părăsit cu totul. În ceea ce privește doamna șef de lucrări Sofia Zilberman, care ne-a predat Genetica prefer să nu comentez nimic, deși nu era vinovată de genetica miciurnisită pe care ne-a predat-o. RECUNO?TINȚĂ VIE Ce pot să spun despre părinții mei? Că nu au mai fost alți părinți pe lume ca ei? Că s-au jertfit pentru creșterea și educarea celor cinci copii care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
exponatelor nu mai există în lume. La Muzeu am descoperit o lume nouă, un concept nou, deși făceam parte din același lagăr - Lagărul Socialist. Noțiunea de lagăr se aplica perfect aici. Atunci la noi, dar și în R.D.G., se preda genetică miciurinistă, iar Mendel, Morgan și Weismann erau considerați exponenți ai imperialismului anglo-american. Am trăit momente de adevărată iluminare. Postere mari prezentau opera științifică a lui G. Mendel, A. Weismann și Th. Morgan, corifeii geneticii. Am urmărit cu nesaț opera interzisă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dar și în R.D.G., se preda genetică miciurinistă, iar Mendel, Morgan și Weismann erau considerați exponenți ai imperialismului anglo-american. Am trăit momente de adevărată iluminare. Postere mari prezentau opera științifică a lui G. Mendel, A. Weismann și Th. Morgan, corifeii geneticii. Am urmărit cu nesaț opera interzisă a acestora și am avut o dezamăgire profundă determinată de faptul că profesorii mei n-au încercat, măcar între paranteze, să ne spună că mai există și alt mod de a explica lumea, în afară de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Entomologie. În 1971 am ocupat, prin concurs, postul de lector de la I.C.P.P.D. Perioada 1971-1979 a fost pentru mine o adevărată școală, deoarece a trebuit să acopăr foarte multe discipline: Zoologia nevertebratelor și a vertebratelor, Entomologie, Anatomia comparată a animalelor, Antropologie, Genetică și Metodica predării biologiei. Am fost nevoit să fac o analiză critică a tuturor manualelor de liceu, ceea ce mi-a folosit enorm, deoarece am luat lucrurile în serios. Pot afirma că în această perioadă mi-am format o cultură biologică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
didactică. Am muncit foarte mult și bine organizat, deoarece mi-am propus să depășesc cu mult nivelul manualelor de liceu pentru a putea surprinde toate subtilitățile structurilor și proceselor biologice. În acest fel Botanica, Zoologia, Anatomia și fiziologia omului și Genetica și evoluționismul reprezentau domenii în care mă simțeam specialist. Cel mai mult m-a ajutat faptul că am răspuns de aceste domenii la cursurile de perfecționare a profesorilor de biologie. Trebuia să fiu la curent cu toate aspectele. La inspecțiile
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere cursurile de Genetică. Acestea au fost preluate de colegul Iordache Tudose, oferindu-mi mie cursul de Biologie generală. Acest curs mi-a căzut ca o mană cerească. Eram pregătit și doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pare a fi mai ușor de înțeles deoarece Weismann nu Ți-a susținut teoria sa privind structura materialului ereditar pe argumente forte. De altfel, ierarhia structurilor ereditare concepute de Weismann (biofori, determinante, ide și idante) nu a intrat în circuitul geneticii moderne. Fiind un lamarckist convins Emil Racoviță nu putea să accepte separarea tranșantă între germene și somă (idioplasmă și trofoplasmă) și negarea rolului mediului în transformarea organismelor. Emil Racoviță și-a format o concepție transformistă bazată pe logică și pe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Înconjura, indiferent de complexitatea intrinsecă; doar fundamentarea științifică, cunoașterea, a cunoscut decalaje, aliniind momentul constituirii științelor În funcție de complexitatea fenomenelor descrise. Și atunci, cu greu aș putea nominaliza o știință a secolului, de pildă XXI deși, nițeluș gazetar, aș opta pentru genetică, mai ales după celebra clonare a unei oi... Și, Încă, o știință a secolului nu poate exista per se, ci doar Însoțită de o tehnologie a secolului, cu care nu e musai să coincidă. Să mă explic - cum altfel? - decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezolva o problemă chiar secole, de acum uzăm de organisme, care trăiesc cât trăiesc, lăsând În loc urmași; care, În beneficiul uman, nu pot fi oricum. Și atunci, cunoașterea modului de transmitere a diferitelor caractere/calități de-a lungul generațiilor, adică genetica, aspiră la cinstea de știință a aceluiași secol. Dar... Acum 6 milenii, În Elam, un genetician avant la lettre găsea cu cale să-și Înscrie pe o tăbliță observațiile asupra a 5 generații de cai; ce urmărea? Forma capului și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încolo. Dar era Încă prea devreme. Abia anul 1902 avea să aducă ipoteza că mendelienii „factori ereditari“ sunt situați pe cromozomi, apoi că legile lui Mendel sunt valabile și la animale, iar anul 1905 avea să definească o nouă știință: genetica. Urmau multe acumulări, care aveau să impună biochimia ca unealtă de săpat În adânc. Și, În 1953 se afla structura ADN-ului, suportul vizibil al informației genetice, al cărei cod avea să fie descifrat abia În 1961-1967. Gena, fragmentul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]