1,288 matches
-
în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară, împreună cu pictorul Dan Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De 3 ori Italia”. Bineînțeles, schițele făcute în Italia le-am continuat, așa că am deschis o expoziție mai amplă, tot la Bacău, o parte din lucrările acestui ciclu urmând să intre în cadrul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară, împreună cu pictorul Dan Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De 3 ori Italia”. Bineînțeles, schițele făcute în Italia le-am continuat, așa că am deschis o expoziție mai amplă, tot la Bacău, o parte din lucrările acestui ciclu urmând să intre în cadrul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ISTORIA ÎNTRE MIT ȘI ADEVĂR Înv. Geta Pricopi, Școala ,,Ion Ghica” , Iași Cea mai largă definiție a istoriei ca disciplină cognitivă ar putea fi aceasta: un instrument de autocunoaștere prin recurs la experiența Înaintașilor. Cunoașterea trecutului uman Întemeiată pe mărturii, cum se consideră În general, istoria urmărește
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
între ele o asemănare, o atmosferă care le învăluie, o sensibilitate care le animă deopotrivă, adică un stil. Prin stilul lor operele ilustrației depăsesc sfera interpretării și se rânduiesc în aceea a creației 16. În anul 1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
operele ilustrației depăsesc sfera interpretării și se rânduiesc în aceea a creației 16. În anul 1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire de sine întru descoperirea teritoriului literar... Nu, ilustratorul, ca și poetul, cunoscând se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Căderea în lume, Editura Cartea Românească, București, 1987. Ward, Katie, Girl Reading, Virago Press, Londra, 2012. A.1. Corpusul de texte teoretice și articole din colecția revistei Arta: Berindeanu, Florin, Ut pictura poesis, în revista Arta, nr. 12/1989. Brătescu, Geta, Ilustratorul și cartea, revista Arta, nr. 9/1968. Cârneci, Magda, Desen-poezie, în revista Arta, nr. 5/1984. Dan, Călin, O posibilitate de cercetare a imaginii prin text, în revista Arta, nr. 5/1984. Dan, Călin, Iacob Dezideriu, în revista Arta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
106, 108, 109, 175, 176, 177, 178, 179, 188, 196 Beaujour, Michel, 31, 37, 38, 39, 41 Berindeanu, Florin, 73 Bertho, Sophie, 100, 102, 192 Biberi, Ion, 157, 178 Bois du, Page, 23 Bosch, Hieronimus, 60, 74, 75, 156 Brătescu, Geta, 58 Breugel, Pieter (cel Bătrân), 13, 17, 74, 112, 122, 155, 163, 177 Breugel, Pieter (cel Tânăr), 17, 112, 114, 122, 127,155, 158, 163 Brouwer, Adrian, 76 Bușulenga, Zoe Dumitrescu, 74, 75, 76, 80, 81, 88, 89 Buzura, Augustin
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Idem, p. 20. 14 Benjamin Fundoianu, "Cartea de artă", în volumul Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980, p. 184. 15 Idem, p. 185. 16 Tudor Vianu, "Ilustrațiile lui Demian", în Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961, p. 257. 17 Geta Brătescu, "Ilustratorul și cartea", revista Arta, nr. 9/1968, p. 17. 18 Idem, p. 18. 19 Idem, p. 20. 20 Abraham A. Moles, "Despre ilustrație în textele literare", în Secolul XX, nr. 4/1967, p. 168. 21 Ibidem. 22 Idem
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
avea două limbi, una foarte lungă și ascuțită, iar cea de-a doua mai scurtă, pe care o folosește numai în anumite situații. Dacă persoana căreia i se adresează masca este mai veselă, atunci trebuie să întruchipeze un chip vesel.” (Geta Modiga - Evenimentul de Vaslui, 27 decembrie 2007) I Iacob Paula 1955 Pictor S-a născut la București pe data de 5 iunie 1955. Studii: Școala Populară de Artă clasa prof. Iosif Haidu. Debut artistic - 1989 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
