839 matches
-
Olihonia"). Castel Alciona, situată la circa 160 km spre nord de Chișinău, a fost înălțata o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al secolului XV. Nicolae Bulat consideră cetatea Soroca „opera genovezilor” și nu-i altceva decît bătrînă „Olhionie” - colonie străveche, iar mai tîrziu factorie genoveza. di S. Georgio". "Atti della Società Ligure di Storia Patria", Volume VII. Genoa, 1876-1879.
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
înălțata o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al secolului XV. Nicolae Bulat consideră cetatea Soroca „opera genovezilor” și nu-i altceva decît bătrînă „Olhionie” - colonie străveche, iar mai tîrziu factorie genoveza. di S. Georgio". "Atti della Società Ligure di Storia Patria", Volume VII. Genoa, 1876-1879.
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
atinsese 250 de nave. La 23 iunie flota engleză s-a apropiat de golful Sluis, aici bazându-se o flota franceză de până la 400 de nave (numai 190 fiind însă gata de luptă, cele mai multe dintre care au fost angajate de la genovezi). Flota engleză era comandată de amiralul Robert Morley, sub conducerea regelui Eduard al III-lea. Flota franceză, formată din trei escadrile, era comandată de amiralul Hugues Quiéret și de un oarecare genovez Barbavera. Francezii s-au aliniat în patru rânduri
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
luptă, cele mai multe dintre care au fost angajate de la genovezi). Flota engleză era comandată de amiralul Robert Morley, sub conducerea regelui Eduard al III-lea. Flota franceză, formată din trei escadrile, era comandată de amiralul Hugues Quiéret și de un oarecare genovez Barbavera. Francezii s-au aliniat în patru rânduri, dintre care primul era alcătuit din nave mai mari și mai puternice, care erau susținute de arbaleți genovezi. Escadronul englez era constituit în două linii, dintre care primul, la fel ca și
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
formată din trei escadrile, era comandată de amiralul Hugues Quiéret și de un oarecare genovez Barbavera. Francezii s-au aliniat în patru rânduri, dintre care primul era alcătuit din nave mai mari și mai puternice, care erau susținute de arbaleți genovezi. Escadronul englez era constituit în două linii, dintre care primul, la fel ca și la escadronul inamic, era completat de navele cele mai mari. Bătălia a început pe 24 iunie. Amiralul francez a decis să le stopeze englezilor intrarea în
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
mare a navelor engleze. Pierderile francezilor au fost aproximativ 16 - 20.000 de oameni, fiind ucis în luptă însuși comandantul francez Quiéret. Béhuchet, potrivit lui Jean Froissart, a fost capturat de englezi și a fost spânzurat pe catarg. Barbavera și alți genovezi s-au salvat fugind pe mare. Ca urmare a bătăliei englezii și-au asigurat superioritatea pe mare, în același timp, i-au privat pe francezi de posibilitatea de a efectua debarcarea în Anglia. Cu privire la această bătălie britanicii glumeau antipatic, ""Dacă
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
toți cercetătorii îl plasează în Dobrogea de Nord. Cele mai probabile localizări sunt reprezentate de aceea de la Păcuiul lui Soare și de aceea din zona Isaccea, Inițial a fost o cetate bizantină mai veche, care a fost transformată arhitectural de genovezi în secolele XIII-XIV, în epoca controlului politic și economic al acestora asupra litoralului Mării Negre și al gurilor Dunării. Perioada sa de înflorire a început într-o epocă în care centrul de greutate al activității economice a Dobrogei s-a mutat
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
controlului politic și economic al acestora asupra litoralului Mării Negre și al gurilor Dunării. Perioada sa de înflorire a început într-o epocă în care centrul de greutate al activității economice a Dobrogei s-a mutat spre nord. Administrația a fost genoveză. În economia sa negoțul maritim a fost un factor determinant. Orașul a deservit atât teritoriile Moldovei și Munteniei înainte de întemeierea statelor românești, cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol. Într-o fază târzie, portul a deservit însă și nevoi ale
