1,094 matches
-
36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exagerat când vorbesc cu acesta, îl privesc intens și stabilesc un contact fizic îndelung. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că bebelușul utilizează limbajul corpului ca principală formă de comunicare a mesajelor sale. Părinții remarcă varietatea expresiilor faciale și gestuale prin care acesta semnalează anumite nevoi și dorințe. Când se apropie de vârsta de un an, copilul arată cu degetul sau se întinde spre diverse lucruri și jucării, gesticulează expresiv atunci când este vesel, supărat, speriat sau își ia la revedere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Nu se ține mâna la gură atunci când vorbești!", ,, Nu mai arăta cu degetul!". La vârsta adolescenței, gestica este frecvent utilizată în comunicarea interpersonală și în manifestarea identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera în comunicarea verbală, gestuală sau vestimentară. De exemplu, el poate avea un limbaj vulgar sau cultivat în mod
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera în comunicarea verbală, gestuală sau vestimentară. De exemplu, el poate avea un limbaj vulgar sau cultivat în mod intenționat, poate manifesta plăcere în utilizarea gesturilor agresive sau politicoase, poate adopta un stil vestimentar imoral și neîngrijit sau elegant și asortat. Maniera de exprimare corporală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
celuilalt. Pe de altă parte, fustele strâmpte, pantalonii mulați și pantofii cu toc înalt pun în evidență șoldurile feminine care se leagănă în mers, oferind o notă de atractivitate pentru cei din jur. Dacă realizăm o analiză comparativă între repertoriul gestual masculin și feminin, constatăm tendința bărbaților de a ocupa teritoriul (de exemplu, sprijinirea brațului de perete când abordează o fată, deschiderea brațelor și picioarelor atunci când se așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nevoie de mai multă protecție și de aceea le țin mai mult în casă și mai aproape de adulți, în timp ce băieții sunt îndemnați să iasă din casă pentru a fi mai încrezători și puternici 42. Practic, diferența de gen în ceea ce privește limbajul gestual este transmisă și întărită de instruirea realizată de părinți în legătură cu activitățile copiilor și cu rolurile ce li se atribuie de timpuriu, băieții fiind educați să aibă inițiativă, să facă mișcare, să exploreze exteriorul casei, pe când fetițele trebuie să aștepte, să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
părții drepte. Dacă emisfera stângă este specializată pe abilități practice, raționamente, memorare a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este specializată în recunoașterea formelor, a ritmului, tonului și a intonației, în înțelegerea nonverbalului, coordonarea spațială, identificarea figurilor umane etc. Limbajul gestual servește ca decor al gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării ar fi greu, chiar imposibil de precizat. Componenta afectivă De la frică până la siguranță, de la vinovăție până la onestitate, de la durere până la sănătate, de la nemulțumire până la împlinire, de la bucurie până la tristețe etc., toate stările afective au manifestări corporale. Astfel
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. Toate aceste exemple ne arată cum gesturile exprimă emoții și sentimente, atitudini și comportamente, într-un mod direct, natural și, de cele mai multe ori, inconștient. Dacă ne gândim că gesturile sunt o traducere a emoțiilor, atunci am putea considera producerea gestuală ca ansamblu de răspunsuri emoționale la solicitările mediului. Rădăcina cuvântului ,,emoție" este ,,motere" (mouvoir), verb latin care înseamnă ,,a mișca" plus prefixul ,,e", adică ,,a te da la o parte" sugerând că tendința de a acționa este implicită în orice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare; e) surpriza permițând unei persoane mărirea razei vizuale și totodată pătrunderea în cantitate mai mare a luminii în retină provoacă ridicarea sprâncenelor; f) dezgustul transmițând în întreaga lume același mesaj se exprimă gestual prin ducerea mâinii la gât ca imposibilitate de a mai suporta ceva; g) tristețea manifestându-se printr-o scădere a energiei și a entuziasmului față de activitățile cotidiene declanșează apariția gestului bandolierei duble (brațele sunt încrucișate în față și fiecare mână
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
actului individual care conduce spre integrare în comunitate și adaptare la regulile, normele, principiile și valorile sociale. Gesticulația naturală devine un fenomen social, situându-se într-o acțiune ,,instituțională" cu roluri, valori și finalități, coduri și ritualuri sociale. Practic, limbajul gestual capătă caracter social atunci când are același efect atât asupra emițătorului, cât și asupra receptorului. El devine prin interiorizare social, deoarece are aceleași semnificații pentru toți indivizii unei societăți date, conducând spre atitudini asemănătoare la cei care îl utilizează și la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
