835 matches
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România) iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Situl
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 235 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Câmpiei Fizeșului (unitate geomorfologică aflată în sudul Câmpiei Transilvaniei. Arealul „Căian” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stâncării (cu dimensiuni și forme geomorfe diverse; turnuri: "Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții Zăganu, Ciuperca, Colțul Nitrii"; ciuperci de piatră: "Tigăile
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 6.565 hectare. Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 1.108 hectare. Aria protejată aflată în bazinul inferior al râului Teleorman și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . La baza desemnării
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care cele mai importante aparțin bazinelor hidrografice ale Ticușului (cu afluentul de stânga râul Mălei) și
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
este un termen care reunește într-o formă abreviată noțiunea de „diversitate geologică, geomorfologică și geografică”. Termenul, introdus în 1993, se dorește a fi un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
în 1993, se dorește a fi un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la care se adaugă elemente geomorfologice, inclusiv fenomene exo și endocarstice, peisaj, situri paleontologice, stratigrafice, petrologice și mineralogice) care împreună alcătuiesc știința denumită geologie având tangențe și cu geonomia așa cum o defineau Enciclopedia Română ca „ramură a geologiei, ce se ocupă cu legile fizice, care prezidă
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Acesta conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
577 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (stâncării, grohotișuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile, vii și livezi) aflată la interferența nord-estică a Câmpiei Române cu Dealul Istrița încadrată în bioregiunea continentală Subcarpaților de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria protejată dispune de două clase de habitate naturale ("Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645 ha. și include rezervația naturală Dealul Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
și include rezervația naturală Pădurea Pojoga. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști, pășuni, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică continentală a câmpiilor Banatului și Crișurilor (subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) și sud-vestului Munților Apuseni. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Mureș. Situl conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri ilirice de stejar cu carpen", "Păduri balcano-panonice de cer și gorun", "Păduri
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” cuprinde elemente de diversitate geologică, geomorfologica, ecologică, arheologică, istorică și culturală; reprezentate de siturile cu resturi de dinozauri de varsta Cretacic Superior. Unicitatea, importanța științifică și atractivitatea acestor dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg a fost considerabil sporită odată cu descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Natural Putna - Vrancea și se suprapune parțial ariei de protecție specială avifaunistică Munții Vrancei. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) în nordul Munților Vrancei (subunitate geomorfologica a Carpaților de Curbura). Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali și se întinde pe o suprafață de 15.319 hectare. Rețeaua hidrografica a sitului este alcătuită din râurile Oituz, Cașin, Caraslău, Ojdula și Orbaiul Mic. Situl
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
cascade formate de-a lungul râului Krka . Într-o zonă de 400 m lungime și 100 m lățime , există 17 cascade și diferența totală în înălțime între prima și ultima este 47,7 m . Datorită bogăției și varietatea de forme geomorfologice , vegetație , precum și diferitele efecte cauzate de jocul luminii pe vâltorile de apă , Skradinski Buk este considerat a fi una dintre cele mai frumoase cascade din Europa . Rata de curgere este de 43 m < sup > 3 < / sup > un al doilea în timpul
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta include rezervația naturală Calcarele tortoniene de la Tășad cu cele două grote ("Peștera Stracoș" și "Peștera Tășad") dezvoltate în
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]