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
într-un context în care ca urmare a revirimentului spiritual islamic produs spre 1340, s-a declanșat o ofensiva mongolă împotriva coloniilor occidentale din întreg spațiul pontic, context asociat atât cu refluxul autorității bizantine ca urmare a unui conflict cu genovezii, cât și cu refluxul ulterior al autorității mongole stabilizatoare sub presiunea unei contraofensive creștine. Ca efect al tulburărilor politice și al conflictelor militare precum și al noului status quo instalat, s-a produs regresul comerțului din Marea Neagră și reorientarea rutelor comerciale
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
altă așezare insulară care să conțină vestigii arheologice corespunzătoare în timp Vicinei), iar din punct de vedere istoric aceea din zona Isaccea, (fie lângă Noviodunum, fie pe o insulă situată mai departe spre vest, în apropierea vărsării Prutului). Vicina - colonie genoveză sub stăpânire bizantină, a fost una dintre cele mai vechi așezări de tip urban cunoscute pe teritoriul românesc extracarpatic, la începuturile Evului Mediu. Numele său derivă dintr-un cuvânt de origină romanică ce semnifică „vecinătate”, ceea ce sugerează că orașul s-
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
restaurată asupra „insulelor paristriene” (considerate cu argumente credibile ca fiind cele aflate în regiunea de la gurile Dunării), într-un context în care acțiunile ostile ale bulgarilor împotriva Bizanțului au fost astfel paralizate. În acest cadru, superioritatea obținută în Marea Neagră de genovezi asupra venețienilor după Tratatul de la Nymphaeum din 1261, primii contribuind la restaurarea Imperiului Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza inițială de o episcopie. În secolul al XII-lea, deja despre marea bogăție a Vicinei (post avansat al imperiului bizantin pe cursul inferior al Dunării și important antrepozit genovez) precum și despre comerțul său înfloritor există o relatare de origină arabă. Succesiv scăderii treptate în cursul acestui secol a importanței Dristrei (Silistra de astăzi), al cărui loc în ceea ce privește evenimentele politice și istoria bisericească a fost luat de Târnovo după 1185
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
un acces facil, care a permis trecerea de la transportul continental la cel maritim și invers. Fortificațiile nucleului urban - unde s-au aflat principalele edificii ale negustorilor din Occident, Răzvan Theodorescu le presupune în baza unor analogii, ca fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a înălța monumente ca „logge” sau lăcașuri de cult. În secolul al XIV-lea, călătorul arab "Ibn Batutah" a descris astfel orașul ca fiind „mic, dar frumos și foarte
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze, astfel că dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu cea
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze, astfel că dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu cea a tuturor porturilor Crimeii luate la un loc. Circulația monetară era asigurată de monede bizantine (hyperperi). Asemeni Perei
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze, astfel că dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu cea a tuturor porturilor Crimeii luate la un loc. Circulația monetară era asigurată de monede bizantine (hyperperi). Asemeni Perei, Caffei sau Trebizondei, Vicina avea propria variantă de hyperper și propriile sale unități
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
piei tăbăcite, pește - cu proveniență din ținuturile dunărene sau din stepele nord-pontice), produse care erau schimbate pe altele manufacturate aduse din orașele - mai ales italiene, ale Mediteranei (postavuri, țesături sau mirodenii, uleiuri sau chiar aur). Printre produsele solicitate de comercianții genovezi s-au aflat mierea, ceara și în special grâul. Într-o fază târzie, portul a deservit și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania. Comunitatea genovezilor a fost una închisă, deosebită de cea a autohtonilor prin particularitatea activităților economice, care au
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