El devine prin interiorizare social, deoarece are aceleași semnificații pentru toți indivizii unei societăți date, conducând spre atitudini asemănătoare la cei care îl utilizează și la cei care reacționează la el. Putem vorbi despre un proces de instituționalizare a limbajului gestual, în care oricărei persoane îi sunt permise/interzise anumite gesturi în funcție de instituția socială în care pășește sau se găsește. În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază influența educației primite în familie, originii, nivelului de pregătire, statutul și rolul persoanei asupra gestualității. Un exemplu elocvent despre rolul clasei sociale asupra limbajului gestual ne este dat de Peter Andersen (2004/2007) în ceea ce privește contactul vizual și atingerea în unele țări, precum Filipine, Mexic, Columbia, Venezuela, Brazilia, Hong Kong și Franța, unde clasele sociale sunt strict definite și puterea este distribuită inegal: ,,comunicarea prin atingere între
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Filipine, Mexic, Columbia, Venezuela, Brazilia, Hong Kong și Franța, unde clasele sociale sunt strict definite și puterea este distribuită inegal: ,,comunicarea prin atingere între oamenii din clase sociale diferite este foarte redusă. Structurile sociale cu regulile cele mai rigide privind limbajul gestual sunt cele din Grecia, Portugalia, Belgia, Japonia, Peru, Franța, Spania, Argentina și Turcia. Țările cele mai tolerante și mai puțin guvernate de reguli sunt Danemarca, Suedia, Singapore, Irlanda, Marea Britanie, India, Filipine, S.U.A., Canada și Noua Zeelandă"55. În multitudinea de interacțiuni
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Irlanda, Marea Britanie, India, Filipine, S.U.A., Canada și Noua Zeelandă"55. În multitudinea de interacțiuni sociale, relațiile dintre persoanele cu statute sociale diferite sunt extrem de sugestive pentru a exemplifica modul în care se desfășoară comunicarea verbală și nonverbală. De exemplu, rolul mesajelor gestuale este de a indica și întări poziția în ierarhia organizației, astfel încât noul angajat, care observă comportamentul nonverbal al membrilor grupului căruia a intrat, va putea comunica eficient cu ceilalți și nu va stârni conflicte, dacă va respecta raporturile de putere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se așază în același loc la masă, în bancă, la o ședință sau la birou, se instalează în fața televizorului în același fotoliu, se îndreptă ca să ocupe același loc într-o mașină etc. Un alt exemplu edificator este dat de reflexele gestuale care trădează un exces de apărare corporală a teritoriului: degetele întrepătrunse, brațele strânse la piept sau gambele încrucișate în diverse situații de viață. Prin urmare, omul este extrem de grijuliu cu spațiul în care trăiește, iar modul de delimitare și amenajare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracterizate de un contact scăzut (Europa nordică, Extremul Orient)"59. Observăm că în societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală susține caracterul local (tradițional), în sensul că semnificația gestului unei persoane depinde de cultura societății sau grupului social din care face parte. Gesturile pot să varieze
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din care face parte. Gesturile pot să varieze de la o societate la alta, de la țară la țară și chiar de la localitate la localitate. O serie de experimente interculturale de traducere a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite: • gestul format din degetul mare și arătător (sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
61. Gesturile reprezintă mijloacele de exteriorizare și exprimare specifică a culturii unui om sau unei societăți, a evoluției individuale și colective din punct de vedere social, economic, politic și educativ. Dacă observăm vastul spectru de diferențe în regulile de manifestare gestuală, constatăm că ele țin de cultură, nu de biologia umană. Motivul pentru care cuplurile din Puerto Rico se ating de 180 de ori mai mult decât cele din Anglia nu are de-a face cu biologia, ci cu cât de des
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
percepția și funcționalitatea corpului uman. Perceperea propriului corp de către un occidental, care spune ,,am un corp", este diferită de cea a unui oriental, care susține ,,eu sunt corpul meu" și acest lucru se răsfrânge și asupra codificării-decodificării gesturilor. Dacă limbajul gestual al europenilor nordici este practic, reținut și lipsit de nuanțe, dovedind voința de a avea, cel al orientalilor este ceremonios, plastic și sugestiv, exprimând voința de a fi. Arta servirii ceaiului la chinezi și japonezi exprimă cel mai bine ceremonia
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ceremonios, plastic și sugestiv, exprimând voința de a fi. Arta servirii ceaiului la chinezi și japonezi exprimă cel mai bine ceremonia și coregrafia gestualității, în care detaliile și mișcările corpului sunt împinse aproape de perfecțiune. O altă diferență în utilizarea limbajului gestual, care tinde să fie mai rezervat în culturile din zonele reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor persoane reci, calculate și pragmatice. De exemplu, în orașul Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde. ,,În Galeria Umberto, spectacolul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se adresează celorlalți, britanicii nu își folosesc foarte mult trupurile, nu adoptă anumite posturi și nu se lansează în reprezentații gestuale extravagante. De-a lungul timpului, sărăcia gestualității englezilor a fost explicată în termenii unor factori precum clima, relațiile sociale, moda, eticheta, camerele înguste în care locuiesc, cultura etc. De exemplu, zâmbetul presupune împingerea colțurilor gurii lateral, nu în sus și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]