1,274 matches
-
forțe net superioare. Ea a fost urmată de revolta din lagărul de exterminare Treblinka din mai 1943, când 200 de deținuți au reușit să evadeze din lagăr după lupte cu paznicii. După două săptămâni, a fost o altă revoltă la ghetoul din Białystok. În septembrie, a existat o altă revoltă, de scurtă durată, în ghetoul din Vilnius. În octombrie, 600 de prizonieri evrei și ruși au încercat să evadeze din lagărul de exterminare Sobibór. Aproximativ 60 au supraviețuit și s-au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
din mai 1943, când 200 de deținuți au reușit să evadeze din lagăr după lupte cu paznicii. După două săptămâni, a fost o altă revoltă la ghetoul din Białystok. În septembrie, a existat o altă revoltă, de scurtă durată, în ghetoul din Vilnius. În octombrie, 600 de prizonieri evrei și ruși au încercat să evadeze din lagărul de exterminare Sobibór. Aproximativ 60 au supraviețuit și s-au alăturat partizanilor sovietici. Majoritatea participanților la aceste revolte au fost uciși, dar unii au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
negocieri și, unde era posibil, mituire a oficialilor germani. Naziștii au încurajat aceasta forțând comunitățile evreiești să-și asigure singure ordinea, prin organe cum a fost „Asociația Evreilor din Reich” (Reichsvereinigung der Juden) din Germania și Consiliile Evreiești (Judenrate) din ghetourile urbane din Polonia. Germanii au promis concesii în schimb pentru fiecare predare, prinzând conducerile evreiești atât de profund în plasa unor compromisuri bine intenționate încât o decizie comună de a lupta nu ajungea niciodată posibilă. Supraviețuitorul Holocaustului Alexander Kimel scria
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
promis concesii în schimb pentru fiecare predare, prinzând conducerile evreiești atât de profund în plasa unor compromisuri bine intenționate încât o decizie comună de a lupta nu ajungea niciodată posibilă. Supraviețuitorul Holocaustului Alexander Kimel scria ulterior că deși tinerii din ghetouri visau să lupte, totuși au existat factori care au făcut asemenea acțiuni imposibile. Izolarea și contextul istoric ar fi doar doi dintre ei, suficienți, însă, să determine acceptarea martirajului în masă. Condiționarea istorică a comunităților evreiești din Europa de a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
însă, să determine acceptarea martirajului în masă. Condiționarea istorică a comunităților evreiești din Europa de a accepta persecuția și de a evita dezastrul prin compromis și negociere a fost cel mai important factor în eșecul rezistenței până la capăt. Revolta din ghetoul Varșovia a avut loc doar după ce populația evreiască a fost redusă de la 500.000 la 100.000 și după ce a devenit evident că niciun alt compromis nu era posibil. Paul Johnson afirma că experiența de un mileniu și jumătate conturase
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
mărturie fotografii, evreii coborau din trenuri la gările de la Auschwitz și de la alte lagăre de exterminare ducând saci sau valize, neavând nicio idee cu privire la soarta care îi aștepta. Zvonuri despre realitatea lagărelor de exterminare se răspândeau doar foarte încet în ghetouri și nu erau de obicei crezute, așa cum nu au fost crezuți nici curieri ca Jan Karsky, luptător în rezistența poloneză, care aduceau aceste vești Aliaților occidentali. J. Evadări, publicări de știri despre lagărele de exterminare (aprilie-iunie 1944) Evadările din lagăre
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lagărului. Toți prizonierii care au reușit să evadeze au putut conta pe ajutorul lor în momentul în care ajunge la zidul primei gospodării poloneze”. În februarie 1942, un deținut evadat din lagărul de exterminare Chełmno, Jacob Grojanowski, a ajuns în ghetoul Varșovia, unde a dat informații detaliate despre lagărul de la Chełmno grupului Oneg Shabbat. Raportul său, cunoscut sub numele de Raportul Grojanowski, a fost scos din ghetou prin intermediul infiltraților polonezi către Delegatura Sił Zbrojnych na Kraj, și a ajuns la Londra
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
aceste condiții, evoluțiile politico-sociale ale societății moldave influențează și viața comunității evreiești. Anterior secolului al XIX-lea, evreii au găsit în Moldova un climat mai pașnic, ce le-a permis așezarea permanentă. În „spațiul românesc, evreii nu au cunoscut realitatea gheto-ului”. Ei se bucurau de o relativă libertate de așezare, limitată doar de interdicțiile autorităților vizând amplasarea sinagogilor și școlilor în zone centrale. Ca reacție, populația evreiască optează pentru anumite zone ale orașelor care devin “un soi de vatră inițială
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
unde evreii au fost acceptați, deși nu fără a depăși unele interdicții mai vechi privind ridicarea sinagogilor sau așezarea lor în anumite zone ale orașelor. În cazul orașului Iași, evreii locuiau în câteva cartiere predilecte, fără a putea fi numite ghetouri. Între acestea amintim Târgul Cucului, unde exista și Sinagoga Mare (datorită vechimii, cel mai important edificiu de cult din Iași) și Podu Roș. Vechile cimitire evreiești se aflau în cartierele Ciurchi și mai târziu în Păcurari (după dezafectarea primului). Un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
un context favorabil emancipării evreilor. Primele măsuri în acest sens au fost luate la Iași, începând chiar din 1847 de către autoritățile moldovene, cu larga colaborare a unor tineri evrei. Era ceea ce Carol Iancu numea “încercarea revelatoare de a frânge lanțurile gheto-ului și integrare în viața țării”. Într-un ofis din noiembrie 1847, domnitorul Mihai Grigore Sturdza adresa tinerei elite evreiești îndemnul de a renunța la portul tradițional evreiesc și de a adopta portul european. Însă, această inițiativă, susținută de tinerii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
regimul fascist, scopul scuza orice mijloace, oricât de crude nu ar fi fost ele. În acești ani, Italia a fost parte a fenomenului numit Holocaust, adică nimicirea evreilor. Lor li s-a impus să trăiască în lagăre de concentrare, în ghetouri. Asupra lor se efectuau tot felul de experimente medicale și militare, introducându-li-se substanțe experimentale în sânge pentru a urmări efectul lor, expunându-i în camere de intoxicări cu gaze, după care erau arși în crematorii. Copiii și femeile
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
atît de clamate în toate inițiativele din domeniul serviciului public. În aceste întîlniri unde se negociază conflictele de competențe, primarii, comanditarii și prefectura avansează argumente care se enunță în acești termeni, deveniți legitimi și consensuali: promovarea melanjului și lupta împotriva ghetourilor. Altfel spus, ei se vor confrunta pe baza unor definiții "pozitive" ale melanjului social interpuse, fiecare apărîndu-și propria concepție despre proporția judicioasă a populațiilor susceptibilă să genereze sau să frîneze mixitatea socială" [Tissot, 2002, p. 302]. Realitatea sociologică este mai
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
influența negativ elementele constitutive ale orașului sunt reprezentate prin următoarele: a) pentru structuri: cataclismele naturale (cutremure, inundații) sau cele produse de om (incendii, războaie); b) pentru echipamente: rupturi de baraje, prăbușiri, alunecări de teren etc.; c) pentru localizările urbane: formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; d) pentru structură: disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere, segregarea populației. Toate aceste aspecte pot fi grupate în două categorii generale de afecțiuni ale orașului: boli de carență și boli de pletoră. Ambele, așa cum se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stabili o listă de afecțiuni care interesează elementele constitutive ale orașului: pentru structuri - cataclismele naturale (cutremure, inundații, incendii) sau cele produse de om (războaie); pentru echipamente - rupturi de baraje, prăbușiri, alunecări sau înfundări de teren etc.; pentru localizările umane - formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; pentru structură - disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere și segregația. Toate aceste fenomene mai pot fi grupate, potrivit unui alt criteriu, în două categorii generale: boli de carență și boli de pletoră. 3. Sănătatea mintală și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
analizează trei jurnale ale intelectualilor evrei din timpul perioadei antonesciene. Conceptul de bază al guvernământului românesc din Transnistria a fost recuperarea uriașelor cheltuieli ale războiului, iar evreii ucraineni au fost deposedați pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Ei au fost încadrați în ghetouri/lagăre, iar apoi plimbați prin toată Transnistria pentru că urmau a fi trimiși peste Bug. în continuare, Jean Ancel descrie calvarul evreilor în timpul convoaielor morții - crime, foamete, violuri, furturi etc. în derularea masacrului, unitățile armatei române au colaborat cu armata germană
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oricine (și despre orice), nu că aceasta ar fi ceva „negativ”, din contra, doar că în textul de față mă voi opri la un cu totul alt gen de jurnal, un jurnal de ghetou, de fapt unicul jurnal scris în ghetourile din Transnistria lui Antonescu și în lagărele de concentrare și exterminare din Germania lui Hitler, unicul jurnal de atunci care s-a păstrat și a putut fi publicat. Miriam Korber-Bercovici, autoarea cărții, a fost deportată în lagărele din Transnistria, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