ale Mediteranei (postavuri, țesături sau mirodenii, uleiuri sau chiar aur). Printre produsele solicitate de comercianții genovezi s-au aflat mierea, ceara și în special grâul. Într-o fază târzie, portul a deservit și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania. Comunitatea genovezilor a fost una închisă, deosebită de cea a autohtonilor prin particularitatea activităților economice, care au fost legate preponderent de comerț, activități bancare și navigație. Populația a fost astfel grupată în doua categorii de cetățeni: "orășenii" (burgenses) și "locuitori" (habitatores), cu
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
economice, care au fost legate preponderent de comerț, activități bancare și navigație. Populația a fost astfel grupată în doua categorii de cetățeni: "orășenii" (burgenses) și "locuitori" (habitatores), cu statute sociale și drepturi politice distincte. A fost consemnată alături de existența negustorilor genovezi și venețieni și cea a celor din Raguza. Printre străini s-au aflat și originari din Ancona sau Mantua. Este de menționat că pe fondul cuceririi Armeniei de către mongoli în 1243, Vicina a fost unul dintre porturile pe unde acești
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Constantinopol. Acesta a fost un semnal evident al decăderii orașului. O altă teorie care aparține lui Șerban Papacostea atribuie un rol preponderent în declinul localității nu cuceririi mongole (care nu ar fi avut un impact negativ semnificativ), ci războiului dintre genovezi și bizantini din 1351-1352, încheiat cu înfrângerea ultimilor. Odată încheiată prezența Imperiului la gurile Dunării, orașul a fost afectat invariabil de luptele purtate între mongoli, bulgari și conducătorii locali din Dobrogea, iar la final de intervenția turcilor și a lui
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
integrării într-un alt circuit de comerț internațional a rutei Brașov - Brăila, a constituit o realitate economică în care Vicina s-a aflat într-o poziție dezavantajoasă în raport cu noile rute comerciale care s-au format. Privilegii comerciale au fost acordate genovezilor din Vicina în 1349 de Ludovic I al Ungariei și mai târziu în 1387 de fiul lui Dobrotici, dar acestea au venit prea târziu. Din cauza contextului complex al crizei politice de la mijlocul veacului al XIV-lea, după ce a ajuns în
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
într-o fâșie arcuită continuă aflată la sud de Carpații Meridionali ce s-a întins de la Severin spre sudul Moldovei și mai departe până la Vicina și Cetatea Albă (oameni ai bisericii sprijiniți de către Regatul Maghiar și aflați pe urmele negustorilor genovezi, cavalerilor teutoni și poate a celor ioaniți), cât și prin clerul ortodox dintre munți și Dunăre sau din Dobrogea, aflat în legătură cu patriarhiile de la Târnovo, Constantinopol sau Niceea. Alături de Vidin, Dristra și Târnovo, în perioada secolelor XII-XIV Vicina a fost unul
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
(n. 9 decembrie 1930, Genova - 18 mai 2010, Genova) a fost un poet, scriitor și profesor universitar italian. Este considerat unul dintre cei mai importanți autori italieni din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Genovez de origine, în anii '60 a fost un lider al mișcării "Gruppo 63", un curent literar italian de avangardă fondat în 1963 și din care făceau parte, printre alții, Umberto Eco, Nanni Balestrini, Antonio Porta, Elio Pagliarani, Amelia Rosselli, Sebastiano
Edoardo Sanguineti () [Corola-website/Science/336486_a_337815]
-
ce au ars poarta de la intrare catedralei și au năvălit în biserică pentru a-i salva. Legatul a fost dus în fața regelui ce a ordonat eliberarea clericilor ortodocși și mustrarea acestuia. În anul 1373 catedrala a suferit daune în timpul raidurilor genoveze. În urma unui nou cutremur din anul 1491 ce a deteriorat catedrala, Senatul de la Veneția, ce controla insula în această perioadă, a ordonat renovarea edificiului. Pe lângă aceata, venețienii au întărit și zidurile orașului rezultând unul dintre cele mai frumoase orașe medievale
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]