corespondență cu români de peste hotare, știri și consemnări de publicații. CAPITOLUL III 1991 Românii din țările vecine Romanitatea orientată câtă s-a mai păstrat până în zilele noastre se află în grupuri izolate în toate statele învecinate. Coborâtori din traci sau geto dacii romanizați multe comunități românești au evoluat în mediul majoritar grec, slav, ilir, musulman, germanic, suferind în decursul timpului un proces pronunțat de deznaționalizare. Romanitatea sud dunăreană ca orice populație autohtonă fără porniri războinice a fost cucerită de valurile migratoare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
avea două limbi, una foarte lungă și ascuțită, iar cea de-a doua mai scurtă, pe care o folosește numai în anumite situații. Dacă persoana căreia i se adresează masca este mai veselă, atunci trebuie să întruchipeze un chip vesel.” (Geta Modiga - Evenimentul de Vaslui, 27 decembrie 2007) Iacob Paula 1955 Pictor Haidu. S-a născut la București pe data de 5 iunie 1955. Studii: Școala Populară de Artă clasa prof. Iosif Debut artistic - 1989 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cunoscut sub numele Teatrul din Uranus, dar sunt ultimii ani ai existenței sale scurte. În acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând de boală este internat într-un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
al diferențelor, pentru atingerea unor obiective comune, fixate în prealabil, într-un spirit deschis, de egalitate, deschidere, încredere, respect și responsabilitate. Există câteva modalități concrete prin care părinții se pot implica în educația copiilor lor. Spre, exemplu, după cum recomandă psihologul Geta Costescu, acasă părinții ar putea citi copilului, ar putea să discute cu el lecturile făcute împreună, să-l ajute să-și organizeze timpul, să-i limiteze accesul la televizor în cursul săptămânii, să discute despre ceea ce s-a întâmplat la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
Militară, București. CHIRICĂ, SOFIA, (1996), Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță Studiul organizării, Cluj-Napoca. COHEN, M.D., MARCH, J.G., OLSEN, J.P. (1972), „A Garbage Can Model of Organizational Choice”, Administrative Science Quarterly, 17 (1). CRISTIAN, GETA (1972), Decizia în sistemul complex om-automat, Editura Academiei Române, București. CURȘEU, P.L. (2003), Formal Group Decision-Making. A Social Cognitive Approach, ASCR Press, Cluj-Napoca. CYERT, R.M., MARCH, J.G. (1963), A Behavioural Theory of the Firm, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N.J. DELBECO, A
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oasele. Și bine ițar face!“. E poate singura poveste care nțaș fi vrut să fie scrisă niciodată. Charles Perrault, Uriașul Periferigerilerimini, în Povești cu vrăjitori și zâne, EdituraHumanitas Junior, București, 2004. Traducere din limba franceză de Sarina Cassvan. Ilustrații de Geta Brătescu. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Războiul moțiunii Lucian Dan TEODOROVICI Am, asemenea multor altora, destule rezerve față de moțiunea anunțată de P.S.D. Nu pentru că mi sțar părea de bunțsimț tema liberalțdemocraților, conform căreia există o înțelegere ocultă între partidul lui Tăriceanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Maria Cozgarea (AC), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Daniela Hăisan (DH), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Otilia Ignătescu (OI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Daniela Marțole (DM); lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Geta Moroșan (GM), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Nicoleta Moroșan (NM), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Corina Iftimia (CI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Monica Timofte (MT), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Cristina
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
V.2008); un pachet de curățare al feței costă... (Realitatea TV, 3.V.2008) Cum să-i convingem pe spectatorii noștri să cânte imnul României așa cum îl cântă englezii pe-ai lor (TVR Cultural, 4.V.2008) fetele de genul Getei și ale Oanei (Antena 1, 20.IX.2008) fonduri de finanțare ale crizei (Antena 3, 18.IX.2008) bastion al extremiștilor, talibanilor și ai membrilor... (Antena 3, 22.IX.2008) în funcție de parametrii cărnii și ale legumelor (B1 TV, 14.IX
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face curaj”, dacă e posibil, tinerilor cărora li se pare că li se Întârzie norocul” atunci când ambiționează a face carieră Într-una dintre zonele exigente, atipice, ale creației În domenii majore: științe, artă, filozofie. Mi-am permis să citez numele Getei Horodincă - dânsa nu-și mai amintește măruntul episod relatat mai sus! - deoarece, după ani, și-a schimbat părerea despre subsemnatul; ba chiar, Înainte de a părăsi România, execrată, ca și alți intelectuali de marcă, de marasmul cultural din ultimul deceniu al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vorba și de subsemnatul, a dat din cap, mințind, ca să mă „apere”, probabil. Amicul Matei, Însă, relaxat și profesându-și amuzat cinismul său colocvial, mi-a relatat cele de mai sus. Ca și În cazul termenului „retardat”, aruncat de frumoasa Geta Horodincă, scurta „execuție” a lui P. Georgescu m-a uimit, Înainte de a mă umili; și m-a umilit, bineînțeles, Înainte de a mă speria! Erau, oricum, două trimiteri În „neantul” din care făceam eforturi penibile și probabil dizgrațioase de a ieși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cele două „judecăți” și... le-am uitat! Dar, fire „strângătoare” de șvab, nu le-am lăsat să se piardă, aceste două „pietre” aruncate de mâini neglijente și arogante În „grădina idealurilor mele”. Din prima, cum spuneam, din acel „retardat” al Getei, mi-am făcut mai târziu una dintre cheile propriei mele firi; din a doua execuție, cea a lui P. Georgescu - o teorie, prima oară În mod public Într-un amplu și celebru interviu dat revistei Convorbiri literare În zilele fierbinți
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
eu o lăsam plânsă pe un trotuar al Bucureștilor, fugind cu mașina mea spre zări aspre și legendare. Astfel că, În vara lui ’83, eu mă găseam din nou la București, lucrând la finalul Drumului la zid, Încurajat de promisiunea Getei Dimisianu că va lupta pentru apariția sa și de această dată. Iată În continuare o anecdotă care se leagă de obținerea cu greu a vizei Cristinei și care a dat naștere, ca atâtea alte elemente biografice, unor legende mai mult
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe care bărbații nu prea o au. Tot acum am scris și Lenuței și Măndicăi care mi-au scris foarte alarmante de tăcerea noastră pe care eu le-am motivat-o așa cum am știut mai bine. Răspunde lui Cheti și Getei că ne-a scris la amândoi. Eu le-am uitat adresa. Ți-aș scrie mai multe, dar oricâte ți-aș scrie, tot nu aș putea să exprim ceea ce simt pentru tine, scumpul meu odor. Tu ești toată speranța mea, întrupezi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să păcătuiesc față de tine și față de căminul nostru conjugal. Credința și iubirea ce o am față de tine vor fi scutul ce mă vor feri de orice tentațiuni și de orice ispită. Zilele acestea am scris lui Gigi, drăgălașei Keti și Geta, am scris Lenuței și la Priponești. Astăzi am scris lui nașu o c. p. în timpul unui repaus pe câmp. Nu i-am mai trimis fotografie și l-am anunțat că dacă voi avea permisie îi vom vizita a doua zi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
15 și în Academia bărlădeană nr. 4 (45), 2011, p. 21; Mihaela-Adriana Nastac, Bârlad. Istorie, cultură, amintiri, în Pagini medicale bârlădene nr. 170-171, p. 17, 2012; Mihaela-Adriana Nastac, Dor de normalitate, în Pagini medicale bârlădene nr. 174-175, p. 24, 2012; Geta Modiga, Ioan Antonovici-Depozitarul, în Arheu, revista Centrului „Mihai Eminescu” Bârlad-nr. 1, 2012, p. 49-51, 66; Constantin Hușanu, Ion N. Oprea (I.N.O.) - la 80 de ani, Prosaeculum nr. 3-4, 2012, p. 36-38; Ing. Martha Eșanu, în „Revista mea”, Israel, Tel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]