recunoaștere a prieteniei lor, loc unde au fost deportați evreii din România. Dacă în lagărele din Germania a fost imposibil să scrii (excepție făcând un grup de copii care, în așteptarea exterminării, au pictat și au desenat), iată că în ghetourile din Transnistria s-a putut, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943) fiind un jurnal scris chiar atunci, în timpul războiului, și acolo, în ghetoul din Djurin, Transnistria, iar Miriam Korber-Bercovici, în jurnal Mimi, avea atunci 19 ani. „Absolut din întâmplare am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcând un grup de copii care, în așteptarea exterminării, au pictat și au desenat), iată că în ghetourile din Transnistria s-a putut, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943) fiind un jurnal scris chiar atunci, în timpul războiului, și acolo, în ghetoul din Djurin, Transnistria, iar Miriam Korber-Bercovici, în jurnal Mimi, avea atunci 19 ani. „Absolut din întâmplare am luat în bagajul meu un caiet cu coperți de piele, primit cadou de ziua mea, în urmă cu două săptămâni, care urma în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele trăite în ochii tinerei din ghetou moartea e un fel de izbăvire, un act de curaj, mult mai multe sinucideri având loc, evident, în lagărele din Germania, însă filosofia de autodistrugere și gândurile „negre” n-au lipsit deloc în ghetourile din Transnistria, mai ales că aici n-au existat nici camerele de gazare și crematoriile, nici sârma ghimpată încărcată cu electricitate: „Ce proști suntem! Ne e teamă de moarte! Dac-am muri. Numai o moarte ușoară mi-aș dori și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Și ăsta cu care am luat legătura. Deci, am rămas 3 dintr-o familie enormă”. Am putea să textualizăm mult și bine în jurul acestei cărți, un jurnal scris în ghetou de o domnișoară de 19 ani, unicul jurnal scris în ghetourile și lagărele de concentrare și de exterminare, dar, într-adevăr, asta nu e doar literatură. E istorie, istorie vie, Jurnalul de ghetou fiind o lecție unică de istorie live, cum zice Laslau Grun, un supraviețuitor al lagărelor din Germania, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ținând cont de localizarea geografică a metropolei respective și de tradițiile și specificul cultural, istoric, ale acesteia (de la cartierele lacustre din megalopolisurile asiatice, unde oamenii trăiesc înghesuiți într-o barcă ce le ține loc de adăpost, până la blocurile insalubre din ghetourile urbane, confruntate cu lipsa utilităților, cu un nivel ridicat de insecuritate al persoanei, până la cartierele rezidențiale și condițiile specifice, în care persoanele trăitoare în acest tip de cartiere pot fi supuse sau afectate de stresul negativ excesiv - de exemplu, cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ne poate face, prima poruncă ne îndeamnă: «Să nu ai alți dumnezei în afară de mine». Cred în soare, și atunci când nu strălucește; cred în iubire, și atunci când nu o simt; cred în Dumnezeu, și atunci când tace». (Inscripție pe un zid în ghetoul din Varșovia) «Neliniștită este inima noastră până când nu se odihnește în Tine, o, Doamne». (Sfântul Augustin) «Să nu-ți faci chip cioplit...» Sensul acestei porunci nu este atât de simplu de înțeles. Ne vom apropia de sensul ei, dacă o
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
conducătorii comuniști să adopte tactica "luptei de clasă", care pune în aceeași oală fascismul și social-democrația și va duce în Germania la evenimentele din 1933. Pînă atunci însă, această atitudine agresivă are drept consecință, în afară de izolarea partidelor comuniste în adevărate ghetouri politice, o ostilitate tot mai mare a statelor capitaliste față de URSS. în mai 1927, cabinetul conservator al lui Baldwin, care reproșează Sovietelor că i-au susținut financiar pe muncitorii englezi aflați în grevă și le acuză de imixtiune în treburile
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe 7 decembrie la Varșovia între RFG și Polonia, reia angajamentele precedente și prevede aprobarea emigrării polonezilor de origine germană. Cu ocazia semnării tratatului, cancelarul Brandt se duce în Polonia și se reculege în genunchi în fața monumentului care comemorează răscoala ghetoului din Varșovia. Mai dificilă este negocierea cu Cehoslovacia pentru rezolvarea contenciosului rezultat din acordurile de la München: semnarea acordului cu Praga nu se va face decît în 1973. Pe 3 septembrie 1971, în urma unei negocieri lungi și dificile, este parafat și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de viață si a practicilor sociale (în ciuda menținerii unor mari inegalități) nu pot ascunde crizele apărute în urma unei schimbări rapide si prost controlate a condițiilor de existență. Insuficiența echipamentelor urbane si degradarea spațiilor de locuit din cartierele sărace transformate în ghetouri, poluarea, șomajul, creșterea violenței și a delicvenței pe un fond de sărăcie, sînt fenomene cu atît mai greu de suportat cu cît ele au loc într-o societate destinată consumului bunurilor materiale. ■ Societatea de consum are o cultură proprie: cultura
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]