KorAP: Find »[drukola/base=gestual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...45 >

1,108 matches

Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457

gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării ar fi greu, chiar imposibil de precizat. Componenta afectivă De la frică până la siguranță, de la vinovăție până la onestitate, de la durere până la sănătate, de la nemulțumire până la împlinire, de la bucurie până la tristețe etc., toate stările afective au manifestări corporale. Astfel

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
etc. Toate aceste exemple ne arată cum gesturile exprimă emoții și sentimente, atitudini și comportamente, într-un mod direct, natural și, de cele mai multe ori, inconștient. Dacă ne gândim că gesturile sunt o traducere a emoțiilor, atunci am putea considera producerea gestuală ca ansamblu de răspunsuri emoționale la solicitările mediului. Rădăcina cuvântului ,,emoție" este ,,motere" (mouvoir), verb latin care înseamnă ,,a mișca" plus prefixul ,,e", adică ,,a te da la o parte" sugerând că tendința de a acționa este implicită în orice

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare; e) surpriza permițând unei persoane mărirea razei vizuale și totodată pătrunderea în cantitate mai mare a luminii în retină provoacă ridicarea sprâncenelor; f) dezgustul transmițând în întreaga lume același mesaj se exprimă gestual prin ducerea mâinii la gât ca imposibilitate de a mai suporta ceva; g) tristețea manifestându-se printr-o scădere a energiei și a entuziasmului față de activitățile cotidiene declanșează apariția gestului bandolierei duble (brațele sunt încrucișate în față și fiecare mână

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
actului individual care conduce spre integrare în comunitate și adaptare la regulile, normele, principiile și valorile sociale. Gesticulația naturală devine un fenomen social, situându-se într-o acțiune ,,instituțională" cu roluri, valori și finalități, coduri și ritualuri sociale. Practic, limbajul gestual capătă caracter social atunci când are același efect atât asupra emițătorului, cât și asupra receptorului. El devine prin interiorizare social, deoarece are aceleași semnificații pentru toți indivizii unei societăți date, conducând spre atitudini asemănătoare la cei care îl utilizează și la

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
El devine prin interiorizare social, deoarece are aceleași semnificații pentru toți indivizii unei societăți date, conducând spre atitudini asemănătoare la cei care îl utilizează și la cei care reacționează la el. Putem vorbi despre un proces de instituționalizare a limbajului gestual, în care oricărei persoane îi sunt permise/interzise anumite gesturi în funcție de instituția socială în care pășește sau se găsește. În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază influența educației primite în familie, originii, nivelului de pregătire, statutul și rolul persoanei asupra gestualității. Un exemplu elocvent despre rolul clasei sociale asupra limbajului gestual ne este dat de Peter Andersen (2004/2007) în ceea ce privește contactul vizual și atingerea în unele țări, precum Filipine, Mexic, Columbia, Venezuela, Brazilia, Hong Kong și Franța, unde clasele sociale sunt strict definite și puterea este distribuită inegal: ,,comunicarea prin atingere între

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Filipine, Mexic, Columbia, Venezuela, Brazilia, Hong Kong și Franța, unde clasele sociale sunt strict definite și puterea este distribuită inegal: ,,comunicarea prin atingere între oamenii din clase sociale diferite este foarte redusă. Structurile sociale cu regulile cele mai rigide privind limbajul gestual sunt cele din Grecia, Portugalia, Belgia, Japonia, Peru, Franța, Spania, Argentina și Turcia. Țările cele mai tolerante și mai puțin guvernate de reguli sunt Danemarca, Suedia, Singapore, Irlanda, Marea Britanie, India, Filipine, S.U.A., Canada și Noua Zeelandă"55. În multitudinea de interacțiuni

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Irlanda, Marea Britanie, India, Filipine, S.U.A., Canada și Noua Zeelandă"55. În multitudinea de interacțiuni sociale, relațiile dintre persoanele cu statute sociale diferite sunt extrem de sugestive pentru a exemplifica modul în care se desfășoară comunicarea verbală și nonverbală. De exemplu, rolul mesajelor gestuale este de a indica și întări poziția în ierarhia organizației, astfel încât noul angajat, care observă comportamentul nonverbal al membrilor grupului căruia a intrat, va putea comunica eficient cu ceilalți și nu va stârni conflicte, dacă va respecta raporturile de putere

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
se așază în același loc la masă, în bancă, la o ședință sau la birou, se instalează în fața televizorului în același fotoliu, se îndreptă ca să ocupe același loc într-o mașină etc. Un alt exemplu edificator este dat de reflexele gestuale care trădează un exces de apărare corporală a teritoriului: degetele întrepătrunse, brațele strânse la piept sau gambele încrucișate în diverse situații de viață. Prin urmare, omul este extrem de grijuliu cu spațiul în care trăiește, iar modul de delimitare și amenajare

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
caracterizate de un contact scăzut (Europa nordică, Extremul Orient)"59. Observăm că în societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală susține caracterul local (tradițional), în sensul că semnificația gestului unei persoane depinde de cultura societății sau grupului social din care face parte. Gesturile pot să varieze

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
din care face parte. Gesturile pot să varieze de la o societate la alta, de la țară la țară și chiar de la localitate la localitate. O serie de experimente interculturale de traducere a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite: • gestul format din degetul mare și arătător (sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
61. Gesturile reprezintă mijloacele de exteriorizare și exprimare specifică a culturii unui om sau unei societăți, a evoluției individuale și colective din punct de vedere social, economic, politic și educativ. Dacă observăm vastul spectru de diferențe în regulile de manifestare gestuală, constatăm că ele țin de cultură, nu de biologia umană. Motivul pentru care cuplurile din Puerto Rico se ating de 180 de ori mai mult decât cele din Anglia nu are de-a face cu biologia, ci cu cât de des

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
percepția și funcționalitatea corpului uman. Perceperea propriului corp de către un occidental, care spune ,,am un corp", este diferită de cea a unui oriental, care susține ,,eu sunt corpul meu" și acest lucru se răsfrânge și asupra codificării-decodificării gesturilor. Dacă limbajul gestual al europenilor nordici este practic, reținut și lipsit de nuanțe, dovedind voința de a avea, cel al orientalilor este ceremonios, plastic și sugestiv, exprimând voința de a fi. Arta servirii ceaiului la chinezi și japonezi exprimă cel mai bine ceremonia

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
ceremonios, plastic și sugestiv, exprimând voința de a fi. Arta servirii ceaiului la chinezi și japonezi exprimă cel mai bine ceremonia și coregrafia gestualității, în care detaliile și mișcările corpului sunt împinse aproape de perfecțiune. O altă diferență în utilizarea limbajului gestual, care tinde să fie mai rezervat în culturile din zonele reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor persoane reci, calculate și pragmatice. De exemplu, în orașul Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde. ,,În Galeria Umberto, spectacolul

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se adresează celorlalți, britanicii nu își folosesc foarte mult trupurile, nu adoptă anumite posturi și nu se lansează în reprezentații gestuale extravagante. De-a lungul timpului, sărăcia gestualității englezilor a fost explicată în termenii unor factori precum clima, relațiile sociale, moda, eticheta, camerele înguste în care locuiesc, cultura etc. De exemplu, zâmbetul presupune împingerea colțurilor gurii lateral, nu în sus și

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
italienii își mișcă mâinile mai mult decât francezii; • intensitatea gestului: gesturile italienilor sunt mai expresive și mai spectaculoase decât ale francezilor; • fluxul gestului: gesturile italienilor sunt mai sacadate, ale francezilor mai regulate 64. Sintetizând, putem constata că diferențele în praxisul gestual se manifestă atât din punct de vedere cantitativ (nordicii percep gesticulația italienilor ca fiind excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen evidențiază

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Germania, America de Nord și Scandinavia. Există culturi care au atât caracteristici verbale, cât și nonverbale, precum cultura franceză, cea italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și atitudinile personajelor din picturi, sculpturi, teatru, dans, muzică etc. 1.10. Accepțiunea pedagogică În relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Prin urmare, sintagmele gestuale și sintagmele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune și merită o analiză profundă în relația de comunicare dintre profesor și elev. Această interacțiune dintre gând și gest a fost demonstrată de

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Prin urmare, sintagmele gestuale și sintagmele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune și merită o analiză profundă în relația de comunicare dintre profesor și elev. Această interacțiune dintre gând și gest a fost demonstrată de Robert Rosenthal și Leonore Jacobson 73 prin efectul

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
ca unii elevi să fie atât de interesați în a arăta cât sunt de atenți, încât după terminarea cursului să nu rămână cu aproape nimic în minte"77. Printre motivele cel mai des menționate de elevi privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător, se numără dorința de a intra în grațiile profesorului, nevoia de recunoaștere (acceptare, apreciere) și obținerea unei note mari când este evaluat. Deși există expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
menționate de elevi privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător, se numără dorința de a intra în grațiile profesorului, nevoia de recunoaștere (acceptare, apreciere) și obținerea unei note mari când este evaluat. Deși există expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla, precum unele dintre gesturile personale deranjante (înroșirea obrajilor pe fond de emotivitate, schimbarea frecventă a greutății de pe un picior pe altul din cauza neliniștii, pierderea controlului muscular într-o situație stresantă etc.), analiza profundă